19,573 matches
-
Berliner, care folosea discuri matrițate, până la telegrafonul lui Poulsen, primul aparat care realiza înregistrări magnetice. Aceste suporturi sunt foarte fragile, păstrarea lor și recuperarea înregistrărilor de pe ele ridică probleme, însă valoarea lor din punct de vedere istoric este foarte mare. Reproducerea vocii și a sunetelor ambientale a suscitat imaginația scriitorilor și a oamenilor de știință încă din secolul al XVI-lea. Panurge, un erou al scriitorului François Rabelais, a ascultat „strigătele și zgomotele unei bătălii navale” după ce, captive în gheață, acestea
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
pentru Institutul Smithsonian, unde se află expus și astăzi. În ziua de 30 aprilie 1877, inventatorul francez Charles Cros a depus la Secretariatul Academiei de Științe din Paris un plic sigilat în care se afla descrierea procesului de înregistrare și reproducere a sunetelor audibile. Această scrisoare a fost citită abia în sesiunea de deschidere a lucrărilor Academiei, pe data de 3 decembrie 1877, însă la acea dată Edison își făcuse deja publică invenția fonografului. Aparatul descris ("paleofonul") semăna în construcție și
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
aceasta pe cilindri de ceară - erau mai clare, cu zgomote minime și redare fidelă. Urmează o perioadă de înregistrări experimentale și de orientare către producția în masă a cilindrilor conținând piese muzicale. Din cauza faptului că nu existau încă tehnologii de reproducere a cilindrilor, aceștia erau înregistrați individual. Cântărețul american de culoare George Washington Johnson fusese obligat să cânte melodia sa „The Laughing Coon” de mii de ori (uneori chiar de 50 de ori pe zi) pentru a produce cilindri pentru public
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
ale suportului pe care se făcea înregistrarea. După o scurtă vacanță, în august 1882 construiește un dispozitiv mecanic care îi va permite să obțină o viteză constantă de rotație a discului. Până în 1885 va încerca diverse metode de înregistrare și reproducere a sunetelor, căutând în principal să reducă uzura și zgomotele parazite. În primăvara lui 1885 Tainter construiește un aparat care înregistrează sunetul pe fâșii lungi de hârtie acoperită cu ceară. Astfel, constată că trebuie să reducă dimensiunile striațiilor. Pe 14
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
semestrul de vară 1899, Otto și fratele său mai mic Hugo urmează cursurile "K.k. Graphische Lehr- und Versuchsanstalt in Wien. I. Section: Lehranstalt für Photographie und Reproductionsverfahren" (Școala chezaro-crăiască de grafică din Viena. Secția de fotografie și metode de reproducere). Cu ajutorul lui Friedrich Nietzsche cei doi frați au reușit să își facă legături în boema din Viena. Otto s-a orientat spre jurnalism și a început să scrie, în timp ce fratele său Hugo a devenit pictor. În 1904, s-a căsătorit
Otto Alscher () [Corola-website/Science/309696_a_311025]
-
Macool-2na” este perfectă prin calitatea ei principala de a nu se lasă falsificată! Nu voi descrie procesele fizico-chimice prin care se obțin imagini policrome cu acest procedeu grafic, dar voi face o comparație între cele mai des folosite sisteme de reproducere grafică utilizate uneori în procesul de securizare al diverselor înscrisuri și hârtii de valoare. Sistemul se bazează pe reproducerea grafică a unor modele 3D (basoreliefuri, microstructuri) pe variate suporturi: hârtie, carton, metal, folii de plastic etc. fără a folosi nici
Macool () [Corola-website/Science/309725_a_311054]
-
care se obțin imagini policrome cu acest procedeu grafic, dar voi face o comparație între cele mai des folosite sisteme de reproducere grafică utilizate uneori în procesul de securizare al diverselor înscrisuri și hârtii de valoare. Sistemul se bazează pe reproducerea grafică a unor modele 3D (basoreliefuri, microstructuri) pe variate suporturi: hârtie, carton, metal, folii de plastic etc. fără a folosi nici chiar parțial elemente din oricare alta tehnică de imprimare ce a fost sau nu utilizată pentru securizare. Este un
Macool () [Corola-website/Science/309725_a_311054]
-
individ uman. Pe acest principiu, aparent primitiv, au fost lansate cercetările pentru obținerea unui sistem unic care să îndeplinească toate cerințele impuse de o securizare absolută. Deși inițial realizarea unor amprente părea simplă, complicațiile au apărut imediat ce a fost încercată reproducerea volumetrica în culoare a acestui relief, fără folosirea niciunei tehnici de imprimare actuale și fără să se poată folosi tehnică foto etc. Felul în care este produs modelul matriței, substanțele care intră în compoziția ei, proprietățile de excepție care fac
Macool () [Corola-website/Science/309725_a_311054]
-
