19,447 matches
-
Dacă oricare din aceste cazuri este valabil pentru dumneavoastră , spuneți medicului dumneavoastră sau asistentei medicale înainte de a vi se administra Cubicin . Spuneți medicului dumneavoastră dacă apar oricare din următoarele simptome : - Orice furnicături sau amorțeli neobișnuite ale mâinilor sau picioarelor , pierderea simțului tactil sau dificultăți în mișcări . Dacă se întâmplă acest lucru , spuneți medicului dumneavoastră care va decide dacă trebuie să continuați tratamentul . dumneavoastră . Rezultatele pot sugera o coagulare nesatisfăcătoare a sângelui când , de fapt , nu este nicio problemă de acest gen
Ro_225 () [Corola-website/Science/290984_a_292313]
-
Dacă oricare din aceste cazuri este valabil pentru dumneavoastră , spuneți medicului dumneavoastră sau asistentei medicale înainte de a vi se administra Cubicin . Spuneți medicului dumneavoastră dacă apar oricare din următoarele simptome : - Orice furnicături sau amorțeli neobișnuite ale mâinilor sau picioarelor , pierderea simțului tactil sau dificultăți în mișcări . Dacă se întâmplă acest lucru , spuneți medicului dumneavoastră care va decide dacă trebuie să continuați tratamentul . dumneavoastră . Rezultatele pot sugera o coagulare nesatisfăcătoare a sângelui când , de fapt , nu este nicio problemă de acest gen
Ro_225 () [Corola-website/Science/290984_a_292313]
-
digestiv și la nivelul gurii , cum ar fi constipație , greață , indigestie , inflamația pancreasului , tulburări intestinale inclusiv sângerare , inflamația stomacului , afecțiuni hepatice , inflamația colonului , pierderea poftei de mâncare , balonare și ulcerela nivelul gurii . Tulburări ale sistemului nervos și ale organelor de simț , cum ar fi convulsii , tremurături , amețeli , depresie , somnolență , senzație de amorțeală , spasme musculare , anxietate , modificări ale gândirii sau ale dispoziției . Tulburări metabolice , ale sângelui și ale vaselor , cum ar fi pierdere în greutate , gută , glicemie crescută , sângerare , formarea de cheaguri
Ro_167 () [Corola-website/Science/290927_a_292256]
-
și la nivelul gurii , cum ar fi : constipație , greață , indigestie , inflamația pancreasului , tulburări intestinale inclusiv sângerare , inflamația stomacului , afecțiuni hepatice , inflamația colonului , pierderea poftei de mâncare , balonare și ulcerații la nivelul gurii . Tulburări ale sistemului nervos și ale organelor de simț , cum ar fi convulsii , tremurături , amețeli , depresie , somnolență , senzație de amorțeală , spasme musculare , anxietate , modificări ale gândirii sau ale dispoziției . Tulburări metabolice , ale sângelui și ale vaselor , cum ar fi deshidratare , pierdere în greutate , glicemie crescută , sângerare , formarea de cheaguri
Ro_167 () [Corola-website/Science/290927_a_292256]
-
și la nivelul gurii , cum ar fi constipație , greață , indigestie , inflamația pancreasului , tulburări intestinale inclusiv sângerare , inflamația stomacului , afecțiuni hepatice , inflamația colonului , pierderea poftei de mâncare , balonare și ulcerații la nivelul gurii . Tulburări ale sistemului nervos și ale organelor de simț , cum ar fi convulsii , tremurături , amețeli , depresie , somnolență , senzație de amorțeală , spasme musculare , anxietate , modificări ale gândirii sau ale dispoziției . Tulburări metabolice , ale sângelui și ale vaselor , cum ar fi pierdere în greutate , gută , glicemie crescută , sângerare , formarea de cheaguri
Ro_167 () [Corola-website/Science/290927_a_292256]
-
și la nivelul gurii , cum ar fi constipație , greață , indigestie , inflamația pancreasului , tulburări intestinale inclusiv sângerare , inflamația stomacului , afecțiuni hepatice , inflamația colonului , pierderea poftei de mâncare , balonare și ulcere la nivelul gurii . Tulburări ale sistemului nervos și ale organelor de simț , cum ar fi convulsii , tremurături , amețeli , depresie , somnolență , senzație de amorțeală , spasme musculare , anxietate , modificări ale gândirii sau ale dispoziției . Tulburări metabolice , ale sângelui și ale vaselor , cum ar fi pierdere în greutate , gută , glicemie crescută , sângerare , formarea de cheaguri
