19,103 matches
-
Comunicări de geografie, vol. II, București, 1963; • Profile topoclimatice în Carpații Orientali, în Lucrarea celei de-a IV-a Conferințe de meteorologie carpato-balcanică, în colaborare, Cracovia, 1969; Climat de influență submarină în sud-vestul României, în „Terra” nr. 1, București, 1970; Harta topoclimatică a R.S. Română, București, 1970; • Regimul înghețurilor în Dobrogea, în „Analele Dobrogei” nr. 1, 1971; • Microclimat et topoclimat, București, 1965; Caracteristicile continentale ale climei Deltei Dunării, București, 1970; • Cercetări actuale și de perspectivă în Antarctica, în „Progresele științei” nr.
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Progresele științei” nr. 11, București, 1972; • Efectele biologice ale poluării și problema mediului în zona Bărsești - Tg. Jiu, în colaborare, în „Studii și cercetări de biologie” nr. 3, București, 1973; • Oazele Antarctidei. Caracteristici geografice în „Terra” nr. 2, București 1974; Harta amplitudinilor termice, în Atlasul R.S. România, București, 1974; Harta cantităților maxime de precipitații în 24 de ore, în Atlasul R.S. România, București, 1975; • Topoclimatul principalelor biotipuri din Delta Dunării, în Lucrările Muzeului „Delta Dunării”, Tulcea, 1976; Câteva aspecte climatice caracteristice
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
poluării și problema mediului în zona Bărsești - Tg. Jiu, în colaborare, în „Studii și cercetări de biologie” nr. 3, București, 1973; • Oazele Antarctidei. Caracteristici geografice în „Terra” nr. 2, București 1974; Harta amplitudinilor termice, în Atlasul R.S. România, București, 1974; Harta cantităților maxime de precipitații în 24 de ore, în Atlasul R.S. România, București, 1975; • Topoclimatul principalelor biotipuri din Delta Dunării, în Lucrările Muzeului „Delta Dunării”, Tulcea, 1976; Câteva aspecte climatice caracteristice stațiunilor balneo-climaterice Călărași-Olănești-Govora, în Simpozion de climatologie urbană, Iași
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
1973; Fenomene climatice în zona subcarpatică de sub Munții Gorjului, în Probleme de geografie a județul Gorj, Târgu Jiu, 1974; • Județul Gorj, București, 1971; • Itinerar meteorologic longitudinal în Oceanul Atlantic și în sudul Oceanului Indian, București, 1974; Am fost în Antarctica, București, 1974; Harta topoclimatică a R.S.R., scara 1:1.500.000, în colaborare, în Atlasul RSR, București, 1977 (în colaborare); • Popasuri pe șase continente, București, 1979; • Geografia Antarctidei, București, 1982; Cunoașterea și cercetarea climei României, în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
au dus la elaborarea teoriei sale privind evoluția prin selecție naturală. Scopul principal al expediției a fost efectuarea unui studiu hidrografic asupra coastelor părții sudice a Americii de Sud, în continuarea unor studii anterioare. Aceasta urma să aibă ca rezultat întocmirea de hărți de navigație ce urmau să prezinte informații privind adâncimea mării și alte asemenea date necesare în scop de război naval sau pentru transporturi comerciale, împreună cu desene ale culmilor de pe uscat văzute dinspre mare, împreună cu altitudinile acelor culmi. În particular, longitudinea
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
vicarului episcopesc Petru Pavel Aron satul este menționat cu o biserică deservită de un preot unit. În statistica românilor ardeleni întocmită de către generalul Buccow între anii 1760-1762, localitatea Rus este înregistrată ca având o biserică ortodoxă și doi preoți neuniți. Harta localității Rus, întocmită în intervalul 1769-1773 cu ocazia primei ridicări topografice militare a Imperiului Habsburgic redă poziționarea bisericii în cadrul satului, aceasta fiind amplasată foarte aproape de limita estică a localității. Monografia lui Kádár mai spune că în anul 1777 o parte
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
Tordesillas din 1494, confirmau dreptul Spaniei asupra teritoriilor de dincolo de Atlantic, inclusiv asupra Insulelor Malvine, chiar înainte de descoperirea acestora. Ulterior, britanicii au pretins că ei ar fi descoperit primii insulele, respectiv Davis în 1592 și Richard Hawkins în 1594, însă hărțile marine engleze din acei ani nici măcar nu menționează ca ipoteză existența acelor insule, fără a mai vorbi de faptul că nu au adus nici o probă privind aceste ipotetice descoperiri. Cert este că imediat după descoperire, aceste insule figurau pe toate
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
marine engleze din acei ani nici măcar nu menționează ca ipoteză existența acelor insule, fără a mai vorbi de faptul că nu au adus nici o probă privind aceste ipotetice descoperiri. Cert este că imediat după descoperire, aceste insule figurau pe toate hărțile și planigloburile marinei spaniole. Prima dată, arhipelagul este menționat pe o hartă a lui Pedro Reinel din 1522-23, la 53°55’ latitudine sudică. În secolul următor, arhipelagul a fost vizitat de nave străine, cu precădere baleniere, care s-au aventurat
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
insule, fără a mai vorbi de faptul că nu au adus nici o probă privind aceste ipotetice descoperiri. Cert este că imediat după descoperire, aceste insule figurau pe toate hărțile și planigloburile marinei spaniole. Prima dată, arhipelagul este menționat pe o hartă a lui Pedro Reinel din 1522-23, la 53°55’ latitudine sudică. În secolul următor, arhipelagul a fost vizitat de nave străine, cu precădere baleniere, care s-au aventurat în zonă, cu riscul de a stârni riposta autorităților spaniole. Toată regiunea
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
luat în calcul, dovada constituind-o tencuirea suprafeței pictate a zidurilor; durata înstrăinării bisericii nu se cunoaște. Revenit în posesia obștii sătești, lăcașul este menționat atât în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, cât și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773).
