19,017 matches
-
de exemplu, este dezirabilă în sine. Democrația are un loc crucial în universul valorilor sau bunurilor. Însă nu este singurul bun. Asemenea celorlalte drepturi esențiale într-un proces democratic, libertatea de expresie își are propria valoare întrucît este fundamentală pentru autonomia morală, judecata morală și viața bună. Mai mult chiar, democrația nu ar putea exista mult timp dacă cetățenii săi nu ar reuși să creeze și să mențină o cultură politică favorabilă, o cultură generală care să sprijine aceste idealuri și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să credem că, exceptînd cazul în care există argumente extrem de convingătoare în favoarea contrariului, în cele mai multe chestiuni oricărui adult ar trebui să i se permită să decidă ce este mai potrivit pentru binele și interesele proprii. Totuși, aplicăm această prezumție în favoarea autonomiei personale numai adulților, nu și copiilor. În schimb, deducem din experiență că părinții trebuie să servească drept protectori pentru a apăra interesele copiilor lor. Dacă părinții nu reușesc, alții, poate statul, ar putea fi nevoiți să intervină. Uneori respingem această
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și de o sferă mai largă de libertate; ca cetățeni obțin mijloace de a-și proteja și promova cele mai importante interese personale; pot, de asemenea, participa la elaborarea legilor după care vor trăi; beneficiază de o sferă extinsă de autonomie morală și au prilejuri excepționale de dezvoltare personală. Dacă stabilim că democrația oferă aceste avantaje față de sistemele de guvernămînt nedemocratice, apar cîteva întrebări fundamentale: de ce ar trebui avantajele democrației limitate la anumite persoane? De ce nu ar fi ele accesibile tuturor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
țară democratică (fig. 6). Figura 6. Ce instituții politice reclamă democrația pe scară largă? Democrația pe scară largă reclamă: 1. Oficiali aleși prin vot 2. Alegeri libere, corecte și frecvente 3. Libertatea de expresie 4. Surse alternative de informare 5. Autonomie asociațională 6. Cetățenie cuprinzătoare INSTITUȚIILE POLITICE ALE DEMOCRAȚIEI REPREZENTATIVE MODERNE Pe scurt, instituțiile politice ale guvernării democratice reprezentative moderne sînt: 1. Oficiali aleși prin vot. Controlul asupra deciziilor guvernamentale în privința politicilor revine în mod constituțional oficialilor votați de cetățeni. Astfel
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
adevăr surse alternative de informare care nu se află sub controlul guvernului sau al oricărei alte grupări politice separate care ar încerca să influențeze convingerile și atitudinile politice ale poporului, iar aceste surse alternative sînt protejate efectiv prin lege. 5. Autonomie asociațională. Pentru a-și înfăptui diferitele drepturi, inclusiv pe cele necesare pentru funcționarea eficientă a instituțiilor politice democratice, cetățenii au de asemenea dreptul de a forma asociații și organizații relativ independente, inclusiv partide politice și grupuri de interese independente. 6
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
efectivă Controlul asupra agendei 2. Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît subiectul principal al guvernării democratice au devenit unitățile de dimensiuni mari cum sînt națiunile sau țările, s-
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
deveni complet ireversibilă. Separația. Cînd diferențele culturale sînt prea greu de depășit prin vreuna din soluțiile anterioare, singurul procedeu rămas ar fi ca grupurile culturale să fie separate la rîndul lor în diferite entități politice, în cadrul cărora să dețină destulă autonomie încît să-și poată păstra identitatea și să-și realizeze principalele scopuri culturale. În anumite situații o soluție ar putea fi sistemul federal, în cadrul căruia unitățile teritoriale state, provincii, cantoane sînt suficient de autonome încît să satisfacă grupuri diferite. Un
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
societăți instruite și educate. Capitalismul de piață este prielnic democrației și datorită consecințelor în plan social și politic. Creează un strat de mijloc numeros de deținători de bunuri care, în mod firesc, doresc să se poată instrui, caută să aibă autonomie, libertate personală, drepturi de proprietate, care prețuiesc statul de drept și participarea la guvernare. Clasele de mijloc, după cum a subliniat pentru prima dată Aristotel, sînt aliații firești ai instituțiilor și idealurilor democratice. Ultimul și poate cel mai important lucru este