aripile scurte, improprii pentru zbor, au rolul de înotătoare. Majoritatea speciilor de pinguini trăiesc în mările emisferei sudice, doar una singură trăind în apropierea liniei Ecuatorului. Clocesc în insulele subantartice, Antarctica, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Patagonia și Chile. În afara perioadei de reproducere pot fi întâlniți și în zonele mai calde, chiar tropicale, cum ar fi Brazilia, Columbia, Ecuador sau insulele Galapagos, unde ajung folosindu-se de curenții reci precum Humboldt, Cromwell sau Benguela. Marea parte a populației de pinguini se află pe
Pinguin () [Corola-website/Science/310149_a_311478]
-
în care pe timpul verii cuibăresc cca. 2 milioane de păsări migratoare. Pe coaste și în apele sau pe ghețurile din jurul insulei se întâlnesc numeroase foci inelate ("pusa hispida"). Focile de Groenlanda ("phoca groenlandica") migrează în fiecare primăvară dinspre zonele de reproducere din largul coastelor peninsulei Labrador și coastelor sud-estice ale Groenlandei spre nordul insulei Baffin. Poliniile din bazinul Foxe atrag în fiecare vară spre coastele vestice ale insulei Baffin un mare număr de morse de Atlantic ("odobenus rosmarus rosmarus") dinspre zone
Insula Baffin () [Corola-website/Science/310183_a_311512]
-
acromatism. Un sistem se numește cromatic sub-corectat când arată același fel de eroare cromatică cu o lentilă subțire pozitivă, altfel se numește supra-corectată. Dacă, în primul rând, aberația monocromatică este neglijată, în alte cuvinte, teoria gaussiană este acceptată, atunci fiecare reproducere este determinată de poziția planelor focale și de mărimea distanțelor focale, sau dacă distanțele focale sunt egale, de trei constante ale reproducerii. Aceste constante sunt determinate de datele sistemului (raza, grosimea indicele etc.) de unde dependența de indicele de refracție, de
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
supra-corectată. Dacă, în primul rând, aberația monocromatică este neglijată, în alte cuvinte, teoria gaussiană este acceptată, atunci fiecare reproducere este determinată de poziția planelor focale și de mărimea distanțelor focale, sau dacă distanțele focale sunt egale, de trei constante ale reproducerii. Aceste constante sunt determinate de datele sistemului (raza, grosimea indicele etc.) de unde dependența de indicele de refracție, de culoare. Sunt însă calculabile, formula fiind dată în czapski-Eppenstein. Indicele de refracție pentru diferite lungimi de undă trebuie să fie cunoscute pentru
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
culoare. Sunt însă calculabile, formula fiind dată în czapski-Eppenstein. Indicele de refracție pentru diferite lungimi de undă trebuie să fie cunoscute pentru fiecare fel de sticlă din care este făcut. În acest fel, condițiile sunt menținute astfel încât orice constantă a reproducerii este egală pentru 2 culori diferite, adică această constantă este acromatizată. De exemplu, este posibil ca, luând o singură lentilă groasă în aer să acromatizăm poziția planului focal, mărimii și distanței focale. Dacă toate cele trei constante sunt acromatizate atunci
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
distanța focală. Cum discul devine cel mai puțin vizibil mărind imaginea unui obiect sau mărind distanța focală, rezultă că deteriorarea imaginii este proporțională cu raza deschiderii către focar. Exemple : (a) într-o lentilă subțire, aflată în aer, o constantă de reproducere trebuie observată, știind că distanțele focale sunt egale. Dacă indicele de refracție pentru o culoare este n, iar pentru o alta este n+dn, iar puterile sau reciprocele distanțelor focale sunt f și f+df atunci (1) df/f=dn
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
original al crucii, din strada Hohenberg, deoarece pe locul acela fuseseră construite case. A fost avariată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind reparată de abia în 1961. Capela are în interior replica la scară redusă a crucii precum și reproducerea portretului lui Șerban Cantacuzino din mănăstirea Cotroceni. Monumentul este cunoscut azi ca și „Capela moldovenească” (în germană „Moldauer Kapelle”) și se află la intersecția dintre Arnsburggasse și Betty Roose Weg. În fața capelei a fost ridicat în 1983, pentru a marca
Participarea românilor la asediul Vienei (1683) () [Corola-website/Science/309154_a_310483]
-
lipsi la unele forme marine sau parazite, însă prezența ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală și în condiții nefavorabile ale mediului se pot divide sub un chist. Sexuat prin conjugare . La Paramecium caudatum conjugarea are loc în felul următor: 2 indivizi se alipesc
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
retorica și dialectica, colecții de drept canonic, vieți de sfinți, predici, cărți liturgice, imnuri și poezie religioasă. Mânăstirile Alcobaça și Santa Cruz din Coimbra sunt principalele centre de cultură latină medievală din Portugalia. Dar nesiguranță vieții în evul mediul și reproducerea cărților prin copii manuscrise făceau posibilă o activitate culturală continuă și asidua, doar în calmul mănăstirilor. Cultură literară era, prin forță lucrurilor, un monopol sacerdotal. Destinată instruirii clerului, aceasta literatura nu era difuzată în rândul maselor decât indirect, prin intermediul predicilor
