19,793 matches
-
de pitoresc: săptămînalul umoristic Claponul era subintitulat Foiță hazlie și populară. Apare cînd iese de sub tipar; Calendarul Claponului cuprindea anunțul " Oricine va da 50 de bănuți va căpăta acest almanah gratis", Națiunea română a fost suspendată pentru știrea falsă a căderii Plevnei: "Medoc fini. Votca, Tzuica dedans." În politică "a pendulat între liberali și conservatori, a părăsit un partid pentru altul, a aderat la o formație doar pentru a obține un post politic și apoi a denigrat acea formație, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
à trois heures du matin, perdant des centaines de mille francs par nuit"[Zola, La Сurée, p.417]. Jucătoarea de noroc declinata la feminin este un personaj mai nou. Doamna Méchain participa la bătăliile mari și mici ale Bursei, prevede căderile de situații, profitând din belșug 273. Chiar ea este cea care face rost de informații pentru speculatorul Busch 274. În apropierea Bursei se observă cu regularitate și trăsura baroanei Sandorff, examinând clădirea cu nerăbdarea unui jucător înflăcărat. Jocurile de pierzanie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
buleversat și a deplasat totul, inclusiv mobilitatea claselor: "Leș mœurs se modifient, leș modes se succèdent" [Maupassant, Le Pardon, în La parure, p.281]. Ca motiv literar, schimbarea statutului social este pentru român un furnizor infinit de variații 337. După căderea Imperiului al II-lea (1870), începuturile Republicii a III-ea vor arăta o nouă societate, mobilă și diversă. Dacă înainte caracterele erau stabilite de clasele sociale, în societatea modernă "l'Egalité produit en France des nuances infinies" [Butor, p.19]. Parisul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și nu-l iubește pe Balzac, deoarece acesta seamănă prea mult cu viața. În același român, doamna Campardon plânge la lectură romanelor lui Dickens, iar pe masa de bucătărie a doamnei Josserand se descoperă un exemplar din Jocelin de Lamartine. "Căderea" doamnei Pichon în brațele lui Octave Mouret, care îi împrumuta române nu atât pentru a o seduce, cât pentru a-i face plăcere, are loc în bucătărie, între o farfurie cu ridichi și un român de George Sand, André, după ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
categorie sunt cei care intră în penitenciar cu dezarmonii ale personalității, care se accentuează, deși uneori deținuții au certe beneficii din acest refugiu în tulburarea psihică. A treia categorie se referă la cei care, pe un fond de normalitate, au căderi depresive în care nevoia lor de ajutor trebuie satisfăcută în mod calificat. Indiferent de categoria de infractori, toți au tendința de a se sustrage identificării. Tensiunea resimțită în urma comiterii actului infracțional precum și teama de a nu fi descoperiți declanșează un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Renouvier este forma pe care o ia viziunea sa asupra lumii și mai cu seamă asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu. Concentrat, discursul pornește de la ideea că omul a fost perfect la început, că a comis păcatul apoi, "căzând"; însă căderea sa nu este veșnică, fiindcă, în anumite condiții, el se va reumaniza, adică își va reface "persoana primitivă", originară. De fapt, trei "creații" suportă omul. Prima, divină în esența sa, este în orizontul binelui, al justiției perfecte și fericirii personale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
potrivit lui Renouvier constă într-o reabilitate a omului prin personalizare, într-o reapropiere și chiar identificare a omului cu modelul divin; "personalitatea" rezultat al personalizării reprezintă tocmai constituția divină a omului, survenită prin mântuire, adică prin recâștigarea condiției pierdute datorită căderii în păcat. "Reîntoarcerea la starea de perfecțiune primitivă comentează Gheorghe Vlăduțescu ideea despre a treia creație -, de aceea ar echivala cu revenirea la Dumnezeu și la conștiința că libertatea și voința sunt răul și căderea e istoria, mișcarea umană"287
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin recâștigarea condiției pierdute datorită căderii în păcat. "Reîntoarcerea la starea de perfecțiune primitivă comentează Gheorghe Vlăduțescu ideea despre a treia creație -, de aceea ar echivala cu revenirea la Dumnezeu și la conștiința că libertatea și voința sunt răul și căderea e istoria, mișcarea umană"287. În esența sa, această creație pare a fi umană (așa cum prima a fost divină, iar a doua, naturală). Totuși, doar pare astfel, pentru că, în fapt, ea nu poate fi decât tot divină. Consecințele acestei observații
