19,688 matches
-
contribuie la o verbalizare nuanțată a acestora. Iată câteva exerciții prin care, în vederea rezolvării corecte a acestora, elevii au fost direcționați spre dicționare: 1. Folosind DEX, explicați cuvintele: trofee, destine, cotropitor. 2. Găsiți proverbe despre hărnicie: „Omul harnic muncitor De pâine nu duce dor”. „Munca e brățară de aur.” „Omul sfințește locul.” „Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.” 3. Dați exemple de cât mai multe expresii în care folosiți cu diferite sensuri verbul trece. Pentru reușită, folosițivă de DEX. trece
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 109-123; Munteanu, Jurnal, II, 253-257, IV, 291-294, 308-311; Cristea, Faptul, 213-217; Sângeorzan, Conversații, 228-234; Băileșteanu, Refracții, 143-149; Marian Popa, Viscolul și carnavalul. Eseu despre opera lui Fănuș Neagu, București, 1980; Culcer, Serii, 207-210; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 205-210; Gorcea, Structură, 96-100, 171-176; Cubleșan, Civic-etic, 186-188; Diaconescu, Dramaturgi, 220-223; Țeposu, Viața, 143-150; Cristea, Modestie, 161-164; Leonte, Prozatori, I, 158-161, II, 168-183, 273-278; Dobrescu, Foiletoane, III, 82-88; Constantin Cruceru, Dialog și stil oral în proza românească actuală, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
îi auzeau grăind în limbile lor materne. Dintre aceștia vreo 3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul și indicațiile Apostolilor Petru și Paul, s-au reunit și au săvârșit convertiri (fiind centurion, Cornelius a istorisit probabil experiențele sale religioase și celor de la curtea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și cei dimpreună cu dânsul cu fost cuprinși de o mare spaimă; au închis ușa și s-au îndepărtat. Ba chiar mai mult, tribunul s-a căit de ceea ce i-a făcut și a dat ordin să i se ducă pâine și apă. Însă Theogenes, potrivit poruncii primite de la Isus, nu a voit să le accepte: „Mă hrănește Regele meu, și în fiecare zi primesc de la El ceea ce trebuie să mănânc“. 9. Făcându-se ziuă, tribunul a trimis către împăratul său
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mult prin răsplăți decât să silească prin torturi. Mai întâi a contaminat cu sacrificii abominabile izvoarele din oraș și din centrele din jurul localității Daphne, pentru ca oricine ar fi băut acea apă să-și păteze sufletul. Apoi presăra cu apă lustrală pâinea și cărnurile, ierburile mirositoare, fructele și toate alimentele. Creștinii deși vedeau aceste fapte gemeau și se lamentau considerându-le dezgustătoare, consumau alimentele ascultând de legea apostolică: Mâncați tot ceea ce s-a vândut în măcelărie, pentru ca să puteți fi liniștiți în conștiință
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
le expediem din numerele care vor coprinde articolele d-lui I.L. Caragiale”. Câteva zile mai târziu, la 18 noiembrie, se inserează un alt anunț: „Mâine vom publica, la rubrica «Cronica literară», primul articol al d-lui Caragiale. Articolul poartă titlul Pâinea noastră cea de toate zilele.” Textul apare, într-adevăr, în ziua următoare, și va fi urmat de alte două, Coloana V-a (la 23 noiembrie), în care Caragiale schițează un succint program al intențiilor sale, din nefericire rămas doar un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
găsește prezentă În vremea sa o anumită stare de fapt a cunoașterii și a punerii problemelor, În care el se integrează și de la care Începe să cerceteze.” (N. Hartmann) „Eu sunt câte puțin din tot ce am Întâlnit.” (Homer) Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta. (Nu este Însă cazul apatrizilor, care, nemulțumiți cu situația pe care le-o oferă prezentul În țara lor, pleacă pe alte meleaguri spre a găsi acolo belșug, satisfacții, fericire: „Ubi bene
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
greșeala. (A ignora o nedreptate făcută, la un moment dat, unui semen Înseamnă să te menții, de fapt, Într-o stare de lipsă de respect față de tine Însuți.) „O nedreptate făcută unuia este o amenințare pentru toți.” (Montesquieu) Educația e pâinea sufletului. (Educația facilitează dezvoltarea unui dialog interiorizat cu propriul Eu, stimulează reflecția asupra Sinelui, asupra propriei existențe - condiție indispensabilă pentru organizarea vieții noastre din perspectiva unor exigențe și valori morale superioare: „Altoiul face pomul pom, și școala, omul om”; „Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe nimeni. (Desigur, acea muncă cinstită, care ne dă posibilitatea nu numai să arătăm ce putem, dar și să ne Împlinim În plan sufletesc: „Cum Îți vei așterne, așa vei dormi”.) „Ca să-ți justifici existența, ai nevoie nu numai de pâine, ci și de o idee morală.” (H. Sienkiewicz) Piatra care se rostogolește nu prinde mușchi. (Alte proverbe ne arată că același lucru se Întâmplă și cu viața psihică: „Oboseala trupului e sănătatea sufletului”; „Lucrul face sănătate,/ Trândăvia tot păcate”.) Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și voi asemenea.” (Biblia) Decât În țară străină, cu pită și cu slănină, mai bine În satul tău, cu mălaiu’ cât de rău. (Renunțarea la obiceiurile neamului tău sau ale satului tău echivalează cu o trădare și, totodată, Înstrăinare: „Fie pâinea cât de proastă, tot se cheamă țara noastră”; „Fie pâinea cât de bună, nu-i bună În țară străină”.) De ce ți-e frică nu scapi. (Pentru că obsesia, o dată constituită, se Întreține prin ea Însăși, se alimentează continuu din propriile convingeri
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și cu slănină, mai bine În satul tău, cu mălaiu’ cât de rău. (Renunțarea la obiceiurile neamului tău sau ale satului tău echivalează cu o trădare și, totodată, Înstrăinare: „Fie pâinea cât de proastă, tot se cheamă țara noastră”; „Fie pâinea cât de bună, nu-i bună În țară străină”.) De ce ți-e frică nu scapi. (Pentru că obsesia, o dată constituită, se Întreține prin ea Însăși, se alimentează continuu din propriile convingeri. Din adevărul acestui fapt psihologic grecii antici au Întruchipat soarta
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sub ochi nu-l mai privim.” (J. Renard) Mai de preț este Îndoiala celui deștept, decât certitudinea prostului. (Îndoiala deșteptului ne face să gândim și Într-un alt fel, pe când certitudinea prostului ucide orice Încercare de a găsi alternative.) Fă pâinea bună, căci vei mânca din ea. După cum ne vor fi faptele, așa ne va fi și bunăstarea existenței sau considerația pe care cei din jur ne-o vor acorda.) Dejunează tu cu el Înainte de a cina el cu tine. (Este
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un moment dat. Cine nu se simte legat de semenii lui prin tradiții și scopuri comune este, de fapt, un om dezrădăcinat, care va sfârși până la urmă prin a fi devorat de demonul infatuării sau de cel al singurătății: „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta”.) Înainte de a-ți lua casă, află cine Îți este vecin. (Calitatea coexistenței depinde prin excelență de caracterul fiecăruia În parte.) Spune-i amicului un secret și-ți va pune gheara-n
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu mult mai scump decât ceilalți cumpărători din piață.) Când te joci prea mult cu pisica, până la urmă te zgârie pe față. Când Încurajăm toanele copilului sau chiar Îl răsfățăm, trebuie să fim pregătiți să suportăm obrăzniciile acestuia.) Nu da pâine câinilor altora, că te latră ai tăi. (Neglijând interesele membrilor familiei tale, ajungi, Într-adevăr, În situația paradoxală și totodată ridicolă de a fi mai bine primit și tratat printre străini decât În propria casă.) Nu te pune rău cu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
produs acea nenorocire.) Gura câinelui care latră o Închizi cu un os. (Pornind de aici, mai-marii zilei au știut Întotdeauna să aplice adevărate strategii de Înșelare a vigilenței adversarilor sau de aplanare a nemulțumirilor celor mulți: de exemplu, „circ/distracții, pâine și vin” - oferta Împăraților romani.) Felul În care dai valorează mai mult decât ceea ce dai. (O floare, de pildă, dăruită cu o expresie de admirație sau de respect În priviri valorează mai mult decât o bijuterie foarte scumpă, dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cine tace pare a consimți”, spune un alt proverb.) „Există o responsabilitate și În tăcere.” (T. Vianu) Vorba dulce mult aduce. (În alt proverb găsim explicația: „Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase”; „Cu vorbe dulci mai multă pâine mănânci”. Vorba dulce Își potențează efectele când este și hazlie: „Aceluia pe care-l vezi călare pe un măgar spune-i: «O, domnule, ce fericit trebuie să fie calul dumneavoastră!»”.) „Ne plac uneori până și laudele pe care nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
