19,447 matches
-
este preferabil răului”). Aceste adevăruri nemijlocite sunt prezente în sine în mintea noastră și nu altfel; ele trebuie să fie așa din moment ce le cunoaștem cu certitudine. Datorită acestor argumente scepticismul este de nesusținut: cunoașterea certă este posibilă dar nu prin simțuri ci prin introspecție. Lovitura de grație adusă scepticismului se găsește însă în micul tratat Despre fericire. Dacă concedem scepticilor că atingerea adevărului este imposibilă, atunci ei, scepticii, care totuși se află în căutarea adevărului, se găsesc în situația de a
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
însuși. Dacă omul este capabil de cunoaștere, este pentru că Dumnezeu creează această cunoaștere în intelectul uman, oferind-o ca pe un dar divin. Augustin discută câteva concepte și judecăți certe, necesare și imuabile care cu siguranță nu pot proveni din simțuri și deci trebuie să le avem de la Dumnezeu, cum ar fi conceptul de unitate sau judecata „Binele trebuie să fie preferabil răului”. Augustin este primul care a elaborat o teorie sintetică despre grația divină, în contextul eforturilor sale de combatere
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
are nevoie pentru a pune bazele investigației sale matematice a naturii. Fizica sa, mai exact, filozofia naturală a lui Newton nu poate fi disociată de conceptele inteligibile de timp absolut și spațiu absolut, opuse timpului și spațiului sensibil sau datorite simțului comun. Timpul absolut, adevărat și matematic, este numit de Newton "Durată". În ceea ce privește structura internă a spațiului, a "diviza" spațiul, adică a separa în mod efectiv și real "părțile" sale, este imposibil, imposibilitate care nu interzice efectuarea unor distincții "abstracte" și
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
nu avea ceea ce îți dorești înseamnă suferință”. Al doilea Adevăr Nobil identifică originea suferinței în dorința, pofta sau setea (tanha) care determină reîncarnările. Această „sete” caută mereu noi satisfacții. Buddha distinge trei feluri de dorință: dorința de a satisface plăcerile simțurilor ("kama-tanha"), dorința de perpetuare ("bhava-tanha") și dorința morții (autoanihilării) sau "vibhava-tanha". Cea din urmă nu este, însă, o soluție a eliberării deoarece este o sete ca toate celelalte și nu oprește ciclul transmigrărilor. Al treilea Adevăr Nobil proclamă că eliberarea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
regulat, fără a fi însă întreruptă ca în alte exerciții yoga. Următoarea etapă a meditației o constituie "dhyăna" (ध्यानम्, sanscrită)/"jhăna" (pali), pătrunderea în sfera suprasensibilului, a inconștientului, contemplația pură. Practicantul se detașează de propriile simțuri și își îndreaptă atenția spre unuia din cele trei caracteristici ale existenței: "anicca" (impermanența), "anatta" (non-sineitatea), "dukkha" (durerea). Apogeul meditației presupune intrarea într-un spațiu aflat la limita dintre conștient și inconștient, o plutire la granița dintre lumea efemeră și
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
a atașării de ceva. În Tibet dăruirea se rezumă în principal la opt cadouri care au un anumit simbolism: Un alt tip de cadouri ce se poate oferi este cel al celor cinci calități ale bucuriei. Acestea simbolizează cele cinci simțuri umane (oglida - vizualul, lăuta - auditivul, tămâia - olfactivul, fructul - gustul, mătasea - tactilul), însă bucuria de a face contact cu ele nu este una contaminată, degradată, ci una pură și înălțătoare. Cele opt simboluri de bun augur Cele opt simbouri de bun
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
volumului "Joc secund", nu trebuie să uite niciodată că se găsește în fața unui poet matematician. Chiar o simplă inventariere a vocabularului său arată cât datorește Ion Barbu astronomiei, mecanicii sau geometriei. Viziunea matematicianului este atât de puțin conexată cu activitatea simțurilor, atât de liberă de contingențele care întinerează funcțiunea lor, încât lumea care i se relevează este resimțită de el ca pură. Pe de altă parte, față de lumea experienței, aceea a matematicei este a doua lume, o suprastructură ideală. Într-un
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
deschide o poteca străjuita de păduri de carpen și fag. Înainte de a intra în sat, râul străbate faimoasele sale chei, împodobite de o parte și de alta de păduricii de liliac sălbatic pe care primăvară îl face să-ți topească simțul olfactiv. Cheile sunt dominate de stânci uriașe și abrupte, două dintre ele având înfățișare omenească, iar localnicii le-au numit Adam și Eva. În această porțiune de 2 km, valea este vestită prin morile sale de apă vie, mori ce
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
