19,941 matches
-
numărul doamnei Teona, dar înainte de ultima cifră închid telefonul. E urît din partea mea, nu m-aș simți cu conștiința curată dacă i-aș telefona acum, cînd m-am despărțit de Livia, chiar dacă nu aș face decît să-mi cer scuze. Mîine, ori poimîine, îi voi telefona. Dar și atunci va fi prea tîrziu. Frumos ar fi fost să-i cer scuze pînă a mă despărți de Livia. Acum, oare odată cu scuzele, nu voi spune un cuvînt în plus un cuvînt prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Brîndușa. N-a trebuit să-i spun de două ori. L-ați prins pe picior greșit, de aceea. În alte condiții, Ștefănescu v-ar fi sictirit de nu v-ați fi văzut. Astăzi însă era bolnav, istovit, cu nervii epuizați. Mîine s-ar putea să se refacă, să-și recapete poziția dreaptă, să vină și să dea cu dumneavoastră de pămînt. Zăăău?! Între el și mine sînt două trepte ierarhice. De la dumneavoastră la el e cale lungă pe scara valorilor, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
el!, e la fel de zăpăcit ca și mine. A fost o avarie la combinat. Ion a stat acolo pînă după opt... Și pînă la zece?! Pînă s-a spălat, pînă s-a schimbat..., mașinile vin rar..., îngîn eu. Am să întreb mîine la telefon dacă a fost vreo avarie, hotărăște soacra. Întrebați și acum... Nu mă învăța dumneata! Aseară unde a fost ginerele meu? Observ că Ion face un gest scurt, de hoț prins asupra faptului. Aseară l-am luat pe Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
poate să pută de vechi ce-i. Da, dar te-ai împiedicat de el azi n-ai primit locuință. Și parcă văd că te poartă pe la tribunal și pe la partid. Spune-i c-o să-mi facă plăcere să-l întîlnesc mîine la Partid. Numai că eu am să cer audiență direct la prim-secretar, în caz că, noaptea asta, prim-secretarului nu i-o fi trecînd prin gînd să convoace controlul muncitoresc, să meargă la cumnat-tu și să-l întrebe cum stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
rîde. Ia receptorul telefonului, formează 05 și roagă să fie sunată la cinci, apoi pune și ceasul să sune tot la cinci. Telefonul sună, Fulvia răspunde și confirmă centralistei comanda făcută pentru ora cinci. N-am nici un chef să întîrzii mîine, că iese cu scandal. Mai am de făcut un montaj și-am terminat cu platforma industrială a Combinatului Chimic Valea Brândușelor. Și cu minunatul oraș-municipiu Valea Brândușelor. Mă mut sus în munte. Se face o fabrică de ciment, una foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spun, căscînd din nou. Scuză-mă! Sînt tare obosit... "Separator"?! se miră Fulvia. Ia stai: care-i numele tău? Vlădeanu. Fulvia începe să rîdă: Ca să vezi! Cu tine m-am certat azi, deci... Pentru separatorul tău trebuie să mă scol mîine la cinci. Nu mai e nevoie, surîd eu. Separatorul a fost deja pornit. A fost o avarie azi la o instalație, s-au mobilizat forțe și s-a încheiat totul. Vorbești serios?! se bucură Fulvia. Pe cuvînt! Aaah! oftează ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tare au început să mă doară mușchii coapsei. Iau din cutia cu medicamente o aspirină și o beau. Răscolesc apoi cu vîrful ghetei scrisorile, nu văd pe niciuna scrisul tatei ori al surorilor, așa că pot lăsa scrisorile să aștepte pînă mîine. Știu că-s de pe la teatre, poate că vreuna îmi aduce o veste bună, dar le las pe mîine. Mă uit la masă, văd o jumătate din ea acoperită cu paginile manuscrisului unui nou capitol, pe care vreau să-l includ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Răscolesc apoi cu vîrful ghetei scrisorile, nu văd pe niciuna scrisul tatei ori al surorilor, așa că pot lăsa scrisorile să aștepte pînă mîine. Știu că-s de pe la teatre, poate că vreuna îmi aduce o veste bună, dar le las pe mîine. Mă uit la masă, văd o jumătate din ea acoperită cu paginile manuscrisului unui nou capitol, pe care vreau să-l includ în romanul de la editură, îmi spun că am amînat cam mult trimiterea lui, mă uit la sticla de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
