18,524 matches
-
de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă în transpunerea concluziilor atinse sub forma unei filosofii proprii având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta se distinge net de alte viziuni mai ales prin faptul că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală a Clubului fiind așadar consacrată „stării deficitare” a lumii contemporane considerată global, metoda abordării a fost de la bun
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un proces eterogen din punctul de vedere al inputurilor individuale și al formei în care este realizată contribuția. Un element comun în situații de acțiune colectivă este distincția dintre leadership și simpla participare. În abordarea mea, susțin necesitatea de a distinge între aceste două roluri. Cei care îndeplinesc roluri de lideri sunt capabili să modifice motivațiile membrilor comunității, pe de o parte, și sunt ei înșiși beneficiarii unor recompense specifice, pe de altă parte. Oliver, Marwell și Teixeira (1985) au admis
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În ultimele câteva decenii câteva lucrări importante au încercat să identifice specificitățile culturale care conduc la un stil de viață participativ sau îl împiedică. O astfel de lucrare este bine cunoscuta „Cultură civică” a lui Almond și Verba (1993), care distinge între culturi civice participative, dependente și parohiale. Au fost câteva încercări de conceptualizare a sistemelor de credințe, norme, valori și atitudini care determină participarea, mai ales cu referire la domeniile politicii sau ale societății civile. Alexander și Smith (1993) vorbesc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Coatsworth (2004) și Williamson (2002) plasează începuturile procesului de globalizare la momentul debarcării lui Columb în America de Sud. De atunci au fost identificate patru etape ale acestui proces: 1492-1820, 1820-1913, 1913-1950 și perioada de după 1950. În cea din urmă etapă se disting două subperioade: înainte și după sfârșitul anilor ’60. Fiecare dintre etapele globalizării a avut ca efecte creșteri semnificative ale productivității muncii și îmbunătățirea generală a nivelului de trai, doar că nu imediat și nu pentru toată lumea. Coastworth spune că într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
schimbările produse în bunăstarea/calitatea vieții la nivelul populației. Indicatorii economici sunt adaptați, atunci când este tehnic posibil, pentru a înregistra consecințele asupra populației (PIB per capita). În capitolul 1 sunt propuse două componente ale procesului de dezvoltare socială care îl disting de schimbarea socială spontană: selectarea unor scopuri sau obiective generale și precizarea strategiilor/planurilor/programelor pentru urmărirea lor. Măsurarea intervine: atunci când se hotărăște ce trebuie făcut - analiza indicatorilor legitimitează, alături de alți factori mai generali, de natură valorică, ideologică, alegerea scopurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
astfel organizată va da un randament apreciabil ca superior randamentului normal, la propunerea prefecților de județ, se va acorda o recompensă sub forma de participație de circa 5% din valoarea surplusului de muncă realizată. Secțiile de evrei care se vor distinge prin muncă, disciplină și ordine desăvârșită vor fi înscrise pe tabelul acelor evrei care pot primi ajutoare și medicamente, îmbrăcăminte și bani din țară. Art. 12. Sancțiunile pentru abaterile prevăzute în ordonanța Nr. 23 rămân în vigoare. Osebit de aceasta
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost mobilizați, și deci nu constitue o decorație. Asupra celor decorați, expunerea de motive la D.L. Nr. 2650/1940 specifică faptul care a determinat pe legiuitor să prevadă pe acești decorați: "cei câțiva cercetași de război cari s'au distins". Dealtfel sunt unii evrei cari deși au fost mobilizați la P.S., au brevetul crucii comemorative cu diverse barete. d/ Un evreu a dobândit categ. 2-a prin faptul că tatăl său a fost omorât în Capitală în timpul războiului trecut, în timpul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu de condițiile și premisele individuale, sociale, culturale, economice etc. ale educației, iar acestea sînt disciplinele pedagogice. Această diversitate de perspective disciplinare și teoretice determină o diversitate la fel de mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ofertă generoasă vom trece în revistă doar cîteva dintre aceste tentative, concentrîndu-ne asupra celor realizate din puncte de vedere cît mai relevante pentru însuși statutul cercetării educației, deci care au și o pregnanță epistemologică sporită. Apelînd la acest modus operandi, distingem astfel între: (a) cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă; (b) cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