Ro_167 () [Corola-website/Science/290927_a_292256]
-
caliciul îngerului ca un catâr care paște dârele de argint ale dimineții m-am tăvălit prin licăririle polenului, printre vrejurile coastelor lui. curgând pe pieptul și pe labele îngerului așteptând să primesc ordine. în timp ce el legăna pâinica pe antebraț. având simțul pregătit. fiind scărar după mers. punând în gând proiectele crisalidelor. dormind pe paie în miezul vocilor chimerice. îngerul îmi lua sânge cu tâlvul picurându-l în Biblie, cam pe la Matei, 27 cu 8. masă erau coastele lui pe care stăteau
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
găsit în ziarul Cotidianul, Tia Șerbănescu se arată în această carte un personaj al zilelor noastre puternic individualizat. Poți găsi inteligență, farmec, talent, ascuțime a minții la multe VIP-uri din rîndurile intelighenției noastre, dar la nici unul atîta modestie și simț al măsurii propriilor fapte. Ziaristă de douăzeci de ani la România liberă, deci știind foarte bine care erau interdicțiile pe vremea lui Ceaușescu, Tia Șerbănescu comite în 1988, cu ocazia unei excursii în RDG a fiului ei, pe care îl
O carte de zile mari by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/14626_a_15951]
-
pe care numai o ființă de-o maximă eleganță interioară ar fi putut-o face... Pe mine m-au interesat cu deosebire aceste lucruri din jurnal. Dar asta nu înseamnă că nu am gustat paginile de reflecții de mult bun simț și de mare subtilitate pe marginea (!) literaturii, a diverselor gesturi, fapte și întîmplări din realitatea imediată; că nu am citit cu interes multe pagini dedicate scriitoarei Danei Dumitriu, prietena dispărută înainte de vreme; că nu am savurat observațiile surprinzătoare ale fiului
O carte de zile mari by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/14626_a_15951]
-
credințe în care vei fi târât fără voie de liniștea plină de mulțumire a unui spectacol de salvare. * Incantație mută. Pact de domesticire. Pregătire de plecare. Moartea e o altă zi. Victoria trebuie să aibă creier. Tu n-ai deloc simțul dramei. Chiar dacă ai un plan de cucerire al ei, nu înseamnă că o să-l îndeplinești. Protestezi fără vlagă. Nu există joc la alibi. Dușmanii și propria paranoie încep să-ți amenințe imperiul. Din când în când câte o pagină albă
Masă de disecție by Viorel Lică () [Corola-website/Imaginative/5596_a_6921]
-
Angela Marinescu Nu putem judeca realitatea cu bun simț cînd arzi o floare roșie între picioare se apropie moartea te sufoci și vomezi peste grădini degradate frica față de poezia bătrîneții, o reptilă ce-ți taie răsuflarea, o surprind că mă epuizează cu o grosolănie de-o feminitate masculină bătrînețea
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-website/Imaginative/8026_a_9351]
-
de celulă albă din sânge ) , trombocitopenia ( număr scăzut de trombocite în sânge ) , limfopenia ( valori scăzute ale limfocitelor , un tip de celulă albă din sânge ) , neuropatia periferică ( afecțiuni ale nervilor de la nivelul mâinilor și picioarelor ) , neuropatia ( afecțiuni ale sistemului nervos ) , hipoestezia ( simț tactil redus ) , parestezia ( senzații neobișnuite ca amorțeala și înțepăturile ) , greața ( starea de rău ) , diareea , vărsăturile , constipația , stomatita ( inflamarea membranelor care căptușesc gura ) , alopecia ( căderea părului ) , erupțiile cutanate , artralgia ( durerea articulațiilor ) , mialgia ( durerea musculară ) , anorexia ( pierderea poftei de mâncare ) , oboseala ( extenuarea
Ro_4 () [Corola-website/Science/290764_a_292093]
-