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost divină, iar a doua, naturală). Totuși, doar pare astfel, pentru că, în fapt, ea nu poate fi decât tot divină. Consecințele acestei observații vor fi discutate mai târziu. Modelul antropologic al lui Ch. Renouvier, foarte aproape de scenariul creștin privind nașterea, căderea și mântuirea omului, este legat și de filosofia kantiană prin ideea despre persoana ca entitate autonomă (desigur, cu foarte multe limite) și centru existențial (cel puțin în a treia creație). Dar acest model nu poate fi gândit, ca tip de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fu dată societății inițiale ca formă de guvernare a omului și a lumii prin om (autonomie, cosmonomie); ea a fost pierdută prin injustiția oamenilor; ea este predestinată (subl. C.) oamenilor la întoarcerea sub autonomia constituției lor primitive, la încheierea lumii căderii"288. Prima stare a omului, după Renouvier, este identică dumnezeirii; legea lui Dumnezeu, justiția, este și a omului. Căderea, survenită datorită propriei sale voințe, îi corupe omului natura primitivă. Acum el trăiește în injustiție, în opusul legii lui Dumnezeu, iar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost pierdută prin injustiția oamenilor; ea este predestinată (subl. C.) oamenilor la întoarcerea sub autonomia constituției lor primitive, la încheierea lumii căderii"288. Prima stare a omului, după Renouvier, este identică dumnezeirii; legea lui Dumnezeu, justiția, este și a omului. Căderea, survenită datorită propriei sale voințe, îi corupe omului natura primitivă. Acum el trăiește în injustiție, în opusul legii lui Dumnezeu, iar natura, cosmosul, nu se află în puterea lui, deși, în prima sa stare, omul le era stăpânul. Istoria reprezintă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
datorită propriei sale voințe, îi corupe omului natura primitivă. Acum el trăiește în injustiție, în opusul legii lui Dumnezeu, iar natura, cosmosul, nu se află în puterea lui, deși, în prima sa stare, omul le era stăpânul. Istoria reprezintă faza căderii, a păcatului, a injustiției, a corupției "naturii" umane originare; societatea oamenilor, așa cum este ea croită în faza căderii în păcat, a istoriei, nu poate aduce salvarea prin sine, căci este în mod esențial coruptă, injustiția fiindu-i legea. Dar tocmai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dumnezeu, iar natura, cosmosul, nu se află în puterea lui, deși, în prima sa stare, omul le era stăpânul. Istoria reprezintă faza căderii, a păcatului, a injustiției, a corupției "naturii" umane originare; societatea oamenilor, așa cum este ea croită în faza căderii în păcat, a istoriei, nu poate aduce salvarea prin sine, căci este în mod esențial coruptă, injustiția fiindu-i legea. Dar tocmai datorită acestui fapt anume că legea sa este corupția naturii originare, injustiția, depărtarea de condiția umană perfectă -, ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
foarte apropiat de felul în care o înțelege Schopenhauer, ca "reprezentare", fiind vorba de ceva care nu mai este purtătorul esenței celui reprezentat și, în urmare, nu mai are nimic în comun cu ceea ce re-prezintă. Totuși, în situația originară, înainte de căderea omului în păcat, toate cele ale lumii se aflau într-o înțelegere perfectă, sub legea divină a justiției. Am putea spune, dat fiind faptul că în această "lume" originară Dumnezeu apare doar ca un "punct" de perfecțiune morală, iar natura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decăzută din legea sa, disprețuitoare datorită ignoranței și practicării păcatului față de propria sa creație originară întru bine, justiție, fericire etc. Cum va arăta însă omul restaurat? Întrebarea este firească, atâta vreme cât omul se află încă în istorie, copleșit de propria sa cădere și de conflictul neîntrerupt cu natura. Renouvier susține că omul restaurat nu este altceva decât omul originilor. Restaurarea poate surveni la nivel individual și numai prin personalizare, care presupune recăpătarea conștiinței de sine pierdute prin cădere și, implicit, refacerea valorilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
copleșit de propria sa cădere și de conflictul neîntrerupt cu natura. Renouvier susține că omul restaurat nu este altceva decât omul originilor. Restaurarea poate surveni la nivel individual și numai prin personalizare, care presupune recăpătarea conștiinței de sine pierdute prin cădere și, implicit, refacerea valorilor fundamentale pierdute: justiția și binele. Cât credit poate căpăta un asemenea "model" de umanitate, în orizontul unei reconstrucții filosofice, nu în cel dominat de credința religioasă? Un asemenea om pare a fi, dată fiind condiția sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un meniu colectiv fix. Luptele cultural-ideologice, pe care le-am putea numi, mutatis mutandis, războaie culturale - războaie civile, în special, deși alianțele internaționale au o semnificație și o pondere crescânde în această eră a globalizării -, s-au complicat progresiv după căderea „Regimului Iliescu” (așa cum bine a demonstrat H.