19,061 matches
-
depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă. Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
se îmbină doua confluențe ale acestui pârâiaș. Sunt construite trei podulețe rustice și un pod mai mare peste acest pârâu. În același timp se desfundă peste 35 000 m² de teren pentru secția sistematică, care se plantează și însămânțează cu iarbă. Pentru asigurarea apei necesare s-a construit, în paralel, o rețea de apeducte care se alimenta dintr-un castel de apă propriu ce primea apa din rezervorul de beton al grădinii în care se varsă pârâul Țiganilor. S-au creat
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Ambrozia ("Ambrosia artemisiifolia") este o buruiană invazivă adventivă de carantină, anuală, monoică, cu frunze penat-sectate, originară din America de Nord. Crește pe marginea drumurilor, pe ogoare, prin culturi de trifoi, ruini și locuri lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină, iarba pârloagelor, floarea pustei). A fost introdusă în Europa cu diferite cereale, fiind semnalată pentru prima dată în 1863 în Germania; în România a fost observată prima dată la Orșova în anul 1910, acum fiind întâlnită mai ales
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
Ambrosia artemisiifolia") este o buruiană invazivă adventivă de carantină, anuală, monoică, cu frunze penat-sectate, originară din America de Nord. Crește pe marginea drumurilor, pe ogoare, prin culturi de trifoi, ruini și locuri lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină, iarba pârloagelor, floarea pustei). A fost introdusă în Europa cu diferite cereale, fiind semnalată pentru prima dată în 1863 în Germania; în România a fost observată prima dată la Orșova în anul 1910, acum fiind întâlnită mai ales pe Valea Mureșului
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
lumina și ploile de vară. Nu agreează copacii și vegetația deasă. Apare de la nivelul mării până la înălțimea de 400 m. Crește în grădini, în culturile de cereale și de florea-soarelui respectiv în zonele lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină) cum ar fi pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în apropierea dărâmăturilor pe santierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute. Conform descrierii datat din
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
o imagine a „fenomenalității fără fenomen“. Piatră, scoică, melcul, carafa sunt simbolurile alese de pictor pentru a sugera ciclicitatea universului, aceasta facere continuă care se petrece în conștiința fiecăruia. Una dintre picturi prezintă cochilii spiralate care stau pe fire de iarbă, punând astfel lumea sub semnul echilibrului în dezechilibru. „Glif universal al temporalității, cum îl numea G. Durând, melcul exprimă permanentă ființei în procesul de devenire. Jocul Ielelor este, poate, cea mai reprezentativă pictură în ceea ce privește puterea artistului de a obține și
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
David Ferrer, del Potro a revenit abia în martie, dar fără rezultate promițătoare: eliminare în turul doi la Miami, în turul întâi la Roma și iar în turul doi la Roland Garros. În iunie, se califică în semifinalele turneului pe iarbă de la 's-Hertogenbosch, în Olanda, unde cedează în două seturi în fața lui David Ferrer. Era începutul unei veri senzaționale pentru sud-american. Pe 13 iulie 2008 Juan Martín del Potro a câștigat primul său turneu din circuitul ATP, la Stuttgart, după victoria
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
altceva decât o întindere a distrugerii, plină de sfărâmături și ruine, - scria, mai târziu, Nikephor Gregoras. Orașul, într-un trecut nu prea îndepărtat, cel mai mare între orașele creștine, zăcea în paragină: suprafețe imense în interiorul zidurilor s-au acoperit cu iarbă, vitele pășteau în voie, iar locuitorii creșteau legume pe locul străzilor și piețelor aglomerate odinioară. Populația capitalei s-a redus la câteva zeci de mii de oameni. Totodată, la scara Europei de atunci, Constantinopolul rămânea unul dintre orașele ei cele
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
mese și paturi, făcute din cărămizi de mâl. Pentru a se feri de intemperii, primii oameni își făceau acoperișuri din stâlpi de lemn acoperiți cu crengi și frunze, cu paie sau cu straturi groase de pământ prins între rădăcini de ierburi. În zonele cu climă caldă se făceau acoperișuri plate, pentru ca razele soarelui să se reflecte și în clădiri să fie răcoare. Casele din Ierusalim aveau de pildă, acoperișuri plate și împrejmuite cu parapete. În regiunile temperate, acoperișurile erau înclinate, pentru ca
