19,299 matches
-
Ce-i asta?... De ce nu mi-ați făcut patul?" În plină încordare ministerială, el are timp să-și aducă aminte că era odată pasionat de Shakespeare și să răsfoiască o ediție. La Arcis sur I'Aube Danton prinde crapi, dă sfaturi la bucătărie, joacă trictrac cu un Laboulot. Și în tot acest timp mintea lui, obsedată de Franța, e frământată de vaste probleme. Lirica de război a lui Camil Petrescu cultivă cu virtuozitate apocalipticul. Ea e vizionară și teroristă. Războiul apare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și un simț al grotescului, constatabil în alegerea numelor proprii: Madam Pușlenghe, Hantadura, Purhedia, Sevastița, Ilioaia, Măriuca, Ozonofia, Virginica, Vasîlca, Măndița. Tabloul sociologic e sălbatic, scena ușurării țaței Ioana de un pitoresc african. Ioana naște greu și toată lumea îi dă sfaturi. Safta îi cere să se opintească, apoi să se scoale și să dea cu piciorul în vatră, în sfârșit, Hantadura îi poruncește să joace o sârbă. Ioana, goală, despletită, umflată, joacă văietîndu-se în vreme ce babele chincite jos cântă sârba și bat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cele ce apar sub forma unei propoziții enunțiative, afirmative sau negative, care exprimă în mod direct o judecată completă - și imperative, sub forma unor propoziții imperative, afirmative sau negative, care prin conținutul lor implică ideea de bine și impun un sfat, un îndemn. Derivate din p. propriu-zise sunt p. exclamative și p. dialogate. Tematica relevă cele mai variate aspecte ale existenței umane, p. fiind, în ansamblu, expresia unei filosofii de viață, în care conținutul etic se îmbină cu cel social-istoric și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
iar din 1937, la Institutul de Istorie Universală, care era tot creația lui. În deceniile interbelice a conferențiat pe tot cuprinsul țării, neocolind nici un oraș, poposind frecvent și în sate. Vorbea săptămânal la Radio, conferințele sale fiind publicate sub titlul Sfaturi pe întunerec (I-II, 1936-1940). În 1908, stabilindu-se la Vălenii de Munte, a organizat aici cursuri de vară ale Universității Populare, ce aveau să se desfășoare anual până în 1915 și iarăși din 1921 până în 1940, cu participarea unor personalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
memorialistica și oratoria. În toate aceste genuri I. a strălucit și e un scriitor în toată puterea cuvântului. Fie că exaltă dragostea de neam și pledează pentru conservarea tradițiilor, fie că recomandă sau denunță vreo carte ori prin radio dă „sfaturi pe întunerec”, fie că își rememorează anii parcurși ori comunică impresii adunate de prin „sate și mănăstiri din România” sau de „pe drumuri depărtate”, fie că evocă „oameni cari au fost” sau rostește de la tribună cuvinte menite a răscoli și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
histoires du passé roumain, București, 1902; Cuvinte adevărate, București, 1903; Pe drumuri depărtate, București, 1904; Drumuri și orașe din România, București, 1904; Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688, București, 1904; Istoria lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Gânduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul, București, 1905; Povestiri, scrisori și cronici, București, 1905; Sate și mănăstiri din România, București, 1905; Cărți și scriitori români din veacurile XVII-XIX, București, 1906; Prin Bulgaria la Constantinopol, București, 1907; Istoria literaturii românești în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Bizanț după Bizanț), tr. Liliana Iorga-Pippidi, postfață Virgil Cândea, București, 1972; Sângele lui Minos, Vălenii de Munte, 1935; Istoria românilor, I-X, București, 1936-1939; Un biet moșneag și un doge, Vălenii de Munte, 1936; Primele mele drumuri italiene, București, 1936; Sfaturi pe întunerec, I-II, București, 1936-1940; ed. îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996; Zbor și cuib, Vălenii de Munte, 1937; Instantanee venețiene, București, 1938; Răzbunarea pământului, Vălenii de Munte, 1938; Regele Cristina, București, 1939; Moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
1979 care conține pe scurt: acordul asupra sumei DGF care va fi inclusă în buget (loi des finances) în fiecare an, modul în care va fi împărțită în rândul muncipalităților, decizia asupra sumei totale a anumitor granturi și oferirea de sfaturi asupra legilor care au o semnificație pentru finanțele locale 37. Comitetul este format din 28 de reprezentativi din rândul politicienilor locali (patru președinți departamentali, doi președinți regionali, șapte președinți ai asociațiilor intermunicipale și 15 primari), patru parlamentari (doi deputați și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
