20,273 matches
-
Amintim printre altele Pădurea spânzuraților în regia reputatului Liviu Ciulei, Moara cu noroc în regia lui Victor Iliu, Dacii în regia lui Sergiu Nicolaescu și multe altele. Producțiile cinematografice interne, cele din cinematografiile țărilor socialiste prietene și chiar și producții occidentale care nu au deranjat politic ( westen-uri, comedii, filme de aventuri) au constituit repertoriul cinematografelor. Astfel și publicul spectator român a beneficiat de vizionarea unor filme faimoase și chiar premiate cu Oscar, așa cum a fost și Pe aripile Vântului. O alta
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
și Bărbulescu s-au ajutat reciproc în proiectele personale, declarând că "și atunci când apărea pe copertă numai RB sau numai GA, în interiorul cărții erau, de fapt aceiași RBGA". După înlăturarea comunismului, pus în fața concurenței avalanșei de traduceri din autorii SF occidentali, Anania a mai publicat doar câteva povestiri și nuvele, singur sau în colaborare cu Bărbulescu. Împreună cu acesta din urmă a editat singurul număr al revistei SF "Clipa astrală" (1994) și a participat la editarea antologiilor bilingve Nemira 1994 și 1995
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
istoriei și a filologiei, cuvântul « moldoveni » a căpătat de-a lungul vremii înțelesuri multiple, unele contradictorii, putînd desemna: Istoricul Lucien Musset a demonstrat că latinitatea Europei centrale, din Suabia până în România, ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud și-au menținut latinitatea
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
microsferologia" sa propune o reconsiderare a conceptului de spațiu, alături de temporalitate, ca dimensiune esențială pentru evoluția umanului. Marcată prea accentuat de noțiunile de timp și devenire, de o linearitate istoristă considerată în termeni exclusivi și antagonici în raport cu celelalte culturi, gândirea occidentală a avut tendința de a neglija structurile ontologice de spațialitate prin care se identifică un individ și o comunitate umană, de la "uterus"-ul matern la noțiunea de casă, spațiu ambiant protector, familie, trib sau limbă, și până la structurile macrosferice care
Peter Sloterdijk () [Corola-website/Science/304838_a_306167]
-
tratatului, germanii și sovieticii căzuseră de acord asupra împărțirii Europei Răsăritene, inclusiv a Poloniei, în două sfere de influență. Treimea vestică a Poloniei urma să revină Germaniei, iar cele două treimi estice, Uniunii Sovietice. Deși serviciile de informații ale Aliaților occidentali ajunseseră în posesia datelor concrete despre trocul germano-sovietic cu privire la Europa Răsăriteană, prevederile anexei secrete ale tratatului nu au fost aduse la cunoștința guvernului polonez. Atacul german trebuia dat inițial la ora 4:00 pe 26 august, numai că pe 25
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
-i păstreze independența Poloniei. Hitler a șovăit și a amânat atacul până pe 1 septembrie, încercând pe 26 august să convigă Franța și Regatul Unit să nu intervină în conflict. În scurtă vreme, Hitler a ajuns să fie convins că Aliații occidentali nu aveau să intervină în favoarea polonezilor, și chiar dacă ar fi făcut-o, dată fiind lipsa de "garanții teritoriale", neprevăzute în actele semnate de franco-britanici, dictatorul german era convins că poate negocia un compromis favorabil naziștilor după cucerirea Poloniei. Între timp
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
000 de soldați, dar numărul mare de vehicule blindate (o treime din tancurile angajate în luptă) a dus la o reevaluare a tacticilor de luptă și la inovații tehice care să îmbunătățească performanțele blilndatelor. Nici una dintre puterile europene - Germania, Aliații occidentali sau Uniunea Sovietică - nu se așteptau ca invadarea Poloniei să ducă la un război care să depășească amploarea și costurile umane și materiale ale primului război mondial. Urmau să mai treacă câteva luni până Hitler să-și dea seamă de
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
să declare război Germaniei pe 3 septembrie. Declarațiile de război franco-britanice vor avea un efect neînsemnat asupra Campaniei din septembrie. Lipsa unor acțiuni directe și imediate pentru sprijinirea Poloniei au dus la convingera polonezilor că au fost trădați de aliații occidentali. Pe 23 mai 1939, Adolf Hitler explica ofițerilor să că scopul agresiunii nu era Danzigul, ci nevoia de obținere a spațiunului vital (Lebensraum), iar amănuntele acestui concept aveau să fie formulate mai târziu în planul de tristă amintire Generalplan Ost
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