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Metodele similare de construcție au fost folosite și de coloniștii din Vestul Americii. În sudul Africii, zulușii trăiau în gospodării împrejmuite cu palisade, concentrate în jurul unui țarc pentru vite (kraal). Colibele erau construite din lemn și acoperite cu împletituri din ierburi și paie. Stilul arhitectonic al unei clădiri poate depinde de mai mulți factori: Principala caracteristică a arhitecturii secolului XIX din Occident a fost dorința de-a utiliza toate stilurile grandioase din trecut. Dar spre sfârșitul secolului, s-a dezvoltat un
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
mod explicit să pună în aplicare ipoteze despre mecanismele cognitive umane, în timp ce altele au fost proiectate în primul rând pentru eficiența calculatoarelor. Uneori, motive de calcul poate duce la aceleași concluzii ca probe psihologice. Figura 1 arată cauze posibile pentru iarba alunecoasă: fiecare cutie reprezintă o propunere, precum și săgețile indică implicațiile de la o propozitie la alta. În cazul când este sezonul ploios, săgeata marcată cu T implică faptul că recent plouat; dacă nu, săgeata marcat F implică faptul că aspersoarele de
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
își încetează activitatea, adevărul primei propoziții implică adevărul celei de a doua, dar falsitatea primei propoziții nu face nici o predicție despre cea de a doua. Să presupunem că cineva a mers pe jos peste un gazon și a lunecat pe iarbă. Figura 1 reprezintă un fel de cunoștințe de fond pe care victima ar putea folosi ca motiv pentru a discuta despre cauza respectivă. O cauză probabilă a ierbii lunecoase este că iarba este umedă. Ar putea fi ud, deoarece aspersoarele
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
cineva a mers pe jos peste un gazon și a lunecat pe iarbă. Figura 1 reprezintă un fel de cunoștințe de fond pe care victima ar putea folosi ca motiv pentru a discuta despre cauza respectivă. O cauză probabilă a ierbii lunecoase este că iarba este umedă. Ar putea fi ud, deoarece aspersoarele au fost în uz sau că recent a plouat. În cazul sezonului ploios, aspersorul nu ar fi în uz. Prin urmare, a avut loc ploaia. În partea superioară
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
jos peste un gazon și a lunecat pe iarbă. Figura 1 reprezintă un fel de cunoștințe de fond pe care victima ar putea folosi ca motiv pentru a discuta despre cauza respectivă. O cauză probabilă a ierbii lunecoase este că iarba este umedă. Ar putea fi ud, deoarece aspersoarele au fost în uz sau că recent a plouat. În cazul sezonului ploios, aspersorul nu ar fi în uz. Prin urmare, a avut loc ploaia. În partea superioară din stânga a figurii 2
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
perete și tavan cu salivă. Diametrul cuibului este de 110-130 mm, iar înălțimea de 70-120 mm. În partea superioară este improvizată o mică intrare în formă de despicătură, către care uneori este tras un mic tub. Înlăuntrul cuibului lăstunii aranjează iarbă, puf și alte materiale moi pe care le prinde în aer. La construcția adăpostului participă și femela, și masculul, lucrând pe rând. Ei aduc în cioc bulgări umezi de pământ și formează peretele rotund al cuibului. Se întâmplă ca femelele
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
cele patru turnee de Mare Șlem în carieră (alături de Rod Laver, Fred Perry, Roy Emerson, Don Budge; mai târziu Roger Federer devenea al șaselea). De asemenea, el devenea primul jucător care câștiga cele patru turnee pe trei suprafețe diferite: zgură, iarbă și ciment(ceilalți care își adjudecaseră cele patru turnee o făcuseră în perioada când US Open și Openul Australian se disputau tot pe iarbă). De asemenea, Agassi a devenit primul jucător care a câștigat Marele Șlem de aur, având alături de
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
De asemenea, el devenea primul jucător care câștiga cele patru turnee pe trei suprafețe diferite: zgură, iarbă și ciment(ceilalți care își adjudecaseră cele patru turnee o făcuseră în perioada când US Open și Openul Australian se disputau tot pe iarbă). De asemenea, Agassi a devenit primul jucător care a câștigat Marele Șlem de aur, având alături de victorii în turneele de Mare Șlem și un aur olimpic. După victoria din Internaționalele Franței, Agassi a jucat finala la Wimbledon, dar a pierdut
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