specialitate (Evans, 1985; McMillan, 1992; Thomas, 1998), considerăm că are cel puțin două neajunsuri: nu include o serie de metode și tehnici de cercetare larg utilizate în practică (de exemplu, ancheta prin intermediul chestionarului sau al interviului și testul) și nu distinge metodele de culegere a datelor de cele de prelucrare a informațiilor (de exemplu, observația sistematică și metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiul de caz Observația este o metodă de culegere a datelor, comună aproape tuturor științelor, care în context educațional permite studiul comportamentului spontan al subiecților, care se produce fie în mediul natural al acestora, fie în condiții de laborator. Putem distinge mai multe tipuri de observație, în funcție de cel puțin trei criterii (McMillan, 1992): a)observația se poate realiza în mediul natural al subiecților (observația naturalistă, de teren) sau în laborator (observația de laborator); b)observația se poate desfășura fără un plan
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o întrebare, ceea ce poate permite chiar identificarea motivelor din spatele acelui răspuns. Clasificarea tipurilor de interviu se poate realiza în funcție de mai multe criterii: -În funcție de natura întrebărilor incluse în ghidul de interviu (instrumentul de cercetare prin care acesta se realizează), putem distinge interviul nestructurat, semistructurat și structurat (Sax, 1968; McMillan, 1992; Agabrian, 2004). Ghidul unui interviu nestructurat include doar întrebări deschise, cu un caracter general și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Interviurile cu funcție complementară se pot realiza atît în timpul anchetei pe bază de chestionar (sau al unei cercetări realizate prin alte metode și tehnici), cît și după încheierea acesteia. -În funcție de numărul de subiecți intervievați în același timp, se poate distinge între interviul individual și interviul de grup sau interviul de grup focalizat - cu focus-grup (Sax, 1968; Agabrian, 2004). Agabrian (2004, pp. 73-74) distinge interviul calitativ (conversațional-informal, ghidat și deschis standardizat) de interviul cantitativ (standardizat). Interviul conversațional-formal este, de fapt, echivalentul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tehnici), cît și după încheierea acesteia. -În funcție de numărul de subiecți intervievați în același timp, se poate distinge între interviul individual și interviul de grup sau interviul de grup focalizat - cu focus-grup (Sax, 1968; Agabrian, 2004). Agabrian (2004, pp. 73-74) distinge interviul calitativ (conversațional-informal, ghidat și deschis standardizat) de interviul cantitativ (standardizat). Interviul conversațional-formal este, de fapt, echivalentul interviului nestandardizat, iar cel ghidat corespunde interviului semistandardizat. O situație specială o prezintă interviul deschis standardizat, care presupune un set unic de întrebări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interviului nestructurat, nu este vorba despre elaborarea unui set de întrebări, ci de stabilirea unor axe tematice ce urmează a fi urmărite în dialog cu intervievații. Întrebările incluse în cadrul unui interviu sînt clasificate în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor tematice de interes. Întrebările sau enunțurile de relansare a dialogului permit celui care conduce interviul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interese etc.) utilizate în cercetarea educațională, rezumîndu-se la prezentarea testului pedagogic. Testele pedagogice, ca și cele psihologice, pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii (McMillan, 1992; Radu, 2000; Gall, Gall și Borg, 2007): -În funcție de modalitatea de interpretare a rezultatelor, distingem testele normative și testele criteriale. Testele normative presupun compararea rezultatelor unui subiect cu rezultatele grupului de referință. Ele permit realizarea unui „clasament” al subiecților, fiind valorizată posibilitatea de comparare interindividuală. Testele criteriale presupun raportarea rezultatelor unui subiect la un nivel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
