19,336 matches
-
politicile publice pentru romii din România, ținând seama de contextul internațional al țării noastre după 1989, de modalitățile de influențare a politicilor pentru romi venite din exterior, de actorii implicați În procesul de elaborare și implementare a politicilor publice pentru romi și de modul de interacțiune dintre actorii interesați (stakeholders) de „problematica romă”. Analiza de față se Înscrie Într-un domeniu mult mai larg, cel al studierii rolului instituțiilor internaționale În influențarea, formularea și schimbarea politicilor globale din societatea contemporană. Punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituțiilor internaționale. Imediat după 1989, guvernelor din România li s-au atras atenția de către actorii internaționali asupra situației grave a romilor din țară. Fără presiunile venite din afara țării, guvernele din România de după 1989 nu ar fi adoptat măsuri publice pentru romi În conformitate cu standardele internaționale. În plus, au existat inițiative din partea principalilor reprezentanți ai romilor, la Începutul anilor ’90, care să aducă În atenția opiniei publice, a autorităților publice naționale și a instituțiilor internaționale, cauza grupului pe care Îl reprezentau, Însă n-
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rolul instituțiilor internaționale În societatea contemporană și modalitățile de transfer al politicilor de la un sistem politic la altul. În partea a doua, atenția noastră se va Îndrepta către prezentarea cadrului general al principalelor perioade de evoluție a politicilor publice pentru romi și conexiunea acestora cu influențele venite din afara țării. În partea a treia, vom analiza În detaliu modul În care s-a produs transferul de politici de la nivel global la contextul politicilor publice pentru romii din România, prin construirea unor modele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de evoluție a politicilor publice pentru romi și conexiunea acestora cu influențele venite din afara țării. În partea a treia, vom analiza În detaliu modul În care s-a produs transferul de politici de la nivel global la contextul politicilor publice pentru romii din România, prin construirea unor modele de transfer de politici În funcție de perioada de evoluție a politicilor pentru romi. În final, vor fi analizate principalele tendințe și riscuri legate de implementarea și eficientizarea acestor politici. 1. Cadrul teoretictc "1. Cadrul teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
treia, vom analiza În detaliu modul În care s-a produs transferul de politici de la nivel global la contextul politicilor publice pentru romii din România, prin construirea unor modele de transfer de politici În funcție de perioada de evoluție a politicilor pentru romi. În final, vor fi analizate principalele tendințe și riscuri legate de implementarea și eficientizarea acestor politici. 1. Cadrul teoretictc "1. Cadrul teoretic" Există o Întreagă literatură despre elaborarea și implementarea de politici publice, În funcție de abordarea teoretică pe care o alegem
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politici. 1. Cadrul teoretictc "1. Cadrul teoretic" Există o Întreagă literatură despre elaborarea și implementarea de politici publice, În funcție de abordarea teoretică pe care o alegem. În acest studiu, am ales să explicăm modalitățile de elaborare și implementare a politicilor pentru romi din perspectiva paradigmei neoinstituționaliste, căci aceasta oferă o definiție mult mai largă a instituțiilor și permite o mai bună Înțelegere a modului În care a fost efectuat un transfer de la un sistem politic la altul. Definiția unei instituții internaționale a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
națională, determinând-o să-și schimbe comportamentul, atitudinea Într-un anume domeniu (cum e cazul romilor, În studiul de față). Astfel, am dezvoltat un model care să ne ajute să Înțelegem modul de elaborare și implementare a politicilor publice pentru romi. Ideea de bază a studiului este că instituțiile internaționale au avut un rol important În elaborarea de politici publice pentru romi (din România, În cazul nostru), Însă instituțiile internaționale nu trebuie gândite ca un monolit care acționează unitar, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
am dezvoltat un model care să ne ajute să Înțelegem modul de elaborare și implementare a politicilor publice pentru romi. Ideea de bază a studiului este că instituțiile internaționale au avut un rol important În elaborarea de politici publice pentru romi (din România, În cazul nostru), Însă instituțiile internaționale nu trebuie gândite ca un monolit care acționează unitar, fără să țină cont de un anumit context/regim internațional existent. Astfel, am ajuns la concluzia că instituțiile internaționale le pot influența pe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