incriminată ca fiind abuzivă și vulgară). Principala trăsătură a celor care semneză articole în "Academia Cațavencu" este aceea de "tricksteri", de păcălici ludici și histrioni. Asumîndu-și acest statut, ei sînt niște pamfletari cu vocație și, mai ales, niște mucaliți cu simț teatral, care fac din pamflet un adevărat spectacol. Din numele care au consacrat fenomenul „Cațavencu”: Ovidiu Nacu, Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick Andre de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, Emil
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
istorie, filosofie, psihologie și sociologie. Primul studiu de bază al gastronomiei este probabil eseul numit "Fiziologia gustului" ("Physiologie du goût") publicat de Jean Anthelme Brillat-Savarin în anul 1825. Spre deosebire de tradiționalele cărți de bucate, această lucrare se ocupă de relația dintre simțuri și mâncare, tratând delectarea de la masă ca pe o știință. În anul 2004 a fost fondată în orașul Bra (Italia) prima universitate din lume dedicată și devotată principiilor gastronomiei, denumită Universitatea de Științe Gastronomice (Università degli Studi di Scienze Gastronomiche
Gastronomie () [Corola-website/Science/300049_a_301378]
-
la apucarea hrănii și fărămițarea. Corpul este alcătuit din segmente, fiecare având câte o pereche de membre. În prezent artropodele constiuie cel mai variat grup de animale. Peste 80% din toate speciile descrise revin artropodelor. Spre deosebire de alte nevertebrate, organele de simț ale atropodelor sunt foarte dezvoltate, au inimă ce pompează sângele, iar cavitatea internă constituie hemocelul. Artropodele sunt unisexuate, se reproduc doar pe cale sexuată (sunt și excepții, unii se înmulțesc prin partenogeneză). Toate speciile sunt ovipare, numai scorpionii pot fi clasificați
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
multe circumvoluții cerebrale. Cu cât mai multe circumvoluții, cu atât este mai complex comportamentul. Astfel, iepurele are o suprafață aproape netedă, fără prea multe circumvoluții, iar pisica, câinele și maimuța, fiind mai dezvoltate, au creierul "brăzdat" de cute. Organele de simț ale mamiferelor sunt: Aparatul digestiv, la mamifere, este adesea specializat pe tipul de hrană consumat de animal (vegetal sau animal) și procesează treptat mâncarea în următorii pași: În gură, hrana este mestecată de dinți, umezită și amestecată, până când ajunge destul de
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
încercui și răpune mamifere de talia bizonului sau a cerbului. Unele canide sunt nocturne, altele crepusculare și altele diurne. Canidele din zonele temperate sunt active atât noaptea, cât și ziua, iar cele din zonele tropicale sunt active numai noaptea. Dintre simțurile lor agere, cel mai dezvoltat este mirosul și după el auzul. Inteligență lor este remarcabilă, după cum se poate constata mai ales la câinele domestic. Canidele își fac culcușuri și se ascund prin peșteri, crăpături de stânci, scorburi, galerii sau găuri
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
În 1812 familia sa s-a mutat la Berlin. Sora sa, Fanny Mendelssohn (mai târziu Fanny Hensel), a devenit o renumită pianistă, și o compozitoare diletantă. La început, Abraham fusese de părere că ea, și nu fratele ei, avea un simț muzical mai accentuat. Adesea, Mendelssohn este considerat cel mai celebru copil-minune, după Wolfgang Amadeus Mozart. La vârsta de șase ani a început să ia lecții de pian de la mama sa, iar la vârsta de 7 ani a început să ia
Felix Mendelssohn Bartholdy () [Corola-website/Science/300090_a_301419]
-
fiu rătăcit al unei familii bogate, care chiar își caută părinții atunci când a întâlnit-o. De dragul său și-a ascuns identitatea și s-a tocmit slujitor al tatălui ei. Pentru a capăta încrederea suspiciosului avar, îi laudă fără încetare bunul simț și cumpătarea, aprobându-i inițiativele cele mai absurde. Deși amândurora dragostea le este confirmată, Eliza și Cleante nu sunt tocmai fericiți, căci știu că zgârcenia tatălui său nu le va permite niciodată să se căsătorească după pofta inimii. Norocul pare
Avarul () [Corola-website/Science/300213_a_301542]
-
sau a izvoarelor termale și gheizerilor. Apa freatică este de asemenea extrasă artificial prin puțuri și fântâni. Deoarece apa poate conține numeroase substanțe diferite, poate avea gusturi sau mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii și alte animale și-au format simțurile pentru a putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele evită apa cu gust sărat (apă de mare) sau putred de mlaștină preferând apa unui izvor montan sau apa freatică. Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietăți indispensabile proliferării
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
adimeniseră" [sic] "cu gândul că se luptă pentru libertate, egalitate și frățietate. Erau în dieta de la Dobrițin chiar și trei deputați dintre românii din podgorie: Gheorghe Popa, Sigismund Popovici (...) și Sigismund Borlea (...). Mulțimea mare a poporului, prostimea cea cu bun simț, ținea însă cu împăratul." Ioan Slavici, "Amintiri" (fragmente), ediție îngrijită de George Sanda, București 1967.