și tot mai înfloritorul comerț cu oameni poate vifornița ultimei ierni să fie chiar strigătul acestor localnici. spațiul intermediar dacă vei deschide ușa (ce șansă) vei vedea lumina zbătîndu-se în noroiul de pe străzi floare otrăvită de propriul său anotimp încordîndu-ne simțurile lege despre care vorbim continuu șir de corbi trecînd peste muzeul de artă modernă spre asemănările din lume cuvintele se vor despărți în două precum condamnații la moarte sau visătorii din comitete alții numesc locurile în care trăim cei ce-
Ioan Vieru by Ioan Vieru () [Corola-website/Imaginative/10593_a_11918]
-
abundente decât de obicei ; • dureri articulare sau musculare ; • frisoane , fatigabilitate ( senzație de oboseală ) , indispoziție ( stare generală de rău ) , febră ; • țesuturi indurate , înroșire , umflături sau vânătaie la locul injectării ; Mai puțin frecvente : • glande tumefiate ; • insomnie ( tulburări ale somnului ) , agitație ; • afectarea percepției simțului tactil , durerii , senzației de cald și frig , somnolență ; • conjunctivită ( o inflamație a ochilor ) ; • pierdere bruscă a auzului ; • tensiune arterială scăzută ; • respirație dificilă , tuse , congestie nazală ; • greață , vărsături , diaree , dureri stomacale ; • erupție trecătoare pe piele , mâncărime ; • iritație la locul injectării . Alte
Ro_173 () [Corola-website/Science/290933_a_292262]
-
prinț catolic, după câteva sute de ani. Cea de-a treia ceremonie, cea protestantă, a fost una mai modestă, fiind oficiată în unul din saloanele palatului de către un capelan al Marinei Regale Britanice. Deși regele Carol I, preocupat permanent de simțul datoriei, le-a urat doar "„Honigtag”" („"o zi de miere"”), proaspătul cuplul regal avea să petreacă totuși o lună de miere la castelul Krauchenwies de lângă Sigmaringen . De aici au plecat spre țară, cu o scurtă oprire la Viena unde își
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
catolic Pentru o perioadă Augustin este atras de scepticismul Academiei platonice târzii, pentru ca, treptat, să-și modifice atitudinea astfel încât una din primele sale scrieri de după convertire este Contra academicilor, un atac la adresa scepticismului academic. Scepticii argumentau că ceea ce ne oferă simțurile este incert și înșelător: un băț introdus în apă ne pare frânt, un turn pătrat pare rotund privit de la o anumită distanță etc. Altă sursă a cunoașterii nu există, deci cunoașterea este îndoielnică. Augustin nu împărtășește acest „empirism” al scepticilor
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
pare frânt, un turn pătrat pare rotund privit de la o anumită distanță etc. Altă sursă a cunoașterii nu există, deci cunoașterea este îndoielnică. Augustin nu împărtășește acest „empirism” al scepticilor, fiind de părere că cunoașterea nu provine în întregime din simțuri. Simțurile, deși cu adevărat limitate și nedemne de încredere, au o utilitate practică și trebuie să le luăm ca punct de pornire în acest sens relativ. În „Confesiuni”, X, Augustin va deosebi între lucrurile care se află în minte în
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
frânt, un turn pătrat pare rotund privit de la o anumită distanță etc. Altă sursă a cunoașterii nu există, deci cunoașterea este îndoielnică. Augustin nu împărtășește acest „empirism” al scepticilor, fiind de părere că cunoașterea nu provine în întregime din simțuri. Simțurile, deși cu adevărat limitate și nedemne de încredere, au o utilitate practică și trebuie să le luăm ca punct de pornire în acest sens relativ. În „Confesiuni”, X, Augustin va deosebi între lucrurile care se află în minte în mod
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
scepticismul (adică doctrina pe care tocmai o părăsise), pune problema la fel: în senzație lucrurile sunt prezente indirect, prin reprezentări, date senzoriale sau impresii. Prin urmare nu avem acces la obiectele exterioare însele, decât la imaginile și impresiile pe care simțurile ni le dau despre acestea. Ceea ce se află în mintea noastră nu este un lucru ci o imagine sau o reprezentare a lui. Nu suntem deci îndreptățiți să judecăm ca și cum am avea acces la lucrurile însele, ci ca și cum am avea
