18,472 matches
-
abordate problemele este lipsit de interes, dar temele "pedagogiei școlare" au fost simplificate prea mult, fără a se oferi unele argumente în sprijinul selectării lor. Speranța că prin cercetarea lor se va ajunge la cunoașterea legilor educației era cu totul neîntemeiată (60, p. 97). După cum neîntemeiată era convingerea lui Em. Brandza că pedagogia clasică are în vedere un scop universal valabil și, în consecință, "pedagogia științifică" nu trebuie să se ocupe de scopul educației (60, pp. 97-98). Atunci la ce slujesc
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interes, dar temele "pedagogiei școlare" au fost simplificate prea mult, fără a se oferi unele argumente în sprijinul selectării lor. Speranța că prin cercetarea lor se va ajunge la cunoașterea legilor educației era cu totul neîntemeiată (60, p. 97). După cum neîntemeiată era convingerea lui Em. Brandza că pedagogia clasică are în vedere un scop universal valabil și, în consecință, "pedagogia științifică" nu trebuie să se ocupe de scopul educației (60, pp. 97-98). Atunci la ce slujesc tehnicile de experimentare? Dacă aspirația
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
componentele "impasului" de la 1935 nu au fost străine acesteia în toată perioada existenței sale (1948-1989). Nu vreau să spun că unele din obiecțiile formulate de Ilie Cristea pe care ca om al școlii le cunoaștea foarte bine nu erau justificate; neîntemeiată rămîne legarea lor exclusivă de societatea de atunci, vinovată după opinia lui și a companionilor săi de toate păcatele școlii din acea vreme. Experiența "școlii socialiste" românești din deceniile trecute se constituie, astfel, într-un argument puternic împotriva tezei marxiste
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să vadă. În programul nostru a treia parte din oameni va supraveghea pe ceilalți din sentimentul datoriei, pentru a servi de bunăvoie statul. Atunci nu va fi rușinos de a fi spion și denunțător: dimpotrivă va fi lăudabil, însă denunțurile neîntemeiate vor fi crunt pedepsite, pentru a nu se abuza de acest drept. Agenții noștri vor fi luați atât din înalta societate, ca și din clasele de jos, din mijlocul clasei administrative care se distrează, printre editori, tipografi, librari, funcționari comerciali
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
stare de orice pentru a evita să recunoască că au greșit. Dacă informațiile din capitolul „Cum să-ți aperi pielea” nu îți sînt de ajutor, încearcă să aplici următoarea strategie. Cu prima ocazie cu care dă vina pe tine absolut neîntemeiat, apelează la metoda „acceptă și reacționează”. Această tactică are două părți. Prima parte constă în acceptarea vinovăției pe care ți-o pune în cîrcă șeful, fără să adopți o atitudine defensivă sau agresivă. în cadrul celei de-a doua părți, roagă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
însemnat; • Victoria răufăcătorul este învins; • Remedierea nenorocirea sau lipsa inițială este remediată; • Întoarcerea eroului; • Urmărirea eroului; • Salvarea eroul scapă de urmărire; • Sosirea incognito eroul se întoarce acasă sau în altă țară și nu este recunoscut; • Impostura falsul erou formulează pretenții neîntemeiate; • Încercarea grea eroul este pus în fața unei grele încercări; • Îndeplinirea încercarea este trecută cu succes; • Recunoașterea eroul este recunoscut; Demascarea răufăcătorul sau falsul erou este demascat; • Transfigurarea eroul capătă o nouă înfățișare; • Pedepsirea răufăcătorul este pedepsit; Căsătoria eroul se căsătorește
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lăsa nerevelate tonurile false din corul criticii. Desigur, nu respingem de facto orice critică, ba chiar nu respingem de pe meterezele dogmatismului ale falsului partizanat cu propriile idei de lucru, critica oricât de colaterală ar fi ea. Critica, chiar și cea neîntemeiată, este în fond o avertizare suplimentară, poate neașteptată, dar utilă, pentru sănătatea funcțiilor cognitive, inclusiv în Economie. Ne sugerează că s-ar putea să fi uitat să facem analizele periodice ale stării de sănătate, prinși fiind cu problemele contextului. Așa că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în vedere fenomenul abuzului de autoritate, înțeles ca (încercare de) extindere a autorității purtătorului (profesorul): "Purtătorul unei autorități o folosește abuziv atunci când încearcă s-o exercite în raport cu un subiect sau un domeniu pentru care, respectiv în care, autoritatea sa este neîntemeiată". (Bochenski, 1992, p. 46) Abuzul de autoritate în raport cu domeniul este favorizat de transferul implicit de prestigiu dinspre autoritatea epistemică a profesorului către autoritatea sa deontică (nu este doar cunoscător al unui domeniu, ci și superiorul), iar superioritatea sa deontică îl