unei soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților adverse cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Calitățile mediatorului: • imparțialitatea - să nu judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
I.L. Caragiale, ci de D. Teleor. Caragiale a editat și un calendar intitulat „Calendarul «Moftului român» pe anul 1902”, care cuprinde toate scrierile literare publicate de marele satiric în seria a doua a revistei, însoțite de reflecții, cugetări, anecdote și „sfaturi”. La prima serie a scris, alături de Caragiale și Bacalbașa, ambii într-o permanentă vervă acidă și persiflantă, Alceu Urechia, care își semna textele cu pseudonimul Iodoform. Este probabilă și participarea altor umoriști ai vremii, dar e greu de pătruns în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
drogați doar pentru a impresiona grupul de prieteni! După mine cel mai bun lucru pe care părinții îl pot face pentru copii este să cineze împreună în fiecare zi și să-i asculte, să îi înțeleagă și să le dea sfaturi la momentul potrivit. Vă propun o altă “dependență” care vă va ajuta mai mult decât aceasta și anume dependența de libertatea de a trăi sănătos, cu mintea limpede, apt de a lua decizii benefice pentru tine și familia ta, pentru
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Danis Claudiu, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2031]
-
epidictic"363, în sensul în care epidicticul este legat de limbaj, de consolidarea adeziunii la un set de valori, în timp ce deliberativul este legat de partea argumentativă a textului publicitar. Elogierea produselor prin procedeul amplificării (în epidictic) se combină astfel cu sfatul și îndemnul de a le cumpăra, pe baza procedeului sugerării/demostrării a ceea ce este util sau bun pentru cumpărător (în deliberativ). Dar transformarea publicității însăși în obiect de consum s-a soldat uneori cu o deviere de la obiectivul adeziunii la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai mult decât și-ar dori. 11. Bărbații acestei „familii religioase”, spre considerabilul lor avantaj, se întâlnesc o dată pe an într-un loc stabilit, pentru a se bucura în Domnul și pentru a mânca împreună. Cu această ocazie, profitând de sfatul unor persoane înțelepte, formulează și aprobă legi sfinte ce sunt confirmate de domnul papă. După acestea, pe toată perioada anului, merg prin Lombardia, Toscana, Puglia și Sicilia. Mai recent, până și fratele Nicolai, penitențierul papei, om sfânt și evlavios, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ei înșiși modul de viață al Bisericii primare, sărăcia și umilința. Ei își potolesc setea sorbind cu atâta nesaț din apele curate ale izvorului Evangheliei încât se ostenesc în toate felurile să pună în practică nu numai poruncile, ci și sfaturile evanghelice, imitând astfel mai îndeaproape viața apostolică. Ei, renunțând la orice fel de proprietate, renunță la ei înșiși și, luând crucea (cf. Mt 16,24 și 19,21), goi, îl urmează pe Cristos gol. Asemenea lui Iosif, își abandonează haina
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc, strălucea pentru limpezimea minunilor în orașul Assisi ca o nouă stea pe firmamentul Bisericii. Preasfântul papă Grigore, după ce, în urma unei examinări atente a acestor minuni și în baza relatării autentice a martorilor, le-a aprobat, s-a pornit, la sfatul fraților cardinali, spre Assisi (de la Perugia, unde se afla). Aici, în ziua de 4 octombrie a celui de-al doilea an al pontificatului său, îmbrăcat în straie prețioase și însoțit de onoratul colegiu al venerabililor cardinali și prelați, în mijlocul unei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că alții scriseseră deja despre acest aspect. Ținând cont de aceste constatări, se poate observa că, din lectura diferitelor mărturii franciscane, de dimensiuni reduse, iese în evidență imaginea lui Francisc ca maestru de spiritualitate, care formulează sentințe înțelepte și dă sfaturi pentru comportamentul personal și împotriva ispitelor; este abil în controversele cu musulmanii, capabil să le evite capcanele (crucile călcate în picioare din amintirile fratelui Illuminato: FF 2690) și chiar dispus să justifice cruciadele împotriva lor prin interpretări evanghelice puțin schimbate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ar fi pierdut răbdarea. Și astfel, nehotărât între cele două alternative și nemaigăsind soluții, s-a adresat acelui frate, deja încercat de diferite suferințe, care în Ungaria - așa cum am relatat - își pierduse izmenele de cincisprezece ori, și i-a cerut sfatul spunându-i: «Frate preaiubit, așa mi-a fost poruncit, dar mi-e teamă să aleg, și nu știu ce să fac». Acela i-a răspuns: «Du-te la fratele Elia și spune-i: „Frate, nu vreau nici să merg, nici să rămân
