21,512 matches
-
La început nimeni nu știa ce [289] s-a întâmplat, dar apoi ne-am lămurit toți: guvernul fusese informat că Horia Sima părăsise localitatea din Germania unde avea un domiciliu obligatoriu și trecuse granița spre Italia. Sub pretext că se teme să nu vină în țară și să provoace tulburări, guvernul - deși avea desigur informații precise că nimeni dintre cei din țară nu se gândește la o asemenea acțiune - a dat ordine de arestări masive chiar de Crăciun, și alte ordine
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
epuizarea maniheismelor politice și a așeptărilor mesianice. Amurgul maniheismelor ne va ajuta să judecăm oamenii individual, pentru ceea ce au făcut și fac. După cum ne va ajuta să judecăm partidele politice și guvernările după rezultate și nu după părinții fondatori. Mă tem că nici unul dintre noi nu o să mai aibă după ce club să-și pituleze micimea și neputința. Și că o să ne privim goi, fără pene de împrumut, așa cum ne comportăm, cel puțin statistic: nu producem, nu educăm, nu administrăm, nu guvernăm
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dreptății sociale, nu doar a milosteniei conjuncturale? Putem admite că liberalismul pe care mulți îl dorim nu poate prinde rădăcini într-o societate de dependenți și asistați social, nici în satul precapitalist, nici la mahala? Cred că știu de ce ne temem, în subtext. De bănuiala că o asemenea abordare este de stânga, iar noi trebuie să ne păstrăm într-o oarecare opoziție. Opoziție față de ce? De responsabilitatea morală față de concetățenii noștri fără acces la putere și influență? Toate alegerile au fost
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că tu mori cu dreptatea de gât. Mai mult, modelul de succes a fost cel al „funcției fără costuri”, doar cu beneficii. Dacă justițiarismul ar fi dus până în pânzele albe și înșelăciunea scoasă la suprafață în toată goliciunea ei, mă tem că ar trebui să creăm o „regiune penitenciară” înaintea unei „regiuni de dezvoltare”. Asta da, formă supremă de înșelăciune: să poți funcționa adesea eludând legea sau prin complicitate cu „legiuitorul”. De obicei eticienii occidentali vorbesc despre „politica mâinilor murdare”. Nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
legală, odată ce ei fac legile, nu mai pot să fie pedepsiți decât moral, prin excludere din politică. Text publicat în Dilema veche, 2 decembrie 2005 Nu suntem încă oameni liberi Prin 1990 m-am supărat pe soacra mea că se temea să îmi spună direct cu cine a votat. Mi-a dat doar un indiciu: existau pe listă și simboluri ascuțite (aluzie la săgeata liberalilor). Ea trăiește în Buzău. FSN-ul (Frontul Salvării Naționale) fusese votat de peste 90% din alegători. I
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nu-mi plac sărbătorile în care sunt doar spectatoare, am încercat, împreună cu alți colegi, să așezăm predarea filosofiei în matca sa firească, cea a libertății de gândire, a ofertei pluraliste și a exercițiului critic. Așa a apărut în 1993 Filosofia: Teme de studiu pentru clasa a XII-a, manual aflat încă în uz, până la apariția celor alternative (lucrarea este coordonată de mine și elaborată împreună cu Adrian Paul Iliescu și Adrian Miroiu). Pentru cei mai puțin familiarizați, lucrarea cuprinde temele: Omul, Libertatea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
celor pe care îi patronezi, fie și onorific, în dauna cetățenilor se numește, atunci când ești prim-ministru, capturarea statului în favoarea grupului de interese al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile. În timp ce intelectualii își pierd timpul cu iluzii despre cât se tem politicienii de dosarele securității și de rapoartele despre comunism, capitaliștii și politicienii autohtoni, amuzați probabil de gâlceava despre principii și trecut și amenințați doar de o eventuală agenție care le-ar verifica și amenința sursa capitalului, își dau din nou
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de mine. Cele corect-critice ne-au produs o reală mulțumire fiindcă este cert că există conduceri, profesori și studenți care iau problema eticii universitare în serios. Există însă o altă vastă categorie de reacții care ne fac deja să ne temem că oferta acestei echipe și a MEC, în loc să sprijine cât de cât evoluția și reforma instituțională a universităților, se topește, potrivit unei tradiții triste și complet neserioase în cancan ieftin, în „circ balcanic” și în scandal. Pe scurt, campionatul național
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