elevul și la orientarea sa în procesul învățării, în timp ce ultimele sînt aplicate pe secvențe mari (capitole, semestre, ani școlari, cicluri de învățămînt) și au ca scop notarea și clasificarea elevilor (Stoica, 2001). -În funcție de modul de prezentare a răspunsului, se disting teste obiective și teste subiective (eseu). Testele obiective solicită răspunsuri stricte, iar cele subiective implică răspunsuri formulate diferit de fiecare subiect (Stoica, 2001). -În funcție de momentul în care sînt aplicate (Radu, 2000) testele pot fi inițiale (administrate înainte ca orice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
1964. Funcționează ca medic la Mărășești, în 1971 revenind în București, unde va profesa la policlinicile Colțea și Drumul Taberei. Debutează în 1976, cu o nuvelă, în „Almanahul literar”, iar prima carte, Iarba pierdută, îi apare tot în 1976, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. E prezent în numeroase reviste, dar mai cu seamă în „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu, unde se manifestă și în calitate de cronicar sportiv, cu texte strânse ulterior sub titlul Unde sunt iluziile mele (1985). După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
sovieticii nu pretindeau că ar fi luat utilajele petroliere ca daune de război. Al doilea, Art. 7, prevedea ca România să predea o serie de bunuri din Germania și țările-satelit ale acesteia ca "trofee" de război. Problema consta în a distinge materialele din Germania de celelalte, mai ales cînd era vorba de mult rîvnitele utilaje petroliere. Sovieticii argumentau prin faptul că germanii deținuseră cea mai mare parte din utilaje și, ca urmare, erau o "pradă" legitimă de război. Reprezentanții britanici și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
singură locație, agenții mnemonici realizează o concentrație simbolică ancorată spațial. Legea concentrării spațiale a memoriei colective descoperită de Halbwachs explică formarea locurilor memoriale, a acelor liex de mémoire tematizate de P. Nora (1989). Operaționalizând mai precis conceptul lui Halbwachs, putem distinge între o lege a concentrării spațiale, pe care o evidențiază sociologul francez, și o lege a concentrării temporale. Pe coordonate similare cu legea concentrării spațiale, principiul concentrării temporale poate fi definit ca fiind tendința de localizare în același timp calendaristic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
posibilitatea de eternizare a României prin creație culturală, Eliade definește naționalismul autohton nu doar prin "marea iubire pentru morții și pămîntul nostru", ci mai ales prin "setea de eternitate a României" (Eliade, 1990, II, p. 127). Eliade este preocupat să distingă net între eternitatea individuală, cucerită sau cerșită de către persoane ca ființe solitare în fața Istoriei și a lui Dumnezeu, și "eternitatea colectivă, a neamului întreg", prin care întreaga comunitate de dragoste și destin a neamului pășește "peste și dincolo de istorie" (ibidem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel ca și numărul de învățători pregătiți să acționeze ca apostoli ai românismului. Totuși, în cadrul concertului naționalist, pot fi distinse două partituri diferite: i) cea a naționalismului patetic, în care ideea națională devine "religia fanatică și intransigentă, cea mai de seamă temelie a vieții noastre de stat" (Goga, 1927, p. 69); și ii) cea a naționalismului critic, care, deși își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului în funcție de modul de producție și orânduirea socială. Modificările suferite de structura și substanța istoriei românești nu au fost abrupte și nici radicale, deși efectul cumulativ al retușurilor s-a dovedit a fi unul destul de dramatic. Două etape pot fi distinse în prelungul proces de prefacere post-rolleriană a trecutului românesc. Într-o primă fază, deși factorul național a fost reintrodus timid în metanarațiunea românească, periodizarea trecutului a rămas cea marxist-leninistă. Pe tot parcursul deceniului șase și chiar și la începutul celui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea de destin dintre biografia lui N. Ceaușescu și istoria contemporană a României: "clarviziunea, pasiunea și principialitatea revoluționară, devotamentul nețărmurit fată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]