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care, în ultimă instanță înseamnă un transfer ilicit de autoritate de la un domeniu la altul: "Purtătorul unei autorități o folosește abuziv atunci când încearcă s-o exercite în raport cu un subiect sau un domeniu pentru care, respectiv în care, autoritatea sa este neîntemeiată". (Bochenski, 1992, p. 46) Să luăm acum următorul exemplu: un individ utilizează o rețea de socializare pentru a-și întreba prietenii cum să-și trateze o răceală; plecând de la modul în care funcționează comunitățile on-line putem presupune că va primi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
că nu vom ajunge la azilul de săraci sau că nu ne vom îngrașă. Nimic nu e sigur în viață și criticile se dovedesc adesea a fi corecte. Deoarece nu putem fi siguri că observațiile critice se vor dovedi întotdeauna neîntemeiate, chiar dacă nu suntem de acord cu ele, putem accepta că cel ce critică are dreptul la opinie. Aceasta ne va ajuta să medităm și asupra diferitelor puncte de vedere, dar și să ne menținem propria noastră părere. Nici părerile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
este remediată (remedierea). XX) Eroul se întoarce (întoarcerea). XXI) Eroul este urmărit (urmărirea, goana). XXII) Eroul scapă de urmărire (salvarea). XXIII) Eroul sosește acasă sau într-altă țară, fără să fie recunoscut (sosirea incognito). XXIV) Falsul erou formulează pretențiile sale neîntemeiate (pretențiile neîntemeiate). XXV) Eroul are de făcut față unei grele încercări (încercarea grea). XXVI) Încercarea este trecută cu succes (soluția). XXVII) Eroul este recunoscut (recunoașterea). XXVIII) Răufăcătorul sau falsul erou este demascat (demascarea). XXIX) Eroul capătă o nouă înfățișare (transfigurarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
remedierea). XX) Eroul se întoarce (întoarcerea). XXI) Eroul este urmărit (urmărirea, goana). XXII) Eroul scapă de urmărire (salvarea). XXIII) Eroul sosește acasă sau într-altă țară, fără să fie recunoscut (sosirea incognito). XXIV) Falsul erou formulează pretențiile sale neîntemeiate (pretențiile neîntemeiate). XXV) Eroul are de făcut față unei grele încercări (încercarea grea). XXVI) Încercarea este trecută cu succes (soluția). XXVII) Eroul este recunoscut (recunoașterea). XXVIII) Răufăcătorul sau falsul erou este demascat (demascarea). XXIX) Eroul capătă o nouă înfățișare (transfigurarea). XXX) Răufăcătorul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de legătură; (6) sfera acțiunilor eroului: plecarea, reacția la cererile donatorului, căsătoria (prima funcție plecarea sa în căutare îl caracterizează pe eroul-căutător, mai curînd decît pe eroul-victimă; (7) sfera acțiunilor falsului erou: plecarea, reacția și caracteristice pentru falsul erou pretențiile neîntemeiate. ¶O sferă de acțiuni coincide perfect cu PERSONAJUL, sau include mai multe personaje. Invers, unul și același personaj figurează în mai multe sfere de acțiuni. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT. sfîrșit [end]. Întîmplarea finală dintr-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
urzi, adecă nu romani adevărați, ci corcituri din bărbați romani și mueri dache" (Maior, 1990, p. 21). Această acuzație, care atentează la puritatea sângelui roman și, ipso facto, la nobilitatea genetică a poporului român, este respinsă de Maior ca total neîntemeiată. Fără nicio acoperire istorică, ea nu este decât o altă "vomitare cu condeiul asupra romînilor, strănepoților romanilor celor vechi" (Maior, 1990, p. 5) venite din ura scriitorilor străini. Nici chiar după retragerea aureliană, coloniștii rămași în patria lor nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
au fost apropiați lui Wittgenstein și au scris mai târziu amintiri despre profesorul lor sunt de acord că de multe ori nu exercita acea influență pe care și-o dorea. Iată două mărturii: „Tot așa cum au luat naștere multe legende neîntemeiate cu privire la viața și personalitatea lui Wittgenstein, s a format și un sectarism nesănătos în rândurile studenților săi. Ceea ce i-a provocat multă suferință lui Wittgenstein. El credea că influența lui, ca profesor, a fost în ansamblu dăunătoare dezvoltării studenților săi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a putut să nesocotească cea mai de seamă dintre înzestrările sale, talentul de logician. Pe Russell îl surprindea nu numai că nu a găsit nimic interesant în Cercetări (ceea ce se spune aici afirmativ i s-a părut banal, remarcile critice neîntemeiate), ci și interesul pe care l-a stârnit această lucrare în lumea filozofică de limbă engleză. Ceea ce nu l-a împiedicat să formuleze cea mai drastică judecată, aceea că filozofia târzie a lui Wittgenstein este una din cele care face