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
și frământări...Personajele sale vor medita continuu la consecințele acțiunilor lor - nu în speranța de a micșora ceea ce de la început a fost dincolo de ei - ci din nevoia inevitabilă a gândirii de a trăi cunoscând consecințele acțiunii... Faulkner a demonstrat un simț shakespearian al limbii, paralelă cu acțiunea, un alt mod de acțiune, capabilă de a scrie istoria, dar nu să o modifice"." ""Simpla prezență a lui Faulkner în mijlocul nostru face să existe o mare deosebire între ceea ce poate un scriitor să
William Faulkner () [Corola-website/Science/301542_a_302871]
-
femeie universală aflată în lumi particulare. În poeziile ei de dragoste, imaginile nu provin din experiențe personale, din întâmplări trăite, totul vine de la o puternică fascinație a poetei, dintr-o cultură a erosului. Ea mizează, în versurile sale, pe senzorialitate. Simțurile ei nu percep doar atmosfera generală care o înconjoară, ci și micile detalii ale lumii, obiectele cele mai disparate. Poeta absoarbe materialitatea și o traduce în gând poetic. Anna Ahmatova prezintă evoluția feminității, de la vârsta candorii la cea a femeii
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
din perioada războiului nu prezintă imagini ale eroismului de pe front, ci grijile înscrise pe fața femeilor care rămăseseră în spatele frontului, pe când soții și fiii lor se luptau. Dar în poeziile Ahmatovei, aceste griji se contopeau cu o dârzenie, cu un simț al datoriei. Boris Pasternak scria: Chiar bucuria victoriei este atenuată de jalea provocată de dispariția atâtor persoane dragi. Descrierea Annei Ahmatova nu este cea a armatei victorioase defilând prin Piața Roșie, ci cea a văduvelor care plâng pe mormintele celor
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
atmosfera de teamă, suspiciunea reciprocă, grija de a nu vorbi „ce nu trebuie". Sigur că teroarea din anii 1947-1960 a dispărut, iar colectivizarea din anul 1961, făcută forțat, împotriva voinței părinților și bunicilor generațiilor actuale, este cauza acestor transformări profunde. Simțul de proprietate („din sânge") însă s-a păstrat, dovadă graba și rapiditatea preluării terenurilor agricole după legea din 1991, preluări haotice, cu foarte multe abuzuri și nereguli, nerezolvate nici până acum. Totuși un simț aproape a dispărut și anume cel
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
actuale, este cauza acestor transformări profunde. Simțul de proprietate („din sânge") însă s-a păstrat, dovadă graba și rapiditatea preluării terenurilor agricole după legea din 1991, preluări haotice, cu foarte multe abuzuri și nereguli, nerezolvate nici până acum. Totuși un simț aproape a dispărut și anume cel de proprietate asupra pădurilor și munților. De altfel actualele generații de săteni nu-și mai duc oile și vitele la munte, părăsind pur și simplu aceste obiceiuri. Puțini țărani actuali se mai duc iarna
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Rezultatele alegerilor au reflectat această slăbiciune. Federaliștii au pierdut președinția în favoarea lui Jefferson și a republicanilor cu opt voturi electorale (73 la 65) și deasemenea au pierdut Congresul. Adams a pierdut președinția în favoarea vieții private în Quincy; și-a regăsit simțul umorului și și-a servit țara într-un alt mod. A devenit președinte al societații de arte și științe din Massachusetts, al societății pentru promovarea agriculturii. Corespondența sa cu Jefferson și Benjamin Rush sunt monumente de erudiție care relevă o
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
final, incapabil să iasă din această dilemă, exprimată prin declarația "Catolicismul este inadmisibil, protestantismul este intolerabil, dar cu toate acestea mă simt creștin pana în măduva oaselor"), s-a hotarat să-și construiască o etică proprie, prin care să trasforme simțul vinovăției în Eul sau cel mai profund. Acum, din dorința de rupe orice legătură de trecut, și-a început autobiografia intitulată, "Și le grain ne meurt" (1926) ("Dacă totul moare"), o narațiune a propriei sale vieți, din copilărie pana în
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
acel timp. În această operă sunt descrise aventurile naivului Gulliver (în engleză: "gullible" = credul) în timpul călătoriilor în țara piticilor ""Lilliput"", în țara uriașilor ""Brobdingnag"", precum și pe insula zburătoare ""Laputa"", ai cărei locuitori, interesați numai de probleme științifice, au pierdut complet simțul realității. Cartea a patra - în fine - îl conduce pe erou în țara cailor ""Houyhnhnms"", ființe înțelepte și cu mult bun simț, spre deosebire de ""Yahoo"", un fel de oameni-maimuță, ființe brutale și arierate mintal. În această operă, Swift satirizează vanitatea și ipocrizia
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]