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
clerici cât și laici, încât, după ce au fost convocați frații din orașele apropiate, a celebrat la Worms primul capitul provincial. Deoarece locul unde frații își dăduseră întâlnire era mic și nepotrivit pentru celebrări și a predica pentru atâta mulțime, urmând sfatul episcopului și al canonicilor, s-au adunat în catedrală. Canonicii s-au adunat într-unul dintre coruri și l-au lăsat pe celălalt fraților. Un frate al Ordinului a celebrat Liturghia, iar cele două coruri, cântând alternativ, au recitat în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frați în locuri adecvate. 39. Fratele Giordano a plecat, așadar, împreună cu frații săi de la Mainz spre Turingia, la 27 octombrie, și au ajuns la Erfurt în ziua Sfântului Martin. Dar fiindcă era iarnă, un anotimp nepotrivit pentru a construi, la sfatul oamenilor și al unora din cler, frații au fost găzduiți în casa preotului ce se ocupa de leproși, în afara zidurilor orașului, în așteptare ca cetățenii să se îngrijească mai bine de instalarea lor. 40. Frații trimiși cu fratele Giordano au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ani, dedicându-se cu generozitate, aproape mai mult decât le stătea în putință, diverselor opere de milostenie și de ospitalitate, atât în folosul fraților noștri, cât și al fraților predicatori și al tuturor celorlalți religioși. 43. În același an, la sfatul domnului Heinrich, paroh la Biserica Sfântul Bartolomeu, al domnului Gunther, vicar, și al altor cetățeni din Erfurt, frații sau mutat la Biserica Sfântul Duh, pe atunci părăsită, în care odinioară locuiseră măicuțele Ordinului Sfântului Augustin. Aici au rămas timp
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ordine, fratele Albert, împreună cu frații pe care i-a ales, a plecat la capitulul general]. În acest capitul, a fost ales primul ministru general al Ordinului, fratele Ioan Parenti, cetățean roman și judecător, născut la Civita Castellana. 52. Acesta, la sfatul ministrului [provincial] din Franța, l-a exonerat pe fratele Albert din Pisa de responsabilitatea administrării Germaniei și l-a înlocuit cu fratele englez Simon, custode al Normandiei, o persoană cultă și mare teolog. 53. Fratele Simon, venind în Germania cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
singură și doar recent se divizase, iar fratele Simone, deoarece murise, nu a avut posibilitatea de a intra în drepturile oficiului de ministru și prin urmare chestiunea era încă intactă, frații au fost admiși în calitate de capitulari legitimi. Aici, așadar, la sfatul ministrului, al vicarului și al altor frați, fratele Giordano, după ce a încredințat custodia Turingiei custodelui Saxoniei și după ce a primit scrisoare de ascultare de la ministrul Rinului, a plecat cu un însoțitor pentru a cere ministrului general un nou ministru și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se întrunească la Roma cu patru săptămâni înainte de capitulul general pentru a decide condițiile și reforma Ordinului. 65. Astfel, așa cum s-a spus, în anul Domnului 1239, s-au reunit la Roma frați chibzuiți aleși din diferite provincii și, conform sfatului și voinței domnului papă și aprobarea capitulului general, au decis să se facă alegerile miniștrilor, custozilor, guardienilor și alte lucruri, care se respectă și astăzi. În afară de acestea, au stabilit ca fiecare ministru să țină un singur capitul în provincia sa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
murit fratele Aymon și i-a urmat, în același an, fratele Crescențiu. Acesta a convocat în conventul din Roma doi frați din fiecare provincie, pentru ca frații ce mergeau la Curie, aflându-se în trecere acolo, să poată găsi, pentru un sfat, frați din propria națiune. Dar, întrucât Curia romană a rămas mai mult timp la Lyon, a trebuit să-i trimită pe acei frați în provinciile lor. În acest timp, însă, frații au fost supuși la multe asupriri din partea lui Frederic
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lovindu-și fața, a exclamat: «Vai mie săracul, m-au mințit!», și nu a mai voit să le vadă. De asemenea, doi frați au ajuns într-o zi foarte obosiți la un convent al Ordinului; deoarece lipsea berea, guardianul, la sfatul bătrânilor, a făcut rost de o ploscă pe datorie, însă frații conventului, care le făceau companie oaspeților, nu beau din ea, chiar dacă din dragoste se prefăceau că beau. 9. Adăugire. Înainte de constituirea definitivă a Ordinului, frații obișnuiau să se adune
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]