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
o turbină eoliană consumă aproximativ 750 KW. Durata de utilizare a unei turbine este de 20 de ani. Pentru ca un parc eolian să poată fi instalat într-un anumit amplasament, trebuie îndeplinite anumite criterii: Din studiile de vânt rezultă o hartă a intensității vântului pentru amplasamentul ales. Pe această hartă apar clar punctele unde intensitatea vântului este maximă, puncte în care vor fi instalate ulterior turbinele eoliene. Deoarece acestea au o înălțime considerabilă (150 m cu tot cu pală) și trebuie să reziste
Parc eolian () [Corola-website/Science/324715_a_326044]
-
utilizare a unei turbine este de 20 de ani. Pentru ca un parc eolian să poată fi instalat într-un anumit amplasament, trebuie îndeplinite anumite criterii: Din studiile de vânt rezultă o hartă a intensității vântului pentru amplasamentul ales. Pe această hartă apar clar punctele unde intensitatea vântului este maximă, puncte în care vor fi instalate ulterior turbinele eoliene. Deoarece acestea au o înălțime considerabilă (150 m cu tot cu pală) și trebuie să reziste la vitezele maxime ale vântului înregistrate în acea zonă
Parc eolian () [Corola-website/Science/324715_a_326044]
-
jocului începe cu o navă maritimă care conține materialele inițiale necesare dezvoltării. La început trebuie aleasă o insulă unde să înceapă dezvoltarea coloniei, alegerea este extrem de importantă deoarece nu toate insulele au aceleași tipuri de resurse. Odată cu dezvoltarea, apar pe hartă noi insule unde se pot construi alte ferme și mine pentru a se reduce cheltuielile pentru procurarea acestor resurse de la comercianți. Coloniile se dezvoltă în funcție de numărul locuitorilor, în joc este foarte importantă influența clădirilor care au o anumită rază de
Anno 1701 () [Corola-website/Science/324733_a_326062]
-
județul Vlașca"” de I. Boidescu se arată că Vodă Ghica a organizat satele prin așezarea lor la linie, desființându-le ca titulatură și amplasare, reunind locuitorii pe vatra satului Ciocârlani. În anul 1771, la Petersbourg , C.M. Roth a publicat o harta a Munteniei care cuprindea munți, ape, păduri, orașe, sate și mănăstiri. Satul Drăgănești apărea cu 170 gospodării și era indicat alături de alte sate din jur: Târnava de Sus, Târnava de Jos, Flamanda, Prunaru, Răsucenii de Sus, Răsucenii de Jos, Comănești
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
alte sate din jur: Târnava de Sus, Târnava de Jos, Flamanda, Prunaru, Răsucenii de Sus, Răsucenii de Jos, Comănești și Asan Aga. În anul 1834 unele documente amintesc așezarea în legătură cu uciderea haiducului Nicolae Groza în pădurea din nordul satului. Pe harta rusă din anul 1835, este trecut și satul Drăgănești cu 152 gospodării fiind a 26-a localitate din cele 270 așezări omenești din județul Vlașca. În monografiile locale satul Comoara este prezentat ca o așezare care a luat ființă la
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
istmul Panama, animale migrează din America de Nord și de Sud, cu consecințe dezastruoase asupra ecologiei locale. Schimbările climatice aduc musonii indieni, deșerturile în Asia de Est și începutul deșertului Sahara. Continentele și mările Pământului se mută în formele lor actuale, iar harta lumii nu s-a schimbat prea mult de atunci. Cuaternarul durează de acum 3 milioane de ani până în prezent și se împarte în două epoci: Pleistocen și Holocen. Pleistocenul a durat de acum 3 milioane de ani până acum 12
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele, numărul de gospodării, de cârciumi, de tarle, cosare, mori, pive. Cătunul este “așezare omenească grupată”, iar numărul lor alcătuia la mijlocul secolului XIX cam 84% din totalul așezărilor. După
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
sa este explicată în amănunt în articolul corespunzător, . Inițial, districtele topografice au fost topografiate și atribuite de către agenția guvernamentală "United States General Land Office" folosind echipe de cartografiere angajate, dar ne-parținând, de guvernul american. Districtele topografice sunt marcate pe toate hărțile topografice emise de United States Geological Survey, slujing la delimitarea, marcarea și tranzactarea pământului în Statele Unite ale Americii. Cu anumite excepții, districtele topografice sunt în imensa lor majoritate pătrate cu latura de 6 mile (adică de 9,654 km), fiind