descriere și argumentare, ci pentru dezvoltarea minții noastre prin figuri de stil: metafore, metonimii, comparații. Performanța noastră școlară tradițională și accesibilă este compunerea liberă, cea mai rară este matematica. În Evropa, la fel ca și în celelalte occidente, copiii primesc teme de casă foarte plictisitoare față de cele pe care le aveam noi: ei stau câte o oră afară cu un carnețel în mână fiindcă trebuie să noteze și să descrie exact cum și cu ce se joacă ceilalți copii, cum îi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Avea vocația de a se bate pentru o idee, ba chiar dădea impresia că îi surâde prețul propriului martiriu. Din păcate, lucra într-o epocă obedientă și blazată cum a fost epoca în care a trăit. De asta și era temut. Nu ultima calitate a lui Pușcașu a fost știința de a însufleți oamenii, mai ales pe tineri. Cohorte întregi de 168 adolescenți se ofereau să lucreze voluntar pe imensele șantiere pe care le deschidea Pușcașu. Răsplata a fost că ei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Aici s-a simțit în largul lui, fiindcă cerințele pedagogiei îi păreau mai blânde decât rigoarea arheologică. Putea să-și arate în voie și să se laude cu colecțiile sale. Prudent, Vili a păstrat totuși o distanță și față de Archeos, temându-se până la urmă să nu fie nevoit să renunțe la obiectele sale. Așa cum îi era obiceiul, făcea și acum cercetări pe cont propriu. N-a participat la nici o expediție a cercului dar, împreună cu alți colegi, a organizat el însuși una
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pe stradă pe mitropolit și Biserica? Auzind acestea, patriarhul Miron Cristea, prezent și el la ședință, a exclamat că unul ca acesta trebuie excomunicat, Nectarie prezentând în continuare scrisoarea pastorală care i-a adresat-o acuzatorului, îndemnându-l să se teamă de Dumnezeu și să nu mai continue cu tulburarea în Biserică, și mărturisește că el l-a tratat cu blândețe și iubire, iertându-i toate. Apoi continuă, luând punct cu punct acuzele care i s-au adus și combătându-le
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ca o răsplată pentru activitatea științifică și didactică desfășurată. Totdeauna am avut cultul oamenilor mari. Pentru copilul abia pornit pe drumul școlii Învățătoarea este „Regina Mamă”, este „Zâna cea bună” care face lumină în viață chiar și în timpul nopții. Mă tem că acest mit dispare. Este considerabil mai mare decât Mitul lui Moș Crăciun, atât de iubit de copii. Este mitul pornirii în viață, fără de care un învățăcel ar bâjbâi în viață. Calculatorul și tehnica modernă destramă acest mit. E mare
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
îl priveau uimiți. Știau că pot conta totdeauna pe ajutorul lor, pe discreția sa, pe prietenia sa. Caritatea sa îi fascina, puritatea lui seducea. Nimeni nu și-ar fi permis un discurs nedelicat în fața lui. Nu pentru că s-ar fi temut de mustrarea lui, ci pentru afectul pe care și-l cucerise. Se știe că în timpul serviciului militar mulți soldați sunt orientați să facă «experiențe» de viață. Într-o zi, printre ofițeri s-a pornit o discuție cu privire la caporalul Calabria. Își
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în casă, și vom căuta să aflăm vești despre familia sa», l-a sfătuit don Scapini. Copilul nu avea nici un document la el și nu știa să se explice bine în italiană. Probabil că aparține vreunei caravane de țigani care, temându-se de vreo plângere pentru brutalitate, a fugit în timpul nopții. Chiar și părintele Natale, informat de acest fapt, l-a sfătuit pe Calabria să aștepte un «semn» înainte de a decide soarta copilului. În aceiași zi, o cunoștință, un evreu, a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de curte. Atunci, atenția a căzut asupra unei case dărâmate, situată la câteva sute de metri de străduța Case Rotte, care dispunea și de o grădină înconjurătoare. Don Calabria și don Desenzani au mers pentru a discuta cu proprietara. Aceasta, temându-se că pretindeau o donație, i-a alungat într-o manieră urâtă: «Caritatea, dacă vreau, o fac în felul meu». Acest refuz necivilizat a fost providențial, pentru că acea poziție și acel spațiu s-ar fi revelat foarte devreme prea înguste
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rugat și a decis. Dar piedica i-a venit din partea celui de la care se aștepta cel mai puțin: don Calabria. Orice alt fondator ar fi primit cu brațele deschise un om cult, pios, generos și bogat. Dar don Calabria se temea că prezența acelui conte printre săracii lui ar fi fost un lux și că Divina Providență ar fi fost obscurată. «E ușor să te abandonezi în mâinile Providenței - ar spune lumea - cu un conte care poate să asigure un trai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