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și Wolfgang Reinicke, care au folosit cele mai bune informații disponibile pentru a analiza nivelul relativ din fiecare țară, pentru fiecare dintre cele patru instituții democratice fundamentale: alegeri libere și corecte, libertatea expresiei, surse de informare alternative și independente și autonomie asociațională. Ei își explică metoda în "Measuring Polyarchy", Studies in Comparative International Development 25, 1 (primăvara 1990): 15-72; include o cantitate enormă de cercetări minuțioase, care nu a fost repetată. (Coppedge, totuși, descrie pe scurt scara și folosește fructuos clasificările
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și istoric cronologic și identificarea situațiilor patologice. Examenul gerontologic propriu-zis trebuie să țină cont de factorii umani ai mediului și de persoana evaluată. Nu trebuie uitat că fragilitatea la o vârstă înaintată evoluează deja pe un teren vulnerabil, cu pierderea autonomiei și poate antrena în cascadă cazuri de fragilizare a anturajului (de exemplu, a perechii sale). Evaluarea riscurilor fragilității este prezentată în tabelul 40.2. Examenul clinic propriu-zis cuprinde anamneza, modul de viață, examenul clinic pe aparate, tratamentele anterioare. Identificarea situațiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
îngrijiri geriatrice avansate: reluarea treptată sub îngrijirea unui dietetician a alimentației, masaj, mobilizare, inițial pasivă, sub supravegherea unui kinetoterapeut,- apoi activă, cu ajutorul unui cadru. La externare, pacienta a câștigat în greutate 2 kg, corectează toate scorurile evaluării geriatrice și câștigă autonomie fizică și psihologică. Observația clinică 2 Femeie în vârstă de 77 de ani, din mediul urban. Se prezintă pentru astenie fizică marcată, somnolență excesivă, dezorientare temporo -spațială, paloare sclero-tegumentară, inapetență, scădere ponderală aproximativ 10 kg în ultimul an și imobilizare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
patologie cardiovasculară importantă și fragilitate clinic manifestă. Recuperează însă foarte bine pe parcursul spitalizării, reia alimentația și mobilizarea. Suportul familial constant cu implicare activă în programul de recuperare fizică și psihică a pacientei este evident un factor foarte important în recâștigarea autonomiei și combaterea fragilității. A doua pacientă pornește de la un status fizic și psihic mai precar, cu scădere ponderală mult mai importantă (reducerea aportului alimentar cauzat atât de depresie, cât și de incapacitatea fizică - edentație totală), depresivă și imobilizată la pat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
fragilitate, deși intervențiile terapeutice au fost, în mare, aceleași. O depistare cât mai precoce a statusului de fragilitate ar fi permis inițierea de măsuri simple, dar eficace (reluarea activităților fizice, reinserția socială, suplimentare nutritivă corectă) care pot face diferența între autonomie și dependență, între activ și imobilizat la pat și între o calitate a vieții optimă și senzația de „povară a bătrâneții”. Abordarea situațiilor de fragilitate are la bază o serie de principii (18,19,20):lucrul în echipă - persoane profesioniste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
catolică și protestantă. Noi, ortodocșii, suntem mai degrabă rămași cu spiritul de clan. N-aș putea spune că nu există un spirit al familiei puternic în Polonia sărbătorile tradiționale se petrec cu rudele apropiate -, dar există, cu siguranță, și o autonomie personală sporită, care se manifestă deja în adolescență. Dorin Popa: Liberalismul sub înrâurire protestantă și catolică... interesant! Dar selecția în universitățile poloneze este mai riguroasă decât la noi? Liviu Antonesei: Da, așa stau lucrurile cu liberalismul acolo, plus că, din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
adică a nevoilor de finanțare externă pentru care se va recurge la credite pe termen scurt. Acest buget are un rol important în determinarea nivelului minim al lichidităților necesare pentru ajustarea fluxurilor monetare. Acest nivel depinde esențial de gradul de autonomie financiară al întreprinderii. Caracteristic este locul central al acestui buget în dispozitivul gestiunii previzionale pe termen scurt. Bugetele de exploatare Corespondența între fluxurile reale și cele monetare nu este directă fiind, de regulă, decalată în timp. Bugetele de exploatare trebuie
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
urmau să-l aibă. Autorul arată și cauzele eșecului unificării presei catolice din România, plecând de la incapacitatea de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților și latinilor (dar chiar și acest caz avem ordine misionare diferite, cu o mare autonomie), chiar în contextul presiunilor Vaticanului. Subcapitolul despre proiectul unui cotidian catolic în România, este poate unul din cele mai reușite ale lucrării, prin faptul că autorul demonstrează convingător dorința și încercarea Vaticanului și a unor părți ale comunității romano-catolice de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