e de spus?” (C. Noica) Până nu treci muntele, nu vezi valea. (Nu poți obține un succes deosebit mai Înainte de a te fi străduit să Învingi obstacolele și dificultățile care Îl presupun: „Cu «doar» și «poate» nimic nu se poate”.) Pâinea agonisită cu sudoare are gust bun. (Orice lucru nu are o valoare În sine, ci o capătă pe măsura dăruirii noastre Întru Împlinirea lui.) „De cum Încetezi să te lupți pentru ea, viața Își pierde gustul.” (A. Palacio Valdës) Cu Înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau ale culturii au trăit, În mod voit, În condiții materiale modeste, neacceptând o opulență a vieții de fiecare zi. Impresionat de spectacolul existenței modeste a lui Constantin Noica la Păltiniș, unde l-a surprins Într-una din zile mâncând pâine cu gem pe un ziar și trăgând dintr-o pipă umplută cu tutun de țigări „Carpați”, Gabriel Liiceanu se Întreabă, inspirat: „Cât de mult trebuie să ai În tine ca să vrei atât de puțin de la ceea ce este În afara ta?”. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
omenoși, ajungându-se până acolo Încât cel care dovedește că are sentimente sau convingeri puternice este considerat de-a dreptul ciudat? Μ Am văzut o dată, Într-o grădină zoologică, un lucru surprinzător: o căprioară a refuzat să primească bucata de pâine din mâna unei foarte frumoase doamne, dar a primit În schimb, de mai multe ori, din mâna unui copil de alături! Ingratitudinea căprioarei față de acea doamnă a exprimat oare mai mult o incapacitate sau, dimpotrivă, o disponibilitate sufletească? Indiferentă la
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ANGELINI F., 1965; BĂLTEANU GH., 1979; UNGUREANU O, 2001). Semințele anumitor leguminoase în afară că sunt bogate în proteine, au în compoziția lor și un conținut semnificativ de grăsimi constituind materia primă în industria uleiurilor și ca adaos la fabricarea pâinii. Semințele de soia conțin 1725% grăsimi, ceea ce a dat culturii acestora denumirea de proteo-oleaginoase. Semințele de arahide conțin până la 48% grăsimi, de aceea cultura este una oleoproteică. Năutul sii lupinul conțin deasemenea cantități apreciabile de substanțe grase (BĂLTEANU GH., 1998
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
digestibile, hidrați de carbon și grăsimi (AXINTE M. și colab., 1999, 2002; BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2002). Făina de năut se poate amesteca în proporție de 10-15% cu făina de grâu, intrând astfel în componența pâini, care devine mult mai hrănitoare și chiar mai gustoasă (ZAMFIRESCU N., 1958; ro.wikipedia.org/wiki/Năut). Boabele verzi de năut pot fi preparate ca și cele de fasole ori mazăre, sub formă de salată, conserve, etc., având o valoare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
e un mincinos, tu îl ierți? În loc să te duci să-l reclami? Ilie: (vlăguit) Unde să-l reclam? Mina: Acolo unde trebuie... La Municipiu, la Județ... Ilie: Acolo au probleme mai importante. Sînt înnebuniți cu alte treburi. Planuri, norme, case, pîine, gaz, benzină... Nu-i interesează nici minciunile lui Pândele, nici adevărurile mele... Pe ei îi interesează altele... Mina: Dar omul? Omul nu-i interesează? (renunță) Ilie: Îi interesează oamenii... Și asta e cu totul altceva. (se ridică în capul oaselor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu-i așa, dragu' bunichii? Că dacă-ți tot pui întrebări, asta o știu de la bunică-tu, Dumnezeu să-l ierte, pe stomacul gol, ajungi la răspunsuri anapoda. Și-atunci? Mai mare încurcătura! O întrebare: nu vrei o feliuță de pîine cu ceva acolo? Alex: Nu, bunicuță, eu cînd am stomacul gol îmi pun cele mai mari întrebări. Cînd îs sătul mă prinde somnul și, gata, adio întrebări. Bunica: D-apăi dă, o fi o meteahnă a tinereții... ce mai, alte vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
știe la ce se poate aștepta de la tine. Val: E, mai fac și eu cîte o surpriză... dar încolo sînt băiat blînd, zău așa, cuminte, ascultător... Știu și eu să fin pe fază, crede-mă. Bunica: (curat îmbrăcată) Marie, da' pîinea cum s-o ta? Așa, drept sau de-a hoarța? Maria: (povestea asta cu pîinea e veche ca și cea cu furculițele în stînga) Mamă, știi ce! Rupe-o! Și, rog, ce te-ai îmbrăcat așa?! Bunica: (se cercetează) Da
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o surpriză... dar încolo sînt băiat blînd, zău așa, cuminte, ascultător... Știu și eu să fin pe fază, crede-mă. Bunica: (curat îmbrăcată) Marie, da' pîinea cum s-o ta? Așa, drept sau de-a hoarța? Maria: (povestea asta cu pîinea e veche ca și cea cu furculițele în stînga) Mamă, știi ce! Rupe-o! Și, rog, ce te-ai îmbrăcat așa?! Bunica: (se cercetează) Da' cum m-am îmbrăcat? Maria: De ce nu te-ai îmbrăcat în costumul național? Bunica: Da
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]