perfetti (Fiți desăvârșiți). În edițiile succesive, au fost prezentate cu titlul: Ho scelto il dolore (Am ales durerea). Dar și acest titlu, de gust amar și nerăspunzând total sufletului Galbuserei, a fost modificat definitiv în Perché temere? (De ce să mă tem?). În decembrie 1912, șapte surori au făcut vot de abandon la Divina Providență în mâinile superiorului don Calabria. Acestea sunt numele lor: Angela De Battisti, intrată pe 17 aprilie 1910; Lavinia Perez, intrată pe 14 octombrie 1910; Laura Fossati, intrată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de război, fiii războiului». Era Epifania anului 1920. La început totul proceda la maxim. Casa a devenit punctul de referință pentru multe suflete care voiau să se reculeagă în rugăciune și să se oprească în capela Adorației perpetue. Dar parohii, temându-se că această activitate le-ar îndepărta credincioșii de la slujbele din propria parohie, au făcut plângeri la episcopul de Padova. Apoi au avansat anumite îndoieli asupra validității moștenirii lăsate de parohul precedent din Este, don Angelo Pelà. Don Calabria a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sub aripile Divinei Providențe, Casa din Costozza, filiala Casei din Verona. Iar ca fond de casă a consemnat celor care plecau 200 de lire: La Verona am început cu 50 de lire; vouă vă dau 200 sute! Dar nu vă temeți! Dumnezeu vă va trimite curând milioane, miliarde!». În realitate, aceștia au sosit imediat: 10 băieți, săraci și orfani, proveniți din Verona, Vicenza și Brescia: iată miliardele lui don Calabria! Așa începeau timpurile eroice ale Casei din Costozza. Puțini religioși și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și încercare». Iar, ceva mai târziu, văzând că voința lui Dumnezeu, confirmată de părintele său spiritual, e diferită de cea exprimată de episcop, scrie: «Eu nu știam ce să spun. Cuvântul părintelui spiritual pentru mine e cel al lui Dumnezeu: temeam și mă rugam. Desigur, simt măreția și apostolatul preotului apostolic, dar simt și măreția și apostolatul fratelui religios». Iar, la 22 iulie 1934, scrie: «Pentru binele și stabilitatea acestei Opere e necesar ca frații să aibă parte activă în Consiliul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că Dumnezeu are nevoie de instrumente umile; nu știe ce să se facă cu cei mândri, ba chiar îi alungă departe de El, așa cum ne-o mărturisește și istoria... V-am spus-o de mai multe ori: eu nu mă tem de asalturile și încercările care ne vin din afară; aceste, chiar, slujesc pentru mai buna consolidare a Congregației și a întregii Opere. Doar necorespunderea noastră poate să nimicească și să distrugă acest edificiu, pe care Domnul s-a învrednicit să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bună bucată de timp, era răsplătit cu o altă jumătate de cirioletta: cucerirea jumătății de pâinișoare merita sacrificiul unui sfert de oră de tăcere și de imobilitate forțată. Ne aflăm spre sfârșitul războiului. Aliații se află la porțile Romei. Se teme o rezistență îndârjită din partea germanilor și a republicanilor. Casa, fiind pe colină, e expusă rafalelor de mitralieră și bombardamentelor aeriene. Chiar în ziua eliberării Romei, 5 iunie 1944, o grenadă a lovit construcția: sunt niște răniți dintre copiii interni. Cel
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
al naufragiului. Și între toți, terorizații, este un copil care, într-un colț al vaporului, se juca fără nici o frică. „Cum? Tu te joci? Nu-ți este teamă?“. „Tatăl meu e cel care conduce vaporul! De ce ar trebui să mă tem?“. Dragi și iubiți frați, la cârma vaporului e Tatăl nostru ceresc. De ce să ne temem? Vor veni furtunile, dificultățile: nu vă temeți! Cârmaciul nu va greși în misiunea sa, iar noi vom ajunge siguri în portul mântuirii veșnice. Capitolul XVI Autoritățile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vaporului, se juca fără nici o frică. „Cum? Tu te joci? Nu-ți este teamă?“. „Tatăl meu e cel care conduce vaporul! De ce ar trebui să mă tem?“. Dragi și iubiți frați, la cârma vaporului e Tatăl nostru ceresc. De ce să ne temem? Vor veni furtunile, dificultățile: nu vă temeți! Cârmaciul nu va greși în misiunea sa, iar noi vom ajunge siguri în portul mântuirii veșnice. Capitolul XVI Autoritățile bisericești Don Giovanni Calabria se supunea autorităților bisericești fără prefăcătorii și false adulații. În
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]