independența și față de religie, conceptul de suveranitate punând bazele Bisericii de stat. Elementele acestui proces au fost preluate și de către Biserică; la rândul ei (prin definirea sa ca societas perfecta 4, care i se atribuise timp de câteva secole), revendica autonomia față de stat și legitima suveranitate atât în interior, cât și în exterior, inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei 5. La începutul secolului al XX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat. Acest fapt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a celui de laicizare. Cât timp Biserica latină a făcut parte dintr-o societate catolică închisă, instituțiile ecleziastice și civile nu au comunicat între ele. Desacralizarea realităților terestre, diminuarea influenței credinței asupra vieții de zi cu zi, tot mai puternica autonomie a puterilor civile, au transformat Biserica într-o componentă a sistemului social, așa cum erau Statul, știința sau economia. Această evoluție a avut ca efect o propagare a creștinismului: comunicarea aspectului religios al trăirilor umane a devenit atributul exclusiv al Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oamenii tremură în fața liberalismului: fă-l catolic și societatea va renaște"61. Cu doi ani înainte, el publicase Des progrès de la rèvolucion et de la guerre contre l'Eglise, în care insista asupra necesității ca Biserica din Franța să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii de Bourbon și libertatea de a se reforma intern, mai ales în privința instrucției clerului. În articolul "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa"62, Sykes afirma că episcopatul francez era reticent la reformele propuse
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sugerau un dialog cu liberalismul, precum și pe cei care, asemenea episcopului de Orleans (Dupanloup), propuneau o soluție de compromis similară celei adoptate de episcopii belgieni și germani: crearea unei creștinătăți moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în rândul clerului. Putem observa astfel că intelectualii catolici din Franța, ca și o parte din cler, oscilau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
curent intelectual în rândul catolicilor. Revista a primit și sprijinul lui Lord Acton 68 (1834-1902), care a fost numit directorul acesteia din 1859. El a fost timp de 15 ani figura reprezentativă a liberalismului catolic în Anglia. Revista a apărat autonomia secularilor în cadrul Bisericii și a luat atitudine în privința libertății erudiților catolici, a chestiunii romane și a altor probleme ecleziastice, ceea ce i-a atras reticența și opoziția arhiepiscopului Manning, sprijinit de către Ward în The Dublin Review, având o poziție similară cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însă ierarhia era cea care decidea care era strategia de urmat, iar pentru a înțelege asta este suficientă consultarea documentelor momentului 84. Jurnaliștii catolici erau încurajați să promoveze revendicarea drepturilor Sfântului Scaun deposedat de bunurile sale, pentru a-i garanta autonomia și independența 85. Ziarele catolice erau încurajate să aibă spirit de obediență și disciplină, după modelul militar: "trebuiau să dea ascultare celei ce are dreptul și datoria de a le dirija și impulsiona în acest război, adică autorității ecleziastice". De la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Societatea lui Iisus și începând din 1851 și cu Vaticanul; când s-a considerat necesar transferul ei din regatul napolitan în Statele Papale, s-a hotărât ca fiecare număr să treacă prin filtrul Sfântului Scaun, înainte de a fi publicat. b) Autonomia revistei a stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Papilor Pius XI și Pius XII; ea a sprijinit și a furnizat conducători pentru PPI, deși teoretic se autodefinea ca fiind "apolitică". Potrivit lui Casella, caracterul "nereligios" al PPI a fost motiv de neînțelegeri între acesta și ACI, deoarece concepeau diferit autonomia față de ierarhia ecleziastică 233: PPI dorea o distincție netă între planul politic și cel religios și din acest motiv a avut o concepție creștină asupra vieții, dar a negat dreptul Bisericii de a interveni în deciziile politice. Pentru ACI, această
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în componență o concepție medievală. În evoluția acestor noi realități, s-a ajuns la situația în care treptat Statul și-a impus suveranitatea față de Biserică, punându-se bazele conceptului de Biserică de stat. Ca reacție, Biserica și-a revendicat o autonomie față de stat, și-a legitimat autoritatea în interior dar și în exterior (definindu-se ca "societas perfecta") inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei. Timp de mai multe decenii, primatul papal a fost înțeles ca jurisdicție, iar infailibilitatea ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]