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu împărtășește acea percepție, nu simte și nu gândește ceea ce simte și gândește celălalt etc. Prin urmare, sunt (foarte) importante percepțiile care determină deciziile, atitudinile, comportamentele și acțiunile noastre. Ele pot fi sursa multor pseudoconflicte sau a unor reacții conflictuale neîntemeiate. De aceea, se poate ca atunci când avem impresia că celălalt are o atitudine provocatoare, ostilă, respingătoare să ne verificăm pentru un moment percepția. Chiar dacă nu întotdeauna, dar uneori s-ar putea ca ea să fie falsă, confecționată în pripă. b
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acordă nu sunt la Înălțimea meritelor sale... Se arată susceptibil și-i acuză pe toți de nedreptate, când adesea de vină este doar lipsa lui de rigurozitate. Aceasta Îl face să fie credul, să dea crezare unor propuneri sau promisiuni neîntemeiate. Evenimente: Dificultățile de ordin social sau material au loc adesea În cazul unor disonanțe Soare/Jupiter. Individul poate să Înșele, dar poate fi la fel de bine Înșelat sau trădat (În toate cazurile, de vină e lipsa lui de vigilență). Se va
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a-și atribui boli care nu există în realitate. La baza stărilor ipohondrice stă „ideea ipohondriacă” care constă în convingerea existenței unei leziuni, alterări sau modificări patologice de natură somatică sau psihică, adesea cu caracter grav și incurabil, fatală, idee neîntemeiată din punct de vedere obiectiv. Ideea ipohondriacă poate avea caracterul de idee prevalentă, obsesivă sau delirantă. Ea este frecvent asociată cu cenestopatiile. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul ipohondriac poate avea mai multe forme de manifestare clinică și anume: a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme de prelucrare a „factorilor de propagandă”, cu caracterul deformat emoțional-afectiv al absurdității, care înlocuiește treptat gândirea critică. Se menționează ca fiind specifice pentru aceste etape de criză socială proliferarea zvonurilor, a unor fabulații absurde sau fantastice, a unor știri neîntemeiate, zvonuri, informații false etc. Ele sunt preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări de tensiune psiho-socială extremă. Toate acestea vor constitui cadrul favorabil
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limba se schimbă și intuiesc necesitatea de a-și perfecționa și de a-și îmbogăți posibilitățile de expresie, identificînd chiar, de multe ori, evoluția cunoașterii cu modificările limbii. Se poate naște în acest context predispoziția de a accepta noutăți lingvistice neîntemeiate, de a adera, din frivolitate, chiar la aspecte specifice semidocților (precum accentuarea greșită a cuvîn-tului prevedere [prevédere] sau pronunția neromânească [sunt]). Ca factor formativ, conștiința lingvistică se manifestă la nivel individual din direcția socialului, în sensul că integrarea în societate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
au fost apropiați lui Wittgenstein și au scris mai târziu amintiri despre profesorul lor sunt de acord că de multe ori nu exercita acea influență pe care și-o dorea. Iată două mărturii: „Tot așa cum au luat naștere multe legende neîntemeiate cu privire la viața și personalitatea lui Wittgenstein, s a format și un sectarism nesănătos în rândurile studenților săi. Ceea ce i-a provocat multă suferință lui Wittgenstein. El credea că influența lui, ca profesor, a fost în ansamblu dăunătoare dezvoltării studenților săi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a putut să nesocotească cea mai de seamă dintre înzestrările sale, talentul de logician. Pe Russell îl surprindea nu numai că nu a găsit nimic interesant în Cercetări (ceea ce se spune aici afirmativ i s-a părut banal, remarcile critice neîntemeiate), ci și interesul pe care l-a stârnit această lucrare în lumea filozofică de limbă engleză. Ceea ce nu l-a împiedicat să formuleze cea mai drastică judecată, aceea că filozofia târzie a lui Wittgenstein este una din cele care face
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
manager din sectorul public echivalentul profitului din sectorul privat. Suspiciunea inițială că un asemenea studiu cost - eficiență se bazează pe o apreciere pur cantitativă și că va duce inevitabil la achiziția celui mai ieftin sistem de armament s-a dovedit neîntemeiată. Sistemul a fost utilizat pentru a integra planurile dezvoltate până atunci separat de către fiecare categorie de forțe a armatei americane. S-a căutat să se evite o suprapunere a eforturilor bugetare pentru realizarea unor obiective, care puteau fi atinse mai
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]