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
în Italia pentru a studia operele marilor maeștri. În acestă perioadă a realizat lucrări a căror tematică predominată a fost viața militară. Din acești ani a rămas un "Autoportret" în care s-a înfățișat în uniforma unității sale și o reproducere sub care scrie "Nachrichten-Patrouille - Arthur Verona" -- în limba română "Patrula mesageră". Cea din urmă, a fost prima lucrare a viitorului pictor care a fost expusă la Viena în anul 1889. În aceasta apare figurată o patrulă de ulani într-un
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Dintre cele șase picturi în ulei și o frescă pe un suport de lemn, oficialitatea italiană prin regele Umberto al II-lea al Italiei a cumpărat lucrarea intitulată "Nunta țărănească iarna" sau așa cum a fost denumită mai târziu în unele reproduceri "". Compoziția prezintă în două planuri două sănii acoperite cu covoare multicolore și țărani în costume tradiționale. Cromatica aleasă în reprezentarea costumelor și a covoarelor a fost identificată de către critica plastică ca fiind o adevărată simfonie a culorilor proiectate pe fundalul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
munca oamenilor anonimi decât de înfățișarea somptuoasă a domniței și a voievodului. Compoziția este importantă și pentru că ea nu relevă niciun amănunt biografic. Este cu totul imposibil ca figurând atâtea simboluri care descriu miturile tradiționale ale construcției de la Argeș, precum și reproducerea conformă a unui ritual să nu fi fost cunoscute artistului. De aceea, Ion Frunzetti a considerat că Henția a fost inițiat într-una din lojile masonice bucureștene din acea perioadă. Cu ocazia Expoziției Concordiei Române care s-a deschis în
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
stilului Piton. Multe dintre imaginile folosite de Gilliam erau preluate din opere de artă faimoase, precum și din ilustrații și gravuri victoriene. Piciorul uriaș care zdrobește titlul emisiunii la finalul prezentării distribuției, este de fapt piciorul lui Cupid, decupat dintr-o reproducere a capodoperei renascentiste a lui Bronzino „Venus, Cupid, Folly, and Time”. Acest picior, și stilul lui Gilliam în general, au ajuns să fie considerate „trademarkuri” ale seriei. Pitonii s-au bazat pe și au dus mai departe tradiția comicilor britanici
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
la baza monumentului au fost adăugate emblemele tuturor statelor germane, inclusiv cele din DDR dar și Silezia și Alsacia-Lorena. În 2 septembrie 1993 a început reconstrucția monumentului pe soclul existent, cu sprijinul financiar al unui om de afaceri din Koblenz. Reproducerea statuii originale a fost încredințată sculptorului Raimund Kittl. Noua statuie este turnată în bronz. După reconstrucție, monumentul are înălțimea de 37 m, din care 14 m statuia, turnată din 63,5 t de bronz. Soclul este construit din 63,5
Colțul german () [Corola-website/Science/309904_a_311233]
-
ce se aude pe înregistrări, unde multe intervenții sunt improvizate. Prin urmare, ca reper va fi aleasă prima înregistrare finalizată a piesei; ei îi corespunde și instrumentația descrisă (însoțită de numele interpreților, în măsura în care ne sunt cunoscuți). Mai jos puteți vedea reproduceri din publicații muzicale (partituri) și coperțile unor înregistrări pe versurile lui Eminescu, așezate laolaltă într-o ordine aproximativ cronologică. Existența următoarelor materiale este confirmată doar prin figurarea lor în diverse evidențe (publicate în cărțile, albumele și paginile de Internet notate
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
mai ales caracterele chetotaxice, fără a se neglija și celelalte caractere somatice ; a treia - cea modernă, când se operează cu cele mai stabile caractere, printre care cele ale genitaliei, ale stadiilor larvare sau cele ecologice ș.a. Începutul examinării organelor de reproducere poate fi stabilit în secolul al XVII-lea, când Swammerdam - probabil primul - a descris și ilustrat structurile sexuale interne la diptere în lucrarea "Biblia Naturae", apărută în 1737, adică 57 de ani după moartea sa. La familia Calliphoridae, organele de
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
poate fi stabilit în secolul al XVII-lea, când Swammerdam - probabil primul - a descris și ilustrat structurile sexuale interne la diptere în lucrarea "Biblia Naturae", apărută în 1737, adică 57 de ani după moartea sa. La familia Calliphoridae, organele de reproducere încep să fie cunoscute prin studiile lui Siebold (1838) asupra lui "Calliphora" și "Onesia", apoi prin cele ale lui Lowne (1890-1895), care introduce o terminologie pațial acceptată și astăzi, precum și cele ale lui Bruel (1898) asupra lui "Calliphora". Cercetând în
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]