altele (Dolowitz și Marsh, 2000; Jacoby, 2001; Stone, 2002)? Pot oare instituțiile internaționale să producă acest transfer? Cum? Considerăm că instituțiile internaționale au capacitatea de a influența instituțiile naționale (autoritățile publice) În adoptarea unor măsuri concrete În fiecare domeniu (pentru romi, În cazul nostru), În funcție de cel puțin două tipuri de factori. 1.2.1. Factorii macro Regimurile internaționale: instituțiile mondiale acționează În funcție de un anumit „context istoric”, fiind influențate de ideile promovate Într-o anumită perioadă la nivel internațional. Astfel, acțiunile instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
determinat actorii internaționali să-și coordoneze (formal și informal) acțiunile În această zonă. Cazul romilor din România nu poate fi scos din contextul internațional al Europei de Est de după 1989, iar orice referire la perioadele de evoluție a politicilor pentru romi trebuie Înțeleasă În acest cadru general. Din 1989 și până În prezent, În cazul Europei de Est, putem distinge cel puțin trei tipuri de „regimuri internaționale”: a) „regimul stabilității, securității și democratizării Europei de Est” (1989-1995/1997). Imediat după căderea Cortinei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
spune că rețelele de influențare a politicilor sunt cele constituite la nivel global pentru promovarea cauzei acestora pe agenda publică internațională. Membrii rețelei cuprind reprezentanți ai diverselor organizații internaționale, interguvernamentale, ONG-uri internaționale, reprezentanți ai fundațiilor care desfășoară proiecte pentru romi În țările din Est, ai guvernelor (din România și din Occident) care sunt interesați de problemele romilor, ai societății civile rome etc. Toți acești actori au un interes comun, un limbaj comun și canale specifice de comunicare. 2. Periodizarea politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
din Est, ai guvernelor (din România și din Occident) care sunt interesați de problemele romilor, ai societății civile rome etc. Toți acești actori au un interes comun, un limbaj comun și canale specifice de comunicare. 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România" Politica instituțiilor europene și internaționale cu privire la romi a cunoscut o evoluție, de la Îngrijorările legate de migrația romilor și potențialul factor de destabilizare a statelor occidentale În urma acestor migrații (la Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Occident) care sunt interesați de problemele romilor, ai societății civile rome etc. Toți acești actori au un interes comun, un limbaj comun și canale specifice de comunicare. 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România" Politica instituțiilor europene și internaționale cu privire la romi a cunoscut o evoluție, de la Îngrijorările legate de migrația romilor și potențialul factor de destabilizare a statelor occidentale În urma acestor migrații (la Începutul anilor ’90) până la o abordare holistică a problematicii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
civile rome etc. Toți acești actori au un interes comun, un limbaj comun și canale specifice de comunicare. 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România" Politica instituțiilor europene și internaționale cu privire la romi a cunoscut o evoluție, de la Îngrijorările legate de migrația romilor și potențialul factor de destabilizare a statelor occidentale În urma acestor migrații (la Începutul anilor ’90) până la o abordare holistică a problematicii rome care să cuprindă toate aspectele legate de o
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
destabilizare a statelor occidentale În urma acestor migrații (la Începutul anilor ’90) până la o abordare holistică a problematicii rome care să cuprindă toate aspectele legate de o minoritate europeană (În zilele noastre) (Gugliemo și Waters, 2005). În România, politicile publice pentru romi au cunoscut și ele o evoluție: de la o abordare generalistă, În contextul politicilor pentru minorități, fără să aibă un impact semnificativ pentru minoritatea romă, până la abordări ce Îi vizau direct, creându-se mecanismele juridice și administrative de elaborare și implementare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
au aflat În fața unei neputințe, dirijându-și atenția către mecanismele internaționale În vederea găsirii unor soluții eficiente de menținere a romilor În interiorul granițelor de proveniență (Gugliemo și Waters, 2005). Instituțiile internaționale au avut, astfel, un impact major asupra elaborării politicilor pentru romi nu numai la nivel internațional, dar și la nivelul statelor naționale. În cazul romilor din România, rolul actorilor internaționali a fost unul decisiv și cu impact asupra modului În care au fost gândite și elaborate politicile publice destinate acestei minorități
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cazul romilor din România, rolul actorilor internaționali a fost unul decisiv și cu impact asupra modului În care au fost gândite și elaborate politicile publice destinate acestei minorități. În România, s-ar putea distinge trei etape de politici publice pentru romi, iar rolul actorilor internaționali diferă de la o perioadă la alta și În funcție de contextul/regimul internațional existent. 2.1. Perioada de „așezare” (1990-1997) Odată cu căderea regimurilor comuniste, noile guverne din Europa de Est și-au Îndreptat atenția către guvernele statelor occidentale și către