este întotdeauna revoluționar", spunea Antonio Gramsci... Dar mai important este că mă simt mîndu de mine însumi cînd mă gîndesc la femeia de la mansarda blocului Yanis; mi-a arătat unde-i Steaua Polară și nu trebuie să mai caut, rătăcind aiurea. Mîine nu, că n-am să mă pot ridica din pat, dar poimîine, cînd voi merge la combinat, dacă nu m-au dat afară încă, voi cere să fac o delegație la București... Oricum, pînă îmbătrînesc, trebuie să aflu cine a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu mă pot înfuria că nu am primit garsoniera visată. Mi se pare că totul s-a întîmplat demult, așa de demult, că privesc întîmplarea detașat, indiferent, ba chiar cu puțină ciudă că-mi pierd vremea gîndindu-mă la ea. "De mîine îmi iau concediu de odihnă și termin capitolul pe care vreau să-l includ în roman. Ar trebui să modific puțin și structura romanului, ba chiar și ceea ce spun acolo. Bucureștiul și Parcul lui cu Ciori poate să mai aștepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fisa, formez numărul și spun: "Haideți, Don Șef, să bem, fir-ar ea de viață! Lăsați lădițele pentru flori. Sîntem și noi flori la urma urmei. Haideți să ne udăm cu vin... Să ni se scuture petalele arse de viscol. Mîine vom înflori din nou..." Imaginea cabinei telefonice se pierde încet, pe măsură ce eu mă cufund tot mai mult în somn. O amorțeală plăcută mă cuprinde, înfiorîndu-mă. Apoi, dintr-o dată, mă trezesc în combinat. Sînt singur în curte și mă uit spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
intelectual». E vorba de a prelua o întreagă tradiție spirituală, de a o păstra vie și spornică, de a o îmbogăți și mai ales de a o preface în așa fel încât ea să poată face față zguduirilor tragice de mâine“ (articol publicat în Uniunea Ro mână, ianuarie-martie 1949, apud Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii. Publicistica exilului, ediție îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 29- 30). În țară, exilații erau considerați „fugari“ și „trădători“, unii dintre ei fiind condamnați
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
adorabilă geantă maro, ca a ta, din aceeași piele; a costat cât o bucată-de pâine-cam-scumpă, o mie cinci sute; pe urmă, la doamna Vereș, unde a trebuit să rabd ceea ce mă speria atâta, așa că sunt, la ora asta, știrbă, până mâine la 4, când se va ține faimosul consiliu. Mi-am luat și biletul spre Mangalia (420 de lei, clasa a III-a); am să plec joi dimineață la 6.10 și am să ajung la 4 după masă, cu vagon
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cinat împreună - supă de roșii, salată de vinete, varză cu roșii, brânză și struguri; pâinea încă mai era caldă. Am fumat împreună, el - pipă, eu - cele două țigări. Pe urmă a plecat, că era obosit de atâta alergătură prin oraș. Mâine are să aducă, sper, haine pentru Șucuran ca să-i completăm garderoba pe care am cercetat-o astă-seară, după plecarea lui Shaga: trei rochii frumoase, două superbe compleuri, fustă cu bretele și bluză, „bocanci“ Lapaut noi, ciorapi lungi și șosete de lână
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Să te țină Dumnezeu sub paza lui divină. Noapte bună, dulceața mea, te binecuvântez și te iubesc pentru toată bucuria și toată fericirea pe care le-ai adus în biata mea viață. Ești o inimioară vitează, mândră și cinstită. De mâine încolo am să te ur măresc cu gândul prin Elveția. Fii fericită, Mouette! II Miercuri seara, 10 septembrie [1947], București Scuză patetismul ieftin de la sfârșitul primei pagini; ultimele rânduri, deși sincere, se năruie sub locuri comune și nu rezistă la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o dată am fost pe stradă cu o femee care plângea, dar nu din cauza mea. Am fost dezamăgit de ineficiența argumentelor mele. Dar și când plânge e nostimă. Mama a fost și ea pleoștită prima zi. Dar merge spre bine. Pleacă mâine la Mangalia și am venit s’o văd. Cu ocazia asta am făcut o profundă remarcă filosofică. E bizar cum lipsa unei june neisprăvite ca tine poate afecta atât de mult atâtea per soane. Ce ar fi dacă .....? Așteptăm cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de la tine. Intermezzoul lui Dan are să-mi înveselească nițel scrisoarea, care se vaită fără să se vaite. Ești gândul meu; nu izbutesc să creez o prezență prin intensitatea amintirii mele, dar strig după tine zi și noapte, seara și dimineața. Mâine am să fiu la Mangalia și am să mă gândesc la silueta ta firavă de la 5 sau 7 ani, la fetița mea frumoasă de pe plaja mangaliotă, și poți fi sigură că numele tău are să răsune ca un ecou peste tot
