19,247 matches
-
orașelor. Până in luna mai a aceluiași an, Piotr a transportat răniți cu autocamionul pe frontul polonez. În 1916, după demobilizare, Kapița s-a întors la universitate. Ioffe îl va implica pe Piotr în munca sa experimentală din laboratorul de fizică, precum și într-o colaborare la seminarul său - unul din primele seminarii de fizică din Rusia. În același an, în „Revista Societății Fizico-Chimice Rusești” a apărut primul articol semnat de . În anul 1916 Kapița s-a căsătorit cu Cernosvitova Nadejda Kirillovna
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
autocamionul pe frontul polonez. În 1916, după demobilizare, Kapița s-a întors la universitate. Ioffe îl va implica pe Piotr în munca sa experimentală din laboratorul de fizică, precum și într-o colaborare la seminarul său - unul din primele seminarii de fizică din Rusia. În același an, în „Revista Societății Fizico-Chimice Rusești” a apărut primul articol semnat de . În anul 1916 Kapița s-a căsătorit cu Cernosvitova Nadejda Kirillovna, fiica lui K.K. Cernosvitov - membru al Comitetului Central al Partidului Cadeților. În 1918
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
lui K.K. Cernosvitov - membru al Comitetului Central al Partidului Cadeților. În 1918 Ioffe, în condiții foarte grele, a înființat la Petrograd unul din primele institute fizice de știință și cercetare din Rusia. Ulterior, acest institut a contribuit mult la dezvoltarea fizicii experimentale, teoretice și tehnice din URSS. Kapița era printre primii colaboratori ai acestui institut. În același an el a devenit profesor la facultatea de fizică și mecanică, după ce absolvise Institutul Politehnic. În situația gravă de după Revoluția din Octombrie, Ioffe prin
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
fizice de știință și cercetare din Rusia. Ulterior, acest institut a contribuit mult la dezvoltarea fizicii experimentale, teoretice și tehnice din URSS. Kapița era printre primii colaboratori ai acestui institut. În același an el a devenit profesor la facultatea de fizică și mecanică, după ce absolvise Institutul Politehnic. În situația gravă de după Revoluția din Octombrie, Ioffe prin toate mijloacele a încercat să păstreze seminarul și pe elevii săi - tineri fizicieni, printre care se număra și Kapița. Ioffe a insistat ca să plece în
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
1955. Acolo și s-a ocupat cu cercetarea plasmei la temperaturi ridicate. Descoperirile făcute de Kapița au stat la baza creării schemei reactorului termonuclear cu funcționare neîntreruptă. Cercetările științifice de după război ale lui Kapița cuprind cele mai diverse domenii ale fizicii, incluzînd hidrodinamica straturilor lichide subțiri și natura fulgerului globular, dar interesul său se concentra asupra generatoarelor de microunde și studiului diverselor proprietăți ale plasmei. În 1965, pentru prima dată după o întrerupere de mai mare de treizeci de ani, Kapița
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
întrerupere de mai mare de treizeci de ani, Kapița a primit permisiunea de a ieși din Uniunea Sovietică, în Danemarca, pentru a primi medalia internațională de aur Niels Bohr. Acolo a vizitat laboratoare științifice și a ținut un discurs despre fizica energiilor înalte. În 1969 omul de știință, împreună cu soția sa, au călătorit pentru prima dată în Statele Unite ale Americii. La 17 octombrie 1978, Academia Suedeză de Științe i-a trimis din Stockholm lui Piotr Leonidovici Kapița o telegramă prin care
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
soția sa, au călătorit pentru prima dată în Statele Unite ale Americii. La 17 octombrie 1978, Academia Suedeză de Științe i-a trimis din Stockholm lui Piotr Leonidovici Kapița o telegramă prin care îl înștiințează că a primit Premiul Nobel pentru fizică, pentru cercetările fundamentale în domeniul fizicii temperaturilor joase. Kapița a primit această veste fiind la sanatoriul “Barviha” din apropierea Moscovei, la odihnă cu soția sa. Printre întrebările pe care i le-au pus jurnaliștii, se afla și următoarea: pe care dintre
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
dată în Statele Unite ale Americii. La 17 octombrie 1978, Academia Suedeză de Științe i-a trimis din Stockholm lui Piotr Leonidovici Kapița o telegramă prin care îl înștiințează că a primit Premiul Nobel pentru fizică, pentru cercetările fundamentale în domeniul fizicii temperaturilor joase. Kapița a primit această veste fiind la sanatoriul “Barviha” din apropierea Moscovei, la odihnă cu soția sa. Printre întrebările pe care i le-au pus jurnaliștii, se afla și următoarea: pe care dintre realizările sale științifice el o consideră
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
