18,834 matches
-
fața laterală a antebrațului. Este cel mai superficial, cel mai puternic și cel mai lateral mușchi al grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
cel mai lateral mușchi al grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral este acoperit
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral este acoperit de piele și fascia antebrahială. Înapoi are raporturi cu capul lateral ("Caput laterale") al mușchiului triceps brahial ("Musculus triceps brachii") și mușchiul lung extensor
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral este acoperit de piele și fascia antebrahială. Înapoi are raporturi cu capul lateral ("Caput laterale") al mușchiului triceps brahial ("Musculus triceps brachii") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Medial acoperă mușchiul lung extensor radial
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral este acoperit de piele și fascia antebrahială. Înapoi are raporturi cu capul lateral ("Caput laterale") al mușchiului triceps brahial ("Musculus triceps brachii") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Medial acoperă mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"), mușchiul scurt extensor radial al carpului
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral este acoperit de piele și fascia antebrahială. Înapoi are raporturi cu capul lateral ("Caput laterale") al mușchiului triceps brahial ("Musculus triceps brachii") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Medial acoperă mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"), mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
Distal, este încrucișat de tendoanele mușchiului lung abductor al policelui ("Musculus abductor pollicis longus") și mușchiului extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"). La nivelul cotului și brațului, împreună cu tendonul mușchiului biceps brahial ("Musculus biceps brachii") delimitează șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"), prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și arteră recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). La nivelul antebrațului, marginea sa medială (ulnară) este în raport cu ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"), cu artera radială ("Arteria radialis
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
(Musculus supinator) sau mușchiul supinator scurt (Musculus supinator radii brevis) este un mușchi scurt și gros, de forma unei plăci romboidale subțiri, care se găsește pe marginea laterală a părții superioare a antebrațului. Este un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului. Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei ("Incisura radialis") de pe sfertul superior al marginii laterale a ulnei
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
(Musculus supinator) sau mușchiul supinator scurt (Musculus supinator radii brevis) este un mușchi scurt și gros, de forma unei plăci romboidale subțiri, care se găsește pe marginea laterală a părții superioare a antebrațului. Este un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului. Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei ("Incisura radialis") de pe sfertul superior al marginii laterale a ulnei și pe creasta mușchiului supinator ("Crista musculi supinatoris ulnae"); se mai prind
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
pe marginea laterală a părții superioare a antebrațului. Este un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului. Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei ("Incisura radialis") de pe sfertul superior al marginii laterale a ulnei și pe creasta mușchiului supinator ("Crista musculi supinatoris ulnae"); se mai prind însă și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti"), pe ligamentul inelar al radiusului ("Ligamentum anulare radii") și pe epicondilul lateral
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
laterale a ulnei și pe creasta mușchiului supinator ("Crista musculi supinatoris ulnae"); se mai prind însă și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti"), pe ligamentul inelar al radiusului ("Ligamentum anulare radii") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"). De aici fibrele sale musculare coboară oblic și lateral înconjurând posterior treimea superioară a radiusului. Se insera în treimea superioară a feței laterale și anterioare a radiusului, între ligamentul inelar și inserția mușchiului pronator rotund
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
prind însă și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti"), pe ligamentul inelar al radiusului ("Ligamentum anulare radii") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"). De aici fibrele sale musculare coboară oblic și lateral înconjurând posterior treimea superioară a radiusului. Se insera în treimea superioară a feței laterale și anterioare a radiusului, între ligamentul inelar și inserția mușchiului pronator rotund ("Musculus pronator teres"). În ansamblu mușchiul este format din două fascicule suprapuse printre care
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