-R. Patapievici, era vorba de un regim, în sensul filozofico-politic cel mai tehnic), atingând apogeul după prăbușirea nedemnă, cu mult înaintea înfrângerii electorale, a „Regimului Constantinescu”. Deja înainte de alegerile din 1996, elitele intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de carte. Altminteri, jargonul științelor sociale în limba română, ca și acela din medicină (unde se spune menton, pronunțat ca atare, în loc de neaoșul bărbie; și, mai ciudat, halenă în loc de respirație grea/urât mirositoare ș.a.m.d.) ori inginerie (de unde, prin căderea în registrul popular, ne vin celebrele manșaler și chiuloasă), va scăpa oricărei presiuni normative. E o simplă glosă resemnată pe tema endemicului clivaj dintre limba naturală și discursul intelectual, veche pacoste românească, mult încurajată după 1989 de apariția unor sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unei semiotici cultural-istorice, spre deosebire de Greimas) au inspirat structuralismele mature și târzii, deschizând într-un fel drumul deconstructivismului, postmodernismului în ansamblu. Toate aceste evoluții aveau loc pe fundalul crizei marilor paradigme europene tradiționale - de la metafizică la istorism și marxism -, aflate în cădere liberă după ceea ce s-a considerat a fi eșecul ultim al „proiectului luminist” (Holocaustul), precum și după mult mai îndelungata și neterminata „despărțire” de marxismul stalinist, tot mai greu de susținut după 1956 (revoluția maghiară), 1968 (invazia sovietică în Cehoslovacia) și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
act de adeziune, printr-o conversiune, printr-o formă sau alta de oportunism, prin șantaj și sub amenințare, mereu sub presiunea istoriei. Cedând „tiranului interior”, intelectualul se prăbușește asemenea unui înger damnat, subjugat de demonia puterii, apoi de puterea însăși. Căderea sa în plasa tiraniei este ultimul pas într-o tragedie a spiritului. Mai exact: tragedia spiritului nesăbuit, care și-a rupt legăturile cu etica și morala, și-a trădat menirea, optând pentru imoralitatea și amoralitatea unui eros al dominației. Lilla
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sau mai accentuat în funcție de caracteristicile și particularitățile alergătorului și trebuie să fie optim realizării unei „țâșniri” cât mai rapide din blocuri. Această ridicare avantajează, în mod deosebit alergarea pe primii 5 pași de alergare, creșterea frecvenței pașilor, dar și contracararea căderii corpului înainte. O ridicare exagerată a bazinului, mult peste nivelul orizontalei, determină în momentul plecării o îndreptare rapidă a trunchiului și deci o creștere mai înceată a frecvenței mișcărilor. În această poziție, la nivelul genunchiului piciorul din spate se realizează
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
propagandă. Apoi vor fi trecute în revistă, cronologic, intersecțiile dintre propagandă și cinematograf din primele decenii ale secolului XX, cu accent pe cinematograful de ficțiune. Prezentarea evoluției cinematografului sovietic de propagandă între anii 1918 și 1953 se impune întrucât, prin căderea României sub dominația URSS începând cu anul 1944, cinematografia românească va fi puternic marcată de modelul sovietic. Cinematograful de propagandă din România comunistă va fi analizat din perspectiva evoluțiilor pe fiecare dintre cele patru decenii de dictatură în relație cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a ținut până în 1956, când N.S. Hrușciov a prezentat în Congresul PCUS raportul secret privind crimele lui Stalin. Exact aceasta este perioada în care cinematografia românească este creată sub stăpânire sovietică. Efectele contactului strivitor cu „Jdanovșcina” se vor simți până la căderea comunismului, în 1989, și chiar după aceea. Secvențe propagandistice din filmul sovietic al deceniului 3 Greva (S.M. Eisenstein, 1924) Muncitorul Iakov Strongen, acuzat pe nedrept de furt de către direcțiune, se spânzură cu cureaua de la pantaloni de creasta unei mașinării uriașe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
baza pe o creștere masivă de la 36,2% în 1955 la 45,4% în 1957 la filmele importate din țările capitaliste și o creștere de la 3,6% la 7,5% la filmele românești, în vreme ce filmele aduse din URSS cunoșteau o cădere apreciabilă, de la 32,7% la 27,6%. România se derusifica, filmul românesc încă nu. Studii de caz Răsună valea (1950) sau Justiția robelor murdare N-a fost nici o problemă pentru regizorul Paul Călinescu să treacă de la România în lupta contra
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
chiulește de la ore. Cu toate astea e un elev eminent, cel mai bun din liceu. Citește poezie, recită în duo cu Lucian din Shakespeare și, surpriză : „Sufletul satului trece pe lângă noi/ Ca un miros sfios de iarbă cosită/ Ca o cădere de fum de pe streșini de paie/ Ca un joc de iezi pe morminte înalte”, adică Lucian Blaga. Deși ușor inexact (Lucian recită din memorie), citatul din Sufletul satului este relevant pentru rapiditatea de adaptare a lui Titus Popovici. Dat afară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]