apogeul în secolul al XVII-lea și se sfârșesc, în Anglia, odată cu nașterea revoluției industriale și începutul epocii victoriene. Exemple concrete, adevărate „pietre de hotar“ ar fi ideea de Sistem heliocentric promovată de Nicolaus Copernicus care răstoarnă astronomia aristotelică, „nașterea“ fizicii ca știință exactă desăvârșită prin publicarea de către Isaac Newton, in 1686-1687, a operei sale fundamentale Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, primul adevărat tratat de fizică, și reîntemeierea metafizicii pe baze epistemologce de către René Descartes, devenită celebră mai ales datorită maximei descartiene
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
hotar“ ar fi ideea de Sistem heliocentric promovată de Nicolaus Copernicus care răstoarnă astronomia aristotelică, „nașterea“ fizicii ca știință exactă desăvârșită prin publicarea de către Isaac Newton, in 1686-1687, a operei sale fundamentale Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, primul adevărat tratat de fizică, și reîntemeierea metafizicii pe baze epistemologce de către René Descartes, devenită celebră mai ales datorită maximei descartiene „Dubito ergo cogito, cogito ergo sum“ (lat. = "Mă îndoiesc deci cuget, cuget deci exist"). . Nu întâmplător, cosmologia a reprezentat terenul de confruntare cel mai
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
industrială a unor acizi anorganici precum ar fi acidul clorhidric, acidul azotic și acidul sulfuric, respectiv separarea, și mai apoi sinteza unor substanțe organice precum benzen și acid benzoic s.a.m.d. Știința devine normată. La „granița“ dintre chimie și fizică sunt introduse scările termometrice (atât Celsius cât și Fahrenheit), unele unitați de măsură ce vor deveni mai târziu nucleul Sistemului Internațional de Măsuri și Greutați (Sistemul Internațional, sau SI), adică sistemul metric). În fizică se pot menționa descoperirea legilor de
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
normată. La „granița“ dintre chimie și fizică sunt introduse scările termometrice (atât Celsius cât și Fahrenheit), unele unitați de măsură ce vor deveni mai târziu nucleul Sistemului Internațional de Măsuri și Greutați (Sistemul Internațional, sau SI), adică sistemul metric). În fizică se pot menționa descoperirea legilor de mișcare a planetelor de către Johannes Kepler, publicarea primei concepții cosmogonice închegate aparținând lui Jean-Antoine Lavoisier, descoperirea legilor interferenței și difracției (Christian Huygens), descoperirile din domeniul electricității ale lui Alessandro Volta și cele din magnetism
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
legilor de mișcare a planetelor de către Johannes Kepler, publicarea primei concepții cosmogonice închegate aparținând lui Jean-Antoine Lavoisier, descoperirea legilor interferenței și difracției (Christian Huygens), descoperirile din domeniul electricității ale lui Alessandro Volta și cele din magnetism ale lui Hans-Christian Oersted. Fizica culminează cu închegarea ei în sistemul newtonian. În biologie apariția taxonomiei speciilor ființelor vii, bazată pe limba latină și pe împărțirea atât a regnului animal cât și cel vegetal în specii, subspecii, clase, etc, a reprezentat un imens salt calitativ
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
Reghin, în limba germană: grădinița, școala primară și secundară, Liceul Evanghelic German. Apoi a frecventat cursurile Liceului Piarist din Târgu Mureș și ale Liceului Catolic din Budapesta, demonstrând, pe lângă ușurința de însușire a limbilor străine, și aptitudini dosebite în domeniul fizicii și matematicii. A reușit examenul de Bacalaureat în anul 1900 după care, până în 1904, a urmat cursurile Facultății de Mecanică a Institutului Politehnic din Budapesta. În decusul anului 1905 a frecventat o serie de cursuri postuniversitare la universității renumite din
Augustin Maior () [Corola-website/Science/298408_a_299737]
-
își pune experiența sa la dispoziția autorităților române, devenind director general al Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor din Transilvania și Banat. Aproape simultan, în iulie 1919, a fost numit profesor titular la Universitatea din Cluj și apoi director al Institutului de Fizică Teoretică și Tehnologică al Facultății de Științe. În perioada 1929-1946 a fost și decan al facultății. A predat studenților săi cursuri conținând multe idei moderne, cum sunt cele de „Electricitate și Magnetism” sau de „Acustică și optică”, pe care le-
Augustin Maior () [Corola-website/Science/298408_a_299737]
-
și-a pus semnătura pe diploma celui care, mai târziu, va fi unanim recunoscut drept părintele rachetei interplanetare moderne. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1937. Augustin Maior a fondat Școala de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj, menținând un contact permanent cu marile idei ale timpului și având contribuții remarcabile în domeniile aflate în dezvoltare în Europa. Aceste contribuții au fost pe deplin recunoscute în anul 1950, când laureatul Premiului Nobel M.