Stalin a fost motorul negocierilor germano-sovietice. Pentru alții, Hitler a fost factorul principal al acestora. Dacă antisovieticii au adoptat prima poziție, comuniștii au susținut-o pe cea de-a doua. Astfel, generalul Walter Krivitsky, șeful serviciilor de informații din Europa Occidentală până în 1938, care a dezertat în Statele Unite în 1939, scria: " Înaintea încheierii pactului germano-sovietic, prevala ideea că Hitler și Stalin erau dușmani de moarte; nu era, în fapt, decât un mit, o imagine deformată, creată de un camuflaj intelligent și
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
își calcula toate mișcările, având ochii ațintiți spre Berlin. Spera să ajungă într-o asemenea poziție, încât Hitler să poată considera avantajoasă acceptarea propunerilor sale. Doi istorici comuniști, Bouvier și Gacon, susțin teza inversă. Stalin nu dorea decât victoria democrațiilor occidentale, iar Ribbentrop, presat de Hitler, și-a intensificat acțiunile diplomatice. Interesul lui Stalin era să evite războiul, dar neavând de-a face decât cu negociatori occidentali fără putere de decizie a optat pentru răul cel mai mic: semnarea unui pact
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
istorici comuniști, Bouvier și Gacon, susțin teza inversă. Stalin nu dorea decât victoria democrațiilor occidentale, iar Ribbentrop, presat de Hitler, și-a intensificat acțiunile diplomatice. Interesul lui Stalin era să evite războiul, dar neavând de-a face decât cu negociatori occidentali fără putere de decizie a optat pentru răul cel mai mic: semnarea unui pact de neagresiune cu Reichul. Teza celor doi istorici se sprijină pe documente false, fuznizate de Andre Guerber într-un articol din „La Nouvelle Republique” din 22
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
noiembrie 1918, țară beligerantă de partea Antantei în perioada 9 noiembrie 1918 - 11 noiembrie 1918. La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate. Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
nivel de dezvoltare diferit a segmentelor componente. Aceste inegalități și discrepanțe își aveau originea în permanenta oscilare a societății românești în alegerea modelului de dezvoltare socială, în care s-au confruntat două mari tendințe: un model inspirat din experiența Europei Occidentale, bazat pe industrializare și urbanizare, menite să determine schimbări radicale în fiecare aspect al societății românești, iar un al doilea model bazat pe tradiția României de țară agricolă și care punea accentul pe menținerea structurilor sociale și valorilor culturale tradiționale
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de egalitate. "Piețele străine pentru exportarea producției agricole, furnizorii externi de produse manufacturiere pentru industrie și pentru piața de consum, precum și capitalul extern au devenit indispensabile pentru sănătatea economică a României, ceea ce sporea dependența țării de marile puteri din Europa Occidentală". Scena internațională la începutul secolului XX a fost caracterizată ca fiind "o luptă a tuturor împotriva tuturor". În ultimul deceniu dinaintea declanșării războiului au început să se manifeste tendințele unei încercări de reașezare a raporturilor României cu marile puteri europene
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
un individ la altul și depinde de mai mulți factori: sex (în general fetele intră în adolescență înainte băieților), cadrul socio-cultural etc. Organizația Mondială a Sănătății definește adolescența ca fiind perioada dintre 10 și 19 ani, dar în numeroase țări occidentale se consideră că adolescența începe între 11 și 13 ani la fete, 12-14 ani la băieți, și se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe. Totuși adolescența clasică este perioada dintre 15-18 ani la băieți si 14-18
Adolescență () [Corola-website/Science/304871_a_306200]
-
evreiești din România și pentru deportarea și uciderea a cel puțin 250.000 de evrei români și ucraineni"". D'Amato și Smith au arătat în apel că reabilitarea foștilor demnitari ""ar pune în discuție sinceritatea angajamentelor României în ceea ce privește valorile fundamentale occidentale și poate atrage după sine reconsiderarea sprijinului acordat candidaturii României pentru integrarea în instituțiile economice și de securitate"". Procurorul Moisescu a revizuit cererea înaintată CSJ, precizând că ""nu poate fi omisă răspunderea ministerială colectivă a guvernului Antonescu"". La 26 octombrie
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
ce a jignit pe mulți dintre conservatori. Revoluția din zonele republicane de la începutul războiului, unde au murit de clerici și mii de mireni, au constituit ceea ce Stanley Payne denumea „cea mai extinsă și mai violentă persecuție a catolicismului din istoria occidentală, în unele feluri mai intensă chiar decât Revoluția franceză”, împingându-i pe catolici, care nu mai aveau alternative, de partea naționaliștilor într-o mai mare măsură decât ar fi fost de așteptat. După declanșarea loviturii de stat, furia împotriva bisericii
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