refăcea după accidentările suferite la picior și la spate. S-a retras de la Openul Australian și nu a putut participa nici la sezonul pe zgură, ieșind astfel dintre primii 10 în ierarhia mondială. A revenit în circuit în sezonul pe iarbă unde a fost învins la Wimbledon în turul trei de Rafael Nadal. În ciuda regulamentelor, Agassi a acordat un interviu imediat după meci, pe terenul de joc. La Wimbledon, Agassi a anunțat că după US Open va pune capăt carierei. În timpul
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
Za House” lansată de canalul muzical Atomic TV. Din 1996 până în 1999 ce doi reușesc să producă 5 albume de sertar. Trei ani mai tarziu numele de UNU' apare pe piată muzicii românești odată cu lansarea sigle-ului "Cântec pentru sănătatea ierbii" un remake după o piesă din 1984 semnată George Nicolescu. De pe albumul de debut s-au remarcat piese ce aveau că featuring pe Junkyard (Suie Paparude), Dan Amăriei (O.C.S.), Dru Klein și Alexandra Ungureanu. În 2003 primesc în cadrul premiilor
UNU' (formație) () [Corola-website/Science/317511_a_318840]
-
mingea să fie așezată pe un suport (tee) pentru o mai bună lovitură. Un tee este folosit pentru a ridica mingea câțiva centimetri deasupra solului. În locul unui suport special mingea poate fi ridicată și așezând-o pe un smoc de iarbă sau o grămăjoară de nisip. Când lovitura inițială este de distanță mare, acesta este de obicei numită "drive". Jucătorul lovește apoi mingea de câte ori este necesar cu diferite crose până o aduce în zona verde (green), de unde aceasta este introdusă în
Golf (Sport) () [Corola-website/Science/317788_a_319117]
-
la obiecte de decorat, cum ar fi ușile și scaunele -Corona Etrusca, era formată din frunze de stejar, decorate cu pietre prețioase și cu panglici de aur -torta sau Corona Pactilis, era făcută din materiale flexibile, precum flori, lână sau ierburi -Corona Radiata, reprezintă raze de lumină ca și cum ar veni de la natură, era rezervat zeilor, eroilor zeificați și împăraților să facă publicitate zeificării lor -Corona Pampina, făcută din frunze de viță de vie, era identificată cu Bacchus -Corona Muralis, era acordată
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
precursor pentru adevăratele ferme din Cornul abundenței; dar astfel de sugestii sunt considerate speculații până când vor fi strânse mai multe probe arheologice. Așezările au apărut în regiunile împădurite, speciile dominante fiind stejarul și fisticul. Luminișurile acestor păduri erau pline de ierburi și grâne. Munții înalți din Liban și Ante-Liban, relieful sterp din deșertul Negev din Israel și Sinai, deșertul Siro-Arabic din est erau zone puțin favorabile pentru așezările Natufiene, probabil pentru că deplasarea era greoaie, dar și pentru că existau deja alte grupuri
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
foarte uscate (ca tutunul). - Vreascurile: adună-le de peste tot și păstrează-le la căldură, uscate. Folosește orice material: hârtie (bani), fotografii, acte de identitate, crenguțe, tufe rășinoase, resturi de hrană, resturi de hârtie (ambalaje), cârpe, așchii de lemn, plută, pene, iarbă uscată, coajă de copac, bucăți de crenguțe cojite (astfel ca fâșiile de coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton), rădăcini, cetină, ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas - îl scurgi direct pe sol
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
cealalată în rucsac. Nu folosi chibriturile sau bricheta dacă ai la dispoziție alte mijloace. - Cu chibrituri: pentru a valorifica mai bine fiecare chibrit, nu încerca să aprinzi cu el direct focul, ci aprinde mai întâi o torță - fabricată din hârtie, iarbă, vreascuri uscate; sau cel mai bine o lumânare. Poți să spinteci un chibrit în lungime ca să faci mai multe. Când aprinzi un astfel de chibrit subțire, apasă-i măciulia pe cutie cu degetul. Ferește-le de vânt, aprinzându-le în
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
jeratec se introduce în gaura de la baza grămezii de vreascuri, în mijlocul unor materiale ușor inflamabile, răsfirate, puse acolo dinainte: hârtii etc. Dacă vântul nu bate deloc, flacăra se poate obține pornind de la o amorsa incandescentă introdusă într-o minge de iarbă uscată, hârtii, zdrențe uleiate. Mingea trebuie legată la capătul unei sârme sau sfori, ca o praștie. Dacă rotești în aer mingea ținută de sfoară vei obține un bulgăre de foc. După ce vreascurile se aprind, adaugă bucăți mici de lemn. Bagă
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]