cubiti"), pe ligamentul inelar al radiusului ("Ligamentum anulare radii") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"). De aici fibrele sale musculare coboară oblic și lateral înconjurând posterior treimea superioară a radiusului. Se insera în treimea superioară a feței laterale și anterioare a radiusului, între ligamentul inelar și inserția mușchiului pronator rotund ("Musculus pronator teres"). În ansamblu mușchiul este format din două fascicule suprapuse printre care trece ramura profundă a nervului radial ("Ramus profundus nervi radialis"). Mușchiul este situat profund
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică, cu
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
armate; Susa, Vercelli, Chivasso, Ivrea și Nizza sunt pierdute. Ultimul bastion care rezistă este citadela Torino, fortificată de către Emanuel Filibert, Duce de Savoia cu 140 de ani mai devreme. Un rol important l-au avut "galeriile contramine", săpate sub liniile laterale ale cetății, în care compania de mineri a batalionului de artilerie controla subsolul și amplasarea încărcăturilor de explozibil. Profunzimea galeriilor pe două nivele atingea aproape 14 metri. O importanță particulară în internul citadelei l-a avut "il cisternone" (cisterna), un
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
simbolul lui Ludovic al XIV-lea, iar acest eveniment a făcut să nască în sufletele torinezilor speranța într-o victorie ușoară. Mareșalul Franței, marchizul de Vauban, inginer și arhitect militar expert al tehnicilor de asediu, ar fi preferat un atac lateral al orașului, considerând deasa rețea de galerii contramină un obstacol insidios pentru orice altă operațiune; dar La Feuillade l-a ignorat și a ordonat celor 48 de ingineri militari să elaboreze un plan pentru excavarea unei serii lungi de tranșee
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin polenizarea liberă a soiului Chasselas doré. Este un soi de masă cu maturare mijlocie care a fost omologat în anul 1978. Frunza adultă este de mărime mijlocie, cu 3-5 lobi, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul ovoidal, iar cele cele inferioare au formă de U. Sinusul pețiolar semiînchis, elipsoidal. Strugurele este cilindro-conic, lax, aripat. Bobul este sferic sau ușor ovoidal, galben-verzui cu nuanță albicioasă. Miezul este semizemos. Soi de epoca a
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
de către cercetătorul Ștefan Oprea de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj prin încrucișarea soiurilor Crâmpoșie și Frumoasă de Ghioroc. Soiul a fost omologat în anul 1979. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, cele inferioare sunt în formă de U. Sinusul pețiolar este deschis sub formă de V sau liră. Strugurele este de formă cilindro-conică, de mărime mijlocie-mare, semicompact. Bobul este mijlociu ca mărime, oval, cu pielița groasă, colorată
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
număr de 5-6, scurte, recurbate. Ovarul este ușor tronconic, costat, cu stilul scurt și gros. Polenul este steril, puțin abundent. Cârceii sunt glabri, adesea bifurcați. Frunza adultă este mijlocie, ușor alungită, cu mezofil neted și glabru, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, putând fi oviforme sau sub formă de U, iar cele inferioare au formă de V. Sinusul pețiolar este deschis sub forma literei V sau liră, cu unul sau doi pinteni la bază. Nervurile sunt verzi
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
Viti Vinicolă Drăgășani, actuala Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, prin încrucișarea soiurilor Coarnă neagră și Cardinal. Soiul a fost omologat în anul 1984. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, iar sinusul pețiolar este deschis sub formă de liră, având la bază un pinten. Strugurele este de mărime mare, iar bobul este de formă ovoidală, cu pielița colorată albastru-azuriu cu miez crocant-cărnos. Soiul Azur se caracterizează
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
primul, al doilea, al treilea și al patrulea lombrical. Au originea pe tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus"), între care sunt situați. Primii doi se inseră pe câte un singur tendon, si anume pe fața lor laterală, iar ultimii doi au inserție dublă pe ambele tendoane învecinate. Originea lor are loc în felul următor: Mușchii lombricalii, pornind de la locul lor de origine, se continuă în câte un mic tendon terminal propriu care trece pe fata laterală a
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
lor laterală, iar ultimii doi au inserție dublă pe ambele tendoane învecinate. Originea lor are loc în felul următor: Mușchii lombricalii, pornind de la locul lor de origine, se continuă în câte un mic tendon terminal propriu care trece pe fata laterală a articulației metacarpofalangiene, unde acest tendon se lățește și, unindu-se cu o formațiune similară, provenită din mușchiul interosos corespunzător. Acest tendon terminal se inseră pe marginea laterală a tendonului mușchiului extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum") destinat pentru degetul
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]