Township (Statele Unite ale Americii) () [Corola-website/Science/324763_a_326092]
-
km. spre răsărit, lângă satul Bucov, pe dealurile din stânga ale apei Purcarului, începând de la Drumul de Apă, formând un nou sat, numit Râca-Nouă. Deja pe la 1833 satul Râca din Strâmba (numit acum Râca-Veche) e ignorat de stăpânire și apare pe Harta administrativă a țării Românești din 1833 pe noul amplasament, având ca nucleu cătunul Moșteni, sub denumirea de Râca-Nouă. Într-un Extras din catagrafia statistică făcută în anul 1810 din ordinul armatelor rusești de ocupație (document păstrat la Academia Română în manuscris
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
moșierul fanariot Gherasie Guma care avea o mare moșie ce se întindea până la hotarul comunei noi, Râca, avea nevoie de brațe de muncă și a intervenit la stăpânire pe lângă Înaltul Scaun al Dreptății pentru a se face această mutare. Pe Harta Statului Major Austriac din 1853 găsin satul Râca despărțit în două, Râca-Nouă și Râca-Veche, hartă pe care alături de Râca, găsim și satele Bucov, Adunați și Pistolești (dispărut astăzi), cam în următoarea schemă: Între Râca-Nouă de pe noul amplasament și Râca-Veche de pe
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
noi, Râca, avea nevoie de brațe de muncă și a intervenit la stăpânire pe lângă Înaltul Scaun al Dreptății pentru a se face această mutare. Pe Harta Statului Major Austriac din 1853 găsin satul Râca despărțit în două, Râca-Nouă și Râca-Veche, hartă pe care alături de Râca, găsim și satele Bucov, Adunați și Pistolești (dispărut astăzi), cam în următoarea schemă: Între Râca-Nouă de pe noul amplasament și Râca-Veche de pe vechiul amplasament era un drum care le lega pe lângă Fașa bisericii, numit drumul moștenesc care
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
acestui sat locuiau în bordee, se ocupau cu creșterea vitelor și mai puțin cu agricultura. În acel timp satul se află la 4,5 km spre sud, față de actuala vatra a satului, si anume la punctul numit și astăzi pe harta “Satul Vechi”. Vechiul sat era așezat pe drumul lui Mircea Vodă cel Bătrân, drum ce ducea la Craiova și care se întretăia cu drumurile care mergeau spre Pitești, iar altul spre Albești . În sprijinul afirmației stă denumirea ce s-a
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
domnitor din ghearele turcilor, ascunzându-l în grabă sub poalele fustei. Peste ani, ajungând domn, acesta nu a uitat-o pe Babă Visa și i-a dăruit ei, feciorilor și nepoților acesteia pământ dincolo de pădure, ctitorind așezare nouă, Vișina. Pe hărți mai vechi localitatea se numește Babă Visa. A doua versiune susține că numele vine de la unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazul, pe nume Ka Vișan. Prima atestare documentara a Vișinei apare în ianuarie 1576. În anul 1614 se emite un
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
Aceste compleții regionale au apogeul la anualul Campionat Mondial de League of Legends, care în 2013 a avut un premiu de 1 milion de dolari și a atras peste 32 de milioane de vizitatori online. Prima și cea mai populară hartă si singura dintre Câmpiile Dreptății ("Fields of Justice"), Riftul invocatorului ("Summoner's Rift") este considerată etalonul competiției din League of Legends. Acțiunea se împarte de obicei în faze distincte, începând cu dueluri între adversarii de pe culoare și culminând cu lupte
League of Legends () [Corola-website/Science/326037_a_327366]
-
un fenomen, care va fi studiat de Thomas Young un secol și jumătate mai târziu și va fi numit interferență. În astronomie, el a construit și folosit instrumente pentru a măsura munții lunari, precum și înălțimea norilor, și a realizat o hartă precisă ("selenografie") care a fost publicată de Riccioli și acum împodobește intrarea Muzeului Național al Aerului și Spațiului (de la Smithsonian Institution, Washington DC). Din 1640 până în 1650, Grimaldi a fost asistentul lui Giovanni Riccioli și a contribuit la lucrarea acestuia
Francesco Maria Grimaldi () [Corola-website/Science/326073_a_327402]