Augustin Maior () [Corola-website/Science/298408_a_299737]
-
reduse al lui Planck, de unde rezultă că în cadrul atomului, electronului îi sunt permise anumite orbite cu raze bine stabilite. Aceeastă relație de cuantificare explică spectrul discret al nivelelor energetice. O descriere mai exactă a atomului de hidrogen este dată în fizica cuantică unde se calculează densitatea de probabilitate prin norma funcției de undă a electronului în jurul protonului pe baza ecuației lui Schrödinger sau a formulării lui Feynman cu integrală de drum. Hidrogenul are trei izotopi naturali, H, H și H. Alții
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
a forma H gazos cu ajutorul hidrogenazei în cloroplast. Anual se înregistrează un consum mondial de hidrogen de peste 500 miliarde metri cubi normali în diverse scopuri și în diferite domenii. În afara utilizării ca reactant, hidrogenul are multe aplicații în inginerie și fizică. Se utilizează la sudură, iar datorită bunei conductivități termice este folosit ca agent de răcire în generatoare electrice din centralele electrice. H lichid are un rol important în cercetările din criogenie, inclusiv în studiile legate de superconductivitate. Molecula de hidrogen
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
este într-un grad mai mare sau mai mic de conflict cu primul. Sunt prezentate aplicații ale paradoxismului în știință (fuziunea informației, cibernetică, robotică, aeronautică, medicina, cercetarea militară, logică, teoria mulțimilor, probabilități și statistică, geometrie, teoria multispațială și multistructurală, transdisciplinaritate, fizica) la NAȘĂ, NATO, Universitatea Berkeley, etc. și de asemenea în filozofie, lingvistică, arta...<br> În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/FifthParadoxistManifesto.htm. În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/SixthParadoxistScientificManifesto.pdf.<br> Paradoxismul poate fi folosit în
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
a fost dezvoltată în 1907-1909 de Leo Baekeland. Ernest Solvay a fost și un mare filantrop, numele său fiind purtat de Institutul de Sociologie Solvay, de Școala Solvay de Economie și Management din Bruxelles și de Institutuele Internaționale Solvay pentru Fizică și Chimie, care fac astăzi parte din Université Libre de Bruxelles. În 1911, el a demarat o serie de conferințe, Conferințele Solvay despre Fizică și Chimie, care au avut un profund impact asupra evoluției fizicii cuantice și chimiei. O mare
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
Solvay, de Școala Solvay de Economie și Management din Bruxelles și de Institutuele Internaționale Solvay pentru Fizică și Chimie, care fac astăzi parte din Université Libre de Bruxelles. În 1911, el a demarat o serie de conferințe, Conferințele Solvay despre Fizică și Chimie, care au avut un profund impact asupra evoluției fizicii cuantice și chimiei. O mare contribuție în știința fundamentală se datorează unui belgian, Georges Lemaître (Universitatea Catolică din Leuven), creditat cu propunerea teoriei Big Bangului pentru originea universului, în
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
de Institutuele Internaționale Solvay pentru Fizică și Chimie, care fac astăzi parte din Université Libre de Bruxelles. În 1911, el a demarat o serie de conferințe, Conferințele Solvay despre Fizică și Chimie, care au avut un profund impact asupra evoluției fizicii cuantice și chimiei. O mare contribuție în știința fundamentală se datorează unui belgian, Georges Lemaître (Universitatea Catolică din Leuven), creditat cu propunerea teoriei Big Bangului pentru originea universului, în 1927. Trei Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină au fost acordate
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
Niels Henrik David Bohr (n. 7 octombrie 1885, Copenhaga - d. 18 noiembrie 1962), fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice. a fost profesor de fizică și directorul Institutului de Fizica Teoretică din Copenhaga. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
David Bohr (n. 7 octombrie 1885, Copenhaga - d. 18 noiembrie 1962), fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice. a fost profesor de fizică și directorul Institutului de Fizica Teoretică din Copenhaga. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat al Premiului Nobel
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
a mecanicii cuantice. a fost profesor de fizică și directorul Institutului de Fizica Teoretică din Copenhaga. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922. Fiul său, Aage a primit premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale, iar fratele, Harald Bohr, a fost un cunoscut matematician. Născut în Copenhaga
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]