și a fost subminată de pacificația franco-britanică certificată prin acordul de la München prin care Cehoslovacia era lăsată la discreția lui Hitler. Aceasta a distrus practic ultimele urme ale moralului republicanilor punând capăt tuturor speranțelor pentru o alianță antifascistă cu puterile occidentale. Retragerea de la Ebro practic a determinat rezultatul final al războiului. Cu opt zile înainte de anul nou, Franco a contraatacat cu forțe masive într-o invazie a Cataloniei. Trupele lui Franco au cucerit Catalonia într-o campanie-fulger în primele două săptămâni
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
(sau trădarea Occidentului) este un termen popular folosit în câteva națiuni din Europa Centrală - Polonia, Republica Cehă, Slovacia, România și statele baltice - care se referă la politica externă a câtorva state occidentale în perioada dintre momentul semnării Tratatului de la Versailles din 1919, de-a lungul perioadei celui de-al doilea război mondial până la declanșarea Războiului Rece, perioadă care ar fi fost caracterizată de ipocrizie și trădare. "Trădarea" se referă la faptul că
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
perioada dintre momentul semnării Tratatului de la Versailles din 1919, de-a lungul perioadei celui de-al doilea război mondial până la declanșarea Războiului Rece, perioadă care ar fi fost caracterizată de ipocrizie și trădare. "Trădarea" se referă la faptul că Aliații occidentali - în ciuda faptului că erau promotorii democrației și autodeterminării, în ciuda faptului că semnaseră tratate și formaseră alianțe militare în timpul primului război mondial cu națiunile est și central europene, și-au trădat până în cele din urmă aliații prin nerespectarea sus-numitelor tratate. Astfel
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
până în cele din urmă aliații prin nerespectarea sus-numitelor tratate. Astfel, Cehoslovacia a fost abandonată în mâinile Germaniei Naziste, iar Polonia a fost lăsată să lupte de una singură cu Germania și Uniunea Sovietică agresoare. După al doilea război mondial, puterile occidentale nu au făcut nimic ca să împiedice procesul prin care aceste state central europene au fost transformate în state marionetă sub controlul ideologic, politic și economic al Uniunii Sovietice și să împiedice înregimentarea sus-numitelor țări în aliața politico-economică și militară a
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
unde în multe cazuri ei au fost victimele unor execuții sumare. În cazul cazacilor, numeroși luptători antisovietici și familiile lor au fost predați sovieticilor la Linz, marea majoritate împărtășind o soartă asemănătoarea cu a croaților și a ustașilor. Termenul "trădarea occidentală" (în limba cehă: "Zrada Západu") a fost folosit după Conferința de la München din 1938, când Cehoslovacia a fost forțată să cedeze o parte din teritoriul național (Sudetenland) Germaniei. Politicienii cehi, ale căror interviuri au apărut în ziarele vremii, au folosit
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
propagandiștii cehi din Protectoratul Boemieie și Moraviei, așa precum era Emanuel Moravec, foloseau termenul pentru pentru a justifica colaborarea cu Germania Nazistă. În timpul campaniei parlamentare din 1946, Partidul Comunist Cehoslovac a argumentat cu mult succes că nestatornicia istorică a aliaților occidentali trebuia contrabalansată prin relații mai apropiate cu Uniunea Sovietică. După ce partidul comunist a ajuns la putere în Cehoslovacia în 1948, tema trădării a fost deseori folosită de propaganda de partid. O asemenea interpretare a istoriei a fost singura permisă din
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
de catifea, folosirea oficială a termenului a încetat, iar istoricii au început să discute asupra evenimentelor care au dus la apariția lui. Încercările de adaugare și a altor înțelesuri termenului, în legătura cu incapacitatea sau lipsa de voință a puterilor occidentale pentru scoaterea Cehoslovaciei din blocul răsăritean, nu au fost acceptate de marea masă a cehilor. După încheierea primului război mondial, Polonia și-a recucerit independența după 123 de ani de divizare. În timp ce puterile occidentale învingătoarea proclamau sprijinul lor pentru Polonia
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
sau lipsa de voință a puterilor occidentale pentru scoaterea Cehoslovaciei din blocul răsăritean, nu au fost acceptate de marea masă a cehilor. După încheierea primului război mondial, Polonia și-a recucerit independența după 123 de ani de divizare. În timp ce puterile occidentale învingătoarea proclamau sprijinul lor pentru Polonia independentă, acțiunile lor practice în această direcție au fost limitate numai la scopul slăbirii influenței Germaniei și Rusiei bolșevice în zonă. Un exemplu al acestei atitudini a fost problema Sileziei. Numeroși politicieni francezi și
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]