19,336 matches
-
key health expenditure indicators, accesat la 12.05.2005. Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România" Marcel Dediutc "Marcel Dediu" Rezumat În societatea românească, despre romi se vorbește mai degrabă Într-un mod negativ, ca despre indivizi care creează probleme, temeri, neînțelegeri. Totuși, În ultimii ani, instituțiile guvernamentale au elaborat politici publice adresate romilor, Însă datorită presiunilor, procedurilor și standardelor impuse din afara țării. Punctul de plecare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
despre indivizi care creează probleme, temeri, neînțelegeri. Totuși, În ultimii ani, instituțiile guvernamentale au elaborat politici publice adresate romilor, Însă datorită presiunilor, procedurilor și standardelor impuse din afara țării. Punctul de plecare al studiului este că adoptarea unor politici publice pentru romii din România se datorează În primul rând instituțiilor internaționale, În contextul orientării elitelor românești de după 1989 spre modelul democratic occidental. În prima parte, vom oferi un cadru teoretic care să susțină ideea de bază a studiului. În a doua parte
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În contextul orientării elitelor românești de după 1989 spre modelul democratic occidental. În prima parte, vom oferi un cadru teoretic care să susțină ideea de bază a studiului. În a doua parte, vor fi evidențiate principalele perioade de politici publice pentru romi. În a treia parte, vor fi explicate modalitățile de transfer de politici pentru romi, de la un sistem politic la altul. În final, vor fi enumerate principalele provocări În ceea ce privește politicile publice pentru romi. Odată cu prăbușirea regimului comunist În România, au ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vom oferi un cadru teoretic care să susțină ideea de bază a studiului. În a doua parte, vor fi evidențiate principalele perioade de politici publice pentru romi. În a treia parte, vor fi explicate modalitățile de transfer de politici pentru romi, de la un sistem politic la altul. În final, vor fi enumerate principalele provocări În ceea ce privește politicile publice pentru romi. Odată cu prăbușirea regimului comunist În România, au ieșit la suprafață și problemele reale ale minorităților naționale, În special cea maghiară și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fi evidențiate principalele perioade de politici publice pentru romi. În a treia parte, vor fi explicate modalitățile de transfer de politici pentru romi, de la un sistem politic la altul. În final, vor fi enumerate principalele provocări În ceea ce privește politicile publice pentru romi. Odată cu prăbușirea regimului comunist În România, au ieșit la suprafață și problemele reale ale minorităților naționale, În special cea maghiară și cea romă. Situația romilor, atât la nivel european, cât și la nivel național, a suscitat un interes crescut, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cea maghiară și cea romă. Situația romilor, atât la nivel european, cât și la nivel național, a suscitat un interes crescut, datorită problemelor grave cu care se confruntă acest grup etnic. La nivelul opiniei publice din România, se consideră că romii constituie un grup aparte În cadrul societății, că acesta are propriile reguli, că nu dorește să se integreze, că prezintă un grad de criminalitate destul de ridicat și, mai ales, că are o contribuție semnificativă la „Înrăutățirea” imaginii externe a țării. Mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În cadrul societății, că acesta are propriile reguli, că nu dorește să se integreze, că prezintă un grad de criminalitate destul de ridicat și, mai ales, că are o contribuție semnificativă la „Înrăutățirea” imaginii externe a țării. Mass-media românească Îi prezintă pe romi ca fiind un grup delincvent, implicat În tot felul de acte criminale. Majoritatea imaginilor „șocante”, care au priză la public, Îi au pe romi În postura de răufăcători. În ultimii ani, instituțiile statului au inițiat măsuri publice pentru romi, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
că are o contribuție semnificativă la „Înrăutățirea” imaginii externe a țării. Mass-media românească Îi prezintă pe romi ca fiind un grup delincvent, implicat În tot felul de acte criminale. Majoritatea imaginilor „șocante”, care au priză la public, Îi au pe romi În postura de răufăcători. În ultimii ani, instituțiile statului au inițiat măsuri publice pentru romi, sub influența presiunilor organismelor internaționale de a respecta anumite standarde. Conform studiilor din ultimii ani, efectuate la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă, romii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe romi ca fiind un grup delincvent, implicat În tot felul de acte criminale. Majoritatea imaginilor „șocante”, care au priză la public, Îi au pe romi În postura de răufăcători. În ultimii ani, instituțiile statului au inițiat măsuri publice pentru romi, sub influența presiunilor organismelor internaționale de a respecta anumite standarde. Conform studiilor din ultimii ani, efectuate la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă, romii sunt percepuți ca fiind o povară În cadrul societății, un grup care afectează imaginea României În Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe romi În postura de răufăcători. În ultimii ani, instituțiile statului au inițiat măsuri publice pentru romi, sub influența presiunilor organismelor internaționale de a respecta anumite standarde. Conform studiilor din ultimii ani, efectuate la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă, romii sunt percepuți ca fiind o povară În cadrul societății, un grup care afectează imaginea României În Europa, dezvoltându-se astfel un tip de abordare foarte riscant: majoritate/minoritate. În loc să existe o abordare a romilor din prisma cetățenilor țării, la nivelul instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
