19,017 matches
-
ratat o pe prima. În aceste condiții se pune problema care este rostul încurajării autonomiei și a responsabilității elevului pentru propria formare, atât timp cât este evaluat după standarde impuse din exterior și numai aceste rezultate contează în evoluția sa viitoare. Deci, autonomia corelează cu responsabilitatea și ambele caracteristici contribuie la formarea individului. acestea sunt principalele concepte care pot fi puse în corelație cu acela de autonomie. Se pune problema în ce măsură libertatea, identitatea, responsabilitatea, autoritatea corelează cu autonomia în sfera educației pentru a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
evaluat după standarde impuse din exterior și numai aceste rezultate contează în evoluția sa viitoare. Deci, autonomia corelează cu responsabilitatea și ambele caracteristici contribuie la formarea individului. acestea sunt principalele concepte care pot fi puse în corelație cu acela de autonomie. Se pune problema în ce măsură libertatea, identitatea, responsabilitatea, autoritatea corelează cu autonomia în sfera educației pentru a contribui la formarea elevului ca viitor adult. III.3. Responsabilitatea didactică Responsabilitatea didactică este una dintre sarcinile morale ale profesorului și probabil cea mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în evoluția sa viitoare. Deci, autonomia corelează cu responsabilitatea și ambele caracteristici contribuie la formarea individului. acestea sunt principalele concepte care pot fi puse în corelație cu acela de autonomie. Se pune problema în ce măsură libertatea, identitatea, responsabilitatea, autoritatea corelează cu autonomia în sfera educației pentru a contribui la formarea elevului ca viitor adult. III.3. Responsabilitatea didactică Responsabilitatea didactică este una dintre sarcinile morale ale profesorului și probabil cea mai importantă dintre acestea. Responsabilitatea corelează cu luarea de decizii. Când o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
alege este subestimată. Există situații care aparent nu permit decât o singură decizie, dar, în realitate există mai multe posibilități care însă, s-ar putea să aibă consecințe negative asupra persoanei. Evident, în cazul în care profesorul dispune de suficientă autonomie el are mai multă libertate să decidă dacă soluția pe care o adoptă este cea mai bună; altfel spus, autonomia este foarte strâns legată de responsabilitate. Luarea unei decizii presupune alegerea între două sau mai multe valori opuse (valori care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care însă, s-ar putea să aibă consecințe negative asupra persoanei. Evident, în cazul în care profesorul dispune de suficientă autonomie el are mai multă libertate să decidă dacă soluția pe care o adoptă este cea mai bună; altfel spus, autonomia este foarte strâns legată de responsabilitate. Luarea unei decizii presupune alegerea între două sau mai multe valori opuse (valori care nu pot fi satisfăcute în același timp), ceea ce cere din partea profesorului capacitatea de a distinge clar între enunțuri descriptive, judecăți
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu toate acestea au arătat că adevărații profesori de succes sunt cei care se preocupă de ceea ce simt elevii lor. În acest sens se poate vorbi despre complementaritate între responsabilitate și eficiență. III.4. Dimensiunea interculturală în educație - sursă de autonomie După cum am încercat să arătăm și până acum, școala nu este doar un loc de instruire, de achiziție a cunoștințelor, este și un spațiu de viață și de experiență, de solidaritate și de acceptare reciprocă. Întreg învățământul este un proces
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în exterior. Acestea merg de la ascultarea celuilalt, până la colaborarea și împărțirea componențelor, la recunoașterea și la apărarea drepturilor celuilalt, ca și la ajutorul reciproc (P. Dasen, C. Perregaux, M. Rey, 1999, p. 185). Dar cum se ajunge de la solidaritate la autonomie? Puntea de legătură este interculturalitatea. „Autonomia nu însemnă afirmarea zgomotoasă a sinelui. Ea înseamnă aptitudinea interioară a individului de a căuta un sens vieții sale. Orice societate depinde, atât în ceea ce privește existența cât și dezvoltarea sa de un echilibru între afirmarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
celuilalt, până la colaborarea și împărțirea componențelor, la recunoașterea și la apărarea drepturilor celuilalt, ca și la ajutorul reciproc (P. Dasen, C. Perregaux, M. Rey, 1999, p. 185). Dar cum se ajunge de la solidaritate la autonomie? Puntea de legătură este interculturalitatea. „Autonomia nu însemnă afirmarea zgomotoasă a sinelui. Ea înseamnă aptitudinea interioară a individului de a căuta un sens vieții sale. Orice societate depinde, atât în ceea ce privește existența cât și dezvoltarea sa de un echilibru între afirmarea de sine a individului și interesul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de sine a individului și interesul colectiv. Realizarea acestui echilibru duce la o cunoștință crescută a libertății interioare și constituie baza unui sentiment de identitate și de respect de sine, de respect al celuilalt“ ( B. Bettelheim apud C. Liesse, 2000). Autonomia nu înseamnