KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...733 734 735 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

inuser? niciodat? Rusiei 10 Din arhivele Pippidi-Iorga 11 Informa? ie primit? de la Cornelia Bodea 12 Nicolae Iorga, Un profesor francez Charles B�mont. Conferin?? ? inut? la Institutul de Istorie Universal? , iunie 1940, Bucure? ți, V? lenii de Munte, 1940 13 �Neamul rom�nesc�, 2, 4, 5, 11, 12, 20 ? i 24 iulie 1940 14 Evreii basarabeni i-au explicat autorului motiva? ia acestei op? iuni: �comuni? ții ne iau averile, dar nu se ating de vie? ile noastre; nazi? ții ? i legionarii ne

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
basarabeni i-au explicat autorului motiva? ia acestei op? iuni: �comuni? ții ne iau averile, dar nu se ating de vie? ile noastre; nazi? ții ? i legionarii ne iau at�ț vie? ile, c�ț ? i averile� 15�Fostul Rabin-? ef al Rom�niei, �nver? unatul anticomunist ? i distinsul om de ? tiin?? Alexandru ? afran sus? ine c? majoritatea membrilor Partidului Comunist Rom�n aflat �n ilegalitate erau �n 1940 evrei. Alexandru ? afran, Memorii 1940-1947, Yad-Yashem (Ierusalim), ISBN. 965-308-003-2. 16 �Neamul rom�nesc�, 12 iulie 1946 17 �Neamul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de vie? ile noastre; nazi? ții ? i legionarii ne iau at�ț vie? ile, c�ț ? i averile� 15�Fostul Rabin-? ef al Rom�niei, �nver? unatul anticomunist ? i distinsul om de ? tiin?? Alexandru ? afran sus? ine c? majoritatea membrilor Partidului Comunist Rom�n aflat �n ilegalitate erau �n 1940 evrei. Alexandru ? afran, Memorii 1940-1947, Yad-Yashem (Ierusalim), ISBN. 965-308-003-2. 16 �Neamul rom�nesc�, 12 iulie 1946 17 �Neamul rom�nesc�, 30 iulie 1940 ? i Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, vol. I, p. 388 18 �Neamul rom�nesc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
15�Fostul Rabin-? ef al Rom�niei, �nver? unatul anticomunist ? i distinsul om de ? tiin?? Alexandru ? afran sus? ine c? majoritatea membrilor Partidului Comunist Rom�n aflat �n ilegalitate erau �n 1940 evrei. Alexandru ? afran, Memorii 1940-1947, Yad-Yashem (Ierusalim), ISBN. 965-308-003-2. 16 �Neamul rom�nesc�, 12 iulie 1946 17 �Neamul rom�nesc�, 30 iulie 1940 ? i Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, vol. I, p. 388 18 �Neamul rom�nesc�, 11 ? i 15 august 1940 19 MacCartney, October Fifteenth, vol. I, pp. 415 ? i 419 n.; vezi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iei, �nver? unatul anticomunist ? i distinsul om de ? tiin?? Alexandru ? afran sus? ine c? majoritatea membrilor Partidului Comunist Rom�n aflat �n ilegalitate erau �n 1940 evrei. Alexandru ? afran, Memorii 1940-1947, Yad-Yashem (Ierusalim), ISBN. 965-308-003-2. 16 �Neamul rom�nesc�, 12 iulie 1946 17 �Neamul rom�nesc�, 30 iulie 1940 ? i Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, vol. I, p. 388 18 �Neamul rom�nesc�, 11 ? i 15 august 1940 19 MacCartney, October Fifteenth, vol. I, pp. 415 ? i 419 n.; vezi ? i Allianz Hitler-Horthy-Mussolini � Documente zur Ungarischein

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Comunist Rom�n aflat �n ilegalitate erau �n 1940 evrei. Alexandru ? afran, Memorii 1940-1947, Yad-Yashem (Ierusalim), ISBN. 965-308-003-2. 16 �Neamul rom�nesc�, 12 iulie 1946 17 �Neamul rom�nesc�, 30 iulie 1940 ? i Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, vol. I, p. 388 18 �Neamul rom�nesc�, 11 ? i 15 august 1940 19 MacCartney, October Fifteenth, vol. I, pp. 415 ? i 419 n.; vezi ? i Allianz Hitler-Horthy-Mussolini � Documente zur Ungarischein Aussenpolitik 1933-1944, Budapesta, 1966, pp.�263-265 20 Bibliotecă Historica Romaniae: La Roumanie pendant la deuxi�me guerre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1933-1944, Budapesta, 1966, pp.�263-265 20 Bibliotecă Historica Romaniae: La Roumanie pendant la deuxi�me guerre mondiale, vol.�2, Bucure? ți, 1964, p. 15; vezi ? i Leș archives secr�țes de la Wilhelmstrasse, Paris, 1954, vol. 5, Cartea I, p. 376 21 �Neamul rom�nesc�, 3 ? i 4 septembrie 1940 22 �Neamul rom�nesc�, 8 septembrie 1940 23 �Porunca vremii�, 3 septembrie 1937 ? i 15 ? i 18 septembrie 1940 24 �Neamul rom�nesc�, 29 septembrie 1940 25 �Neamul rom�nesc�, 2 octombrie 1940 26 Toate �Echipele Mor? îi� erau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Romaniae: La Roumanie pendant la deuxi�me guerre mondiale, vol.�2, Bucure? ți, 1964, p. 15; vezi ? i Leș archives secr�țes de la Wilhelmstrasse, Paris, 1954, vol. 5, Cartea I, p. 376 21 �Neamul rom�nesc�, 3 ? i 4 septembrie 1940 22 �Neamul rom�nesc�, 8 septembrie 1940 23 �Porunca vremii�, 3 septembrie 1937 ? i 15 ? i 18 septembrie 1940 24 �Neamul rom�nesc�, 29 septembrie 1940 25 �Neamul rom�nesc�, 2 octombrie 1940 26 Toate �Echipele Mor? îi� erau numerotate; autorul nu ar putea spune f? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Leș archives secr�țes de la Wilhelmstrasse, Paris, 1954, vol. 5, Cartea I, p. 376 21 �Neamul rom�nesc�, 3 ? i 4 septembrie 1940 22 �Neamul rom�nesc�, 8 septembrie 1940 23 �Porunca vremii�, 3 septembrie 1937 ? i 15 ? i 18 septembrie 1940 24 �Neamul rom�nesc�, 29 septembrie 1940 25 �Neamul rom�nesc�, 2 octombrie 1940 26 Toate �Echipele Mor? îi� erau numerotate; autorul nu ar putea spune f? r? urm? de �ndoial? care era num? rul Echipei Mor? îi a lui Boeru. Diverse alte surse prezint