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
ceva, despre imagini și reprezentări, fără riscul de a greși: „este principial cert că am imaginea unui băț frânt în apă”. Aceasta este prima parte a criticii aduse scepticilor. Scepticii se îndoiau de posibilitatea cunoașterii pornind de la caracterul înșelător al simțurilor, care li se părea că, deformând imaginea lucrurilor percepute, anulează posibilitatea oricărei certitudini. Augustin le răspunde că tocmai conștientizarea acestei bariere este prima certitudine pe care o avem. Cel de-al doilea pas al demersului critic pornește de la anularea premisei
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
părea că, deformând imaginea lucrurilor percepute, anulează posibilitatea oricărei certitudini. Augustin le răspunde că tocmai conștientizarea acestei bariere este prima certitudine pe care o avem. Cel de-al doilea pas al demersului critic pornește de la anularea premisei sceptice conform căreia simțurile sunt singura sursă a cunoașterii. Trebuie să acceptăm, conform lui Augustin, că mintea are acces și la altceva decât la ceea ce îi furnizează simțurile. În primul rând, ea poate conștientiza faptul că are acces nemijlocit la imagini, care, deși nu
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
avem. Cel de-al doilea pas al demersului critic pornește de la anularea premisei sceptice conform căreia simțurile sunt singura sursă a cunoașterii. Trebuie să acceptăm, conform lui Augustin, că mintea are acces și la altceva decât la ceea ce îi furnizează simțurile. În primul rând, ea poate conștientiza faptul că are acces nemijlocit la imagini, care, deși nu sunt copii fidele ale lucrurilor fizice, pot fi, ca atare (ca imagini), obiecte ale cunoașterii. În al doilea rând, mintea însăși, sub forma actelor
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
acceptând că singura sursă a cunoașterii este senzația, presupunem că vorbim despre accesul la un obiect al cunoașterii (lumea externă a obiectelor materiale) al unui intelect cunoscător, diferit de lumea externă, intelect cu ajutorul căruia eu, subiectul, cunosc ceea ce îmi dau simțurile. Empirismul nu poate face abstracție de această presupoziție decât cu riscul de a postula imposibilitatea principială a cunoașterii: chiar dacă simțurile, sursa unică a cunoștințelor, ar furniza informații certe despre lumea externă, în absența identității intelectului cu subiectul aceste informații nu
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
a obiectelor materiale) al unui intelect cunoscător, diferit de lumea externă, intelect cu ajutorul căruia eu, subiectul, cunosc ceea ce îmi dau simțurile. Empirismul nu poate face abstracție de această presupoziție decât cu riscul de a postula imposibilitatea principială a cunoașterii: chiar dacă simțurile, sursa unică a cunoștințelor, ar furniza informații certe despre lumea externă, în absența identității intelectului cu subiectul aceste informații nu ar avea cui să se adreseze, căci procesele de memorare, analiză, sinteză, abstractizare etc. ar fi cel puțin îndoielnice pentru
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
așa cum va face și Descartes, mai târziu) și, postulând natura intelectuală a subiectului cunoscător (identitatea eu-intelect), formulează, înaintea lui Descartes, un argument ontologic. În afară de actele minții, Augustin mai admite posibilitatea unor adevăruri nemijlocite pe care nu le-am dobândit prin simțuri: adevărurile matematicii și propozițiile etice a priori (de exemplu: „Binele este preferabil răului”). Aceste adevăruri nemijlocite sunt prezente în sine în mintea noastră și nu altfel; ele trebuie să fie așa din moment ce le cunoaștem cu certitudine. Datorită acestor argumente scepticismul
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]