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un cartier, ca să te urmăresc cu gândul și cu un Baedeker deschis în față. Distanța asta e atroce, insuportabilă. Azi după-masă m-am dus la poștă să întreb dacă pot trimite scrisoarea asta prin avion; am primit răspuns afirmativ și mâine o trimit. Scrie tot acasă; am dat dispoziție să mi se trimită la Mangalia, expres. S-ar putea să mă întorc mai devreme din cauza bacalaureatului. Sunt fericită că sunt singură în camera asta; mă gândesc la coșmarul de acum un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
izbită furios de vânt, am făcut cea mai bună plaje a zilelor din urmă. - Te înștiințez că de acum înainte când îți voi vorbi de simpatia lui Mihai, de acum 2 ani, de la Mangalia, o voi numi Lucia. - Irène pleacă mâine. Ei i-am încredințat scrisoarea de mai sus, ca să o dea lui Cosmescu, luni, la minister. - Cu acest „intermezzo“ reviu la jurnalul de... bord. Deci: plaje bună, cu tot vântul; absolut singură de la 9½ la 1. La 1½ masa la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ca într’o apoteoză! peisagiu de negândit : pe la 6½ dintr-o parte răsărea luna, din cealaltă apunea soarele. M’am dus la Lemonides să pun smoală sticlelor de bulion; acolo Dandu Kir[ițescu], General Vărlejanu, d-na Piti Curti... Pe mâine sunt invitată acolo, la masă. Astă seară am mers la masă la Comino și-am mâncat calcan prăjit, și m’am gândit la tine, ce vei fi mâncând acolo! Orice bani vei fi luat, sper să ți-i pot trimete
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
minunată, am mers prin tătărime, cam chinuită de grija proviziilor, încă neachitate. Acum, mi-e egal. Plec cu inima încor dată spre scrisorile tale. Te sărut iubita mea, și toată dragostea închircită în mine de grijă și depărtare se înaripează. Mâine vor pleca spre tine ultimele rânduri din Mangalia, care m’a însănătoșit (touchons du bois). Îți trimet peisajul ei însorit, cu marea de un albastru brumat, cu luna ce poleește magic coperișurile: e lună plină, cu geamia veche, cuprinsă în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mea, să meargă la Mang[alia] după provizii, să-mi facă piața aici. Nu, zău!! O întrevedere oțioasă și imbecilă cu parteneri șerbi. Rezultatul: deocamdată Chirana, cu cozile ei blonde revăr sate pe perină, doarme în patul meu. Urmarea, pe mâine, ca în romanele de senzație. Și acum comisioanele: telefon lui Biemel, natural imposibil de găsit, [și] Sabinei; i am transmis tot. Margetta Gueta, cu mii de aprecieri extrem de elogioase; apoi plecarea la Adevărul, mâine la 12 voi avea certificatul ; îl
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
doarme în patul meu. Urmarea, pe mâine, ca în romanele de senzație. Și acum comisioanele: telefon lui Biemel, natural imposibil de găsit, [și] Sabinei; i am transmis tot. Margetta Gueta, cu mii de aprecieri extrem de elogioase; apoi plecarea la Adevărul, mâine la 12 voi avea certificatul ; îl anexez acestei scrisori, împreună cu două Democrații și - sper - volumele de la Fundații. M’am adresat lui Bibiche, care nu mai e la Fundație și care m’a sfătuit să merg să le cer lui SR
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la 12 voi avea certificatul ; îl anexez acestei scrisori, împreună cu două Democrații și - sper - volumele de la Fundații. M’am adresat lui Bibiche, care nu mai e la Fundație și care m’a sfătuit să merg să le cer lui SR mâine la ora 1. Deci mâine voi face ruta ta: Lic[eul] Reg[ina] Maria - Adevărul - Minister - FR. Azi a dat apa de baie caldă; am umplut cada ca tine; am luat o cafea neagră ca să nu mă doboare somnul - azi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
îl anexez acestei scrisori, împreună cu două Democrații și - sper - volumele de la Fundații. M’am adresat lui Bibiche, care nu mai e la Fundație și care m’a sfătuit să merg să le cer lui SR mâine la ora 1. Deci mâine voi face ruta ta: Lic[eul] Reg[ina] Maria - Adevărul - Minister - FR. Azi a dat apa de baie caldă; am umplut cada ca tine; am luat o cafea neagră ca să nu mă doboare somnul - azi noapte din pricina enervării drumului, a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]