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și să inițieze procesul de democratizare a instituțiilor centrale și locale. „Problematica romilor” a apărut pe agenda internațională mai degrabă ca o Îngrijorare (Gugliemo și Waters, 2005), ca ceva ce ar putea destabiliza echilibrul geopolitic al Europei, toate programele pentru romi vizând În primul rând stoparea valului migrator, presiuni asupra României de a semna tratate internaționale pentru respectarea drepturilor omului, În special ale minorităților, programe financiare de susținere a organizațiilor non-guvernamentale care să formeze o societate civilă puternică. La nivel național
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
structurile statale. „Tinerii romi” au pus bazele primelor structuri ale societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce erau considerate adevăratele păstrătoare ale Romanipen-ului); c) elita „integraționistă”, care susținea politicile de „integrare” ale statului român. Acești reprezentanți aveau avantajul susținerii din partea statului, datorită existenței unui parlamentar rom. Acest grup a fost caracterizat de reprezentanții societății civile rome
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce erau considerate adevăratele păstrătoare ale Romanipen-ului); c) elita „integraționistă”, care susținea politicile de „integrare” ale statului român. Acești reprezentanți aveau avantajul susținerii din partea statului, datorită existenței unui parlamentar rom. Acest grup a fost caracterizat de reprezentanții societății civile rome ca fiind unul fără viziune, ce reprezenta un grup de interese personale foarte ușor manipulabil de către structurile statului (principala structură fiind Partida Romilor). Luând În considerare principalele evenimente de la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de la nivel internațional din această perioadă, putem afirma că elita „autonomă” a avut câștig de cauză În fața actorilor internaționali, căci ei erau singurii care favorizau formarea unei societăți civile rome, care să forțeze guvernul să-și schimbe propriile politici față de romi. De aici și principalele diferențe de viziune Între elita „autonomă” și cea „integraționistă”: prima, având susținere din afara țării, putea să facă presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate de către statul român. Aceste diferențe au continuat până În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate de către statul român. Aceste diferențe au continuat până În prezent, cu consecințe nefaste asupra unei Mișcări rome unificate și a promovării unei agende comune. La nivel guvernamental, principalele politici pentru romi, În această perioadă, fac parte din politicile generale pentru minorități. Principalele instrumente pentru protecția minorităților la acea vreme erau: Constituția României, legislația generală cu privire la minorități, tratatele internaționale cu privire la protecția minorităților semnate de Guvernul român. Principala instituție de reprezentare a intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
CNM), creat În 1993, În cadrul căruia erau reprezentate toate minoritățile naționale Înregistrate la aceea vreme. Principalele decizii ale CNM aveau un caracter general, fără să amelioreze situația extrem de dificilă a romilor din România. Numai o bună coordonare a organizațiilor de romi ar fi dus la adoptarea unor politici specifice pentru această minoritate, așa cum s-a Întâmplat după 1997. 2.2. Perioada „pactului de neagresiune” (1997-2001) Începând cu 1995, au fost semnate diferite acorduri Între România și Uniunea Europeană. Toate acestea aveau ca
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
primele Rapoarte de Țară (Comisia Europeană, 1998b; 1999b; 2000b; 2001; 2002b; 2003b; 2004; 2005) privind procesul de aderare al statelor candidate la Uniunea Europeană. Atât În parteneriatele de aderare din 1998 și 1999, cât și În Rapoartele de țară din 1998-2001, romii erau o prioritate. Situația lor era considerată una alarmantă și, de aceea, trebuiau elaborate politici publice adresate direct acestora. Întrucât romii constituiau o prioritate pentru România, Guvernul român, dacă dorea să fie parte a „clubului” european, În strategiile guvernamentale din
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la Uniunea Europeană. Atât În parteneriatele de aderare din 1998 și 1999, cât și În Rapoartele de țară din 1998-2001, romii erau o prioritate. Situația lor era considerată una alarmantă și, de aceea, trebuiau elaborate politici publice adresate direct acestora. Întrucât romii constituiau o prioritate pentru România, Guvernul român, dacă dorea să fie parte a „clubului” european, În strategiile guvernamentale din 1997 și până În 2000, și-a stabilit ca obiectiv elaborarea unor politici specifice pentru această minoritate. Astfel, o primă măsură a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]