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Paris, 1954, vol. 5, Cartea I, p. 376 21 �Neamul rom�nesc�, 3 ? i 4 septembrie 1940 22 �Neamul rom�nesc�, 8 septembrie 1940 23 �Porunca vremii�, 3 septembrie 1937 ? i 15 ? i 18 septembrie 1940 24 �Neamul rom�nesc�, 29 septembrie 1940 25 �Neamul rom�nesc�, 2 octombrie 1940 26 Toate �Echipele Mor? îi� erau numerotate; autorul nu ar putea spune f? r? urm? de �ndoial? care era num? rul Echipei Mor? îi a lui Boeru. Diverse alte surse prezint? diferen? e u? oare �n privin? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
legionare a fost tipic?: ei au subliniat c? �nu-l vor obligă pe Antonescu s? tr? iasc? �n anarhie� ? i au organizat o Echip? a Mor? îi că s? -l asasineze la o dat? ulterioar?. Barbu, op. cît. , p. 66 31 �Neamul rom�nesc�, 19, 26 septembrie ? i 11 octombrie 1940 ? i �Porunca vremii�, 20 septembrie 1940 32�Lep? datu, care l-a vizitat pe Iorga dup? cutremur, �? i amintea cu exactitate scenă. Lep? datu, op. cît. , pp. 412-413 33 Al? i membri ai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Boeru a fost violent atacat, pentru ele chiar ? i de c? tre Horia Sima. Sub povară vinov?? iei, Boeru a �ncercat s? nege participarea lui direct? la asasinarea lui Iorga. Cu toate acestea, dup? r? zboi, s-a l? udat �n cercurile rom�ne? ți cu aceast? participare. Unii dintre rom�ni (oameni cu adev? raț de n? dejde ? i profesioni? ți foarte serio? i) �? i aminteau c? Boeru se l? udă fă?? de ei: �L-am omor�ț că pe un pui! � �ntruc�ț autorul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i de c? tre Horia Sima. Sub povară vinov?? iei, Boeru a �ncercat s? nege participarea lui direct? la asasinarea lui Iorga. Cu toate acestea, dup? r? zboi, s-a l? udat �n cercurile rom�ne? ți cu aceast? participare. Unii dintre rom�ni (oameni cu adev? raț de n? dejde ? i profesioni? ți foarte serio? i) �? i aminteau c? Boeru se l? udă fă?? de ei: �L-am omor�ț că pe un pui! � �ntruc�ț autorul a apelat adesea la relat? rile lui Traian

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
deoarece abia atunci a primit informa? ia de la colonelul N. Dragomir personal 46 Cazul Iorga-Madgearu, pp. 73-75 47 Amiralul M? celaru, �n v�rst? de peste 80 de ani �n 1985, a fost rugat acum c�? iva ani de c? tre autorit?? ile rom�ne s? -?i pun? pe h�rtie amintirile. Acesta este un extras din memoriile sale (nepublicate deocamdat? , dar cunoscute). Informa? ia această a fost ob? inut? pentru autor de Andrei Pippidi-Iorga 48 Barbu, op. cît. , p. 37 49 Stoian, op. cît. , p.

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
I. Una dintre marile ei ini? iative s-a desf?? urat �n vara anului 1942, c�nd (alertat? de dr. Wilhelm Filderman ? i de al? îi) a devenit elementul esen? ial �n salvarea � �mpreun? cu Regele Mihai ? i Mare? alul Antonescu � a evreilor rom�ni de la deportarea la Auschwitz. Ulterior, pe m? sur? ce se apropia momentul �ntoarcerii armelor� de c? tre Rom�nia, �ntruc�ț era preg? țiț? la Palatul Regal, ea a fost sufletul ? i supraveghetoarea, st�nd al? turi de curajosul, dar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Filderman ? i de al? îi) a devenit elementul esen? ial �n salvarea � �mpreun? cu Regele Mihai ? i Mare? alul Antonescu � a evreilor rom�ni de la deportarea la Auschwitz. Ulterior, pe m? sur? ce se apropia momentul �ntoarcerii armelor� de c? tre Rom�nia, �ntruc�ț era preg? țiț? la Palatul Regal, ea a fost sufletul ? i supraveghetoarea, st�nd al? turi de curajosul, dar ț�n? rul ei fiu. Dup? 23 August 1944, a manifestat o temeritate f? r? precedent, str? b?ț�nd cu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

aplicare a politicilor și strategiilor privind calificarea și recalificarea șomerilor, respectiv (re)integrarea pe piața muncii a persoanelor cu risc de marginalizare (tineri, mame singure sau care revin după creșterea copiilor, adulți peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, romi etc.); organizarea programelor de formare profesională pentru șomeri prin centrele proprii, prin centrele private sau prin furnizorii de formare profesională autorizați; atribuirea programelor de formare profesională prin încredințare directă, prin selecție de oferte sau prin licitație (conform Legii nr. 375

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
aplicare a politicilor și strategiilor privind calificarea și recalificarea șomerilor, respectiv (re)integrarea pe piața muncii a persoanelor cu risc de marginalizare (tineri, mame singure sau care revin după creșterea copiilor, adulți peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, romi etc.); organizarea programelor de formare profesională pentru șomeri prin centrele proprii, prin centrele private sau prin furnizorii de formare profesională autorizați; atribuirea programelor de formare profesională prin încredințare directă, prin selecție de oferte sau prin licitație (conform Legii nr. 375

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671

Scurte considerații asupra sistemului de sănătate din România 138 3. Mărimea și distribuția plăților informale 141 4. Măsuri pentru scăderea plăților informale și creșterea transparenței În sectorul de sănătate 149 Bibliografie 165 Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România (Marcel Dediu) 167 1. Cadrul teoretic 170 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România 174 3. Transferul de politici/idei În cazul romilor din România 187 4. Concluzii și perspective de viitor 196 Bibliografie 197 Dinamica formulării

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
141 4. Măsuri pentru scăderea plăților informale și creșterea transparenței În sectorul de sănătate 149 Bibliografie 165 Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România (Marcel Dediu) 167 1. Cadrul teoretic 170 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România 174 3. Transferul de politici/idei În cazul romilor din România 187 4. Concluzii și perspective de viitor 196 Bibliografie 197 Dinamica formulării politicilor publice de gen În contextul integrării europene (Monica Munteanu) 201 1. Argument 201 2

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
măsuri menite să reducă sau să conducă la o eventuală reglementare ce vizează aceste plăți. Al doilea studiu al acestei părți abordează un subiect care continuă să genereze controverse În ceea ce privește statutul minorităților. „Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România”, semnat de Marcel Dediu, se subînscrie problematicii politicilor publice guvernamentale adresate minorității rome, susținând opinia conform căreia acestea au avut ca principal motor presiunile, procedurile și standardele impuse din afara țării. Considerând că adoptarea unor politici publice pentru romii

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
romii din România”, semnat de Marcel Dediu, se subînscrie problematicii politicilor publice guvernamentale adresate minorității rome, susținând opinia conform căreia acestea au avut ca principal motor presiunile, procedurile și standardele impuse din afara țării. Considerând că adoptarea unor politici publice pentru romii din România se datorează În primul rând instituțiilor internaționale, În contextul orientării elitelor românești de după 1989 spre modelul democratic occidental, studiul propune ca principală sursă a unor astfel de politici o evaluare a stării acestei comunități, În condițiile dezvoltării unor

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
A absolvit cursurile Masteratului de Studii Europene În cadrul Universității din Geneva În mai 2003. În prezent, este doctorand În cadrul aceleiași universități și, totodată, coordonator de programe În cadrul Fundației Internaționale SPOLU, implicată În influențarea și promovarea discursului despre politicile publice pentru romi. Gabriel Hâncean este licențiat În sociologie al Facultății de științe Politice (SNSPA) În anul 2003. A ocupat postul de director al Departamentului de Cercetare din cadrul Institutului pentru Studiile Comunicării. În prezent, este doctorand În cadrul SNSPA. Bogdan Lăzărescu a absolvit Facultatea

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
05.2005. http://www.just.ro, lupta Împotriva corupției/cadru legislativ, accesat la 21.01.2005. http://www.who.int/countries/rou/en/, key health expenditure indicators, accesat la 12.05.2005. Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România" Marcel Dediutc "Marcel Dediu" Rezumat În societatea românească, despre romi se vorbește mai degrabă Într-un mod negativ, ca despre indivizi care creează probleme, temeri, neînțelegeri. Totuși

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
accesat la 21.01.2005. http://www.who.int/countries/rou/en/, key health expenditure indicators, accesat la 12.05.2005. Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România" Marcel Dediutc "Marcel Dediu" Rezumat În societatea românească, despre romi se vorbește mai degrabă Într-un mod negativ, ca despre indivizi care creează probleme, temeri, neînțelegeri. Totuși, În ultimii ani, instituțiile guvernamentale au elaborat politici publice adresate romilor

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]