percepuți ca fiind o povară În cadrul societății, un grup care afectează imaginea României În Europa, dezvoltându-se astfel un tip de abordare foarte riscant: majoritate/minoritate. În loc să existe o abordare a romilor din prisma cetățenilor țării, la nivelul instituțiilor statale, romii sunt percepuți ca fiind un alt tip de grup, unul special. De exemplu, ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, În 28 martie 2006, Într-un articol publicat În La libre Belgique, spunea că „romii sunt folosiți ca un exemplu negativ, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prisma cetățenilor țării, la nivelul instituțiilor statale, romii sunt percepuți ca fiind un alt tip de grup, unul special. De exemplu, ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, În 28 martie 2006, Într-un articol publicat În La libre Belgique, spunea că „romii sunt folosiți ca un exemplu negativ, Însă acest lucru e nesemnificativ pentru țara noastră” și că „românii sunt onești și cinstiți” (Nicolae, 2006, p. 48). Astfel, s-au creat premisele unei dihotomii: ei (romii), care creează probleme țării la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În La libre Belgique, spunea că „romii sunt folosiți ca un exemplu negativ, Însă acest lucru e nesemnificativ pentru țara noastră” și că „românii sunt onești și cinstiți” (Nicolae, 2006, p. 48). Astfel, s-au creat premisele unei dihotomii: ei (romii), care creează probleme țării la nivel internațional, și ceilalți (românii), care sunt cinstiți și onești. Nu pun În discuție afirmațiile ministrului (ce ar putea fi tratate mai pe larg Într-un alt studiu), ci modul de diferențiere Între majoritari și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
2006, p. 51). Din nou, avem de-a face cu o abordare ce ține de portretizarea romilor ca fiind un grup criminal, ca și cum apartenența la un grup etnic presupune automat o predispoziție spre acte criminale. Modul În care este perceput romul (țiganul) În România contemporană ține de o imagine denigratoare, dezumanizantă, ce atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În România contemporană ține de o imagine denigratoare, dezumanizantă, ce atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre romi, preferând o abordare simplistă, În care se afirmă că romii nu sunt rău tratați În România, că li se oferă toate șansele de afirmare, Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-au oferit
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre romi, preferând o abordare simplistă, În care se afirmă că romii nu sunt rău tratați În România, că li se oferă toate șansele de afirmare, Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-au oferit locuri de muncă, dar nu vor să muncească). Imaginarul colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În România, că li se oferă toate șansele de afirmare, Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-au oferit locuri de muncă, dar nu vor să muncească). Imaginarul colectiv românesc Îi portretizează pe romi ca fiind ceva din cadrul societății care creează temeri, repulsii, neînțelegeri. Mentalul colectiv românesc refuză, astfel, să-i considere pe romi ca pe niște cetățeni activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de exemplu, li s-au oferit locuri de muncă, dar nu vor să muncească). Imaginarul colectiv românesc Îi portretizează pe romi ca fiind ceva din cadrul societății care creează temeri, repulsii, neînțelegeri. Mentalul colectiv românesc refuză, astfel, să-i considere pe romi ca pe niște cetățeni activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să-i considere pe romi ca pe niște cetățeni activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența la propriul grup etnic. Stigmatul social, În interiorul și exteriorul grupului etnic rom este așa de mare, Încât construirea unei imagini pozitive este aproape imposibilă. Care sunt mecanismele statale și societale prin care se asigură o reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența la propriul grup etnic. Stigmatul social, În interiorul și exteriorul grupului etnic rom este așa de mare, Încât construirea unei imagini pozitive este aproape imposibilă. Care sunt mecanismele statale și societale prin care se asigură o reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate? Cât de mult se poate cere unui grup
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
societale prin care se asigură o reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate? Cât de mult se poate cere unui grup etnic să se schimbe, atâta vreme cât societatea majoritară are propriile blocaje, refuzând să renunțe la imaginile dezumanizante despre romi? Care sunt mecanismele administrative și juridice ale statului român ce ar putea să corespundă nevoilor reale ale cetățenilor din România, indiferent de apartenența etnică? Care este gradul de implementare a politicilor statale Într-un mod echitabil, care să nu țină
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
romilor și de influențare a politicilor publice adresate minorității. Dar societatea majoritară românească rămâne În continuare ignorantă și știe prea puține despre acest Întreg proces. Studiul pe care Îl prezentăm Își propune să ofere o perspectivă asupra politicilor publice pentru romii din România, să studieze modul În care instituțiile statale au elaborat măsuri, mai degrabă datorită unor standarde și proceduri impuse de organizațiile internaționale fără de care România nu ar fi intrat În „clubul” statelor democratice, și să analizeze rolul actorilor implicați
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
elaborat măsuri, mai degrabă datorită unor standarde și proceduri impuse de organizațiile internaționale fără de care România nu ar fi intrat În „clubul” statelor democratice, și să analizeze rolul actorilor implicați În procesul de elaborare și implementare a măsurilor publice pentru romi. De cele mai multe ori, acceptăm anumite politici și măsuri publice ca fiind un dat, fără să ne Întrebăm care a fost contextul (național și internațional) În care au fost elaborate și tipul de actori implicați În procesul de elaborare și implementare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fost contextul (național și internațional) În care au fost elaborate și tipul de actori implicați În procesul de elaborare și implementare a acestora. Acest studiu aduce În discuție modul În care au fost concepute, elaborate și implementate politicile publice pentru romii din România, ținând seama de contextul internațional al țării noastre după 1989, de modalitățile de influențare a politicilor pentru romi venite din exterior, de actorii implicați În procesul de elaborare și implementare a politicilor publice pentru romi și de modul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
implementare a acestora. Acest studiu aduce În discuție modul În care au fost concepute, elaborate și implementate politicile publice pentru romii din România, ținând seama de contextul internațional al țării noastre după 1989, de modalitățile de influențare a politicilor pentru romi venite din exterior, de actorii implicați În procesul de elaborare și implementare a politicilor publice pentru romi și de modul de interacțiune dintre actorii interesați (stakeholders) de „problematica romă”. Analiza de față se Înscrie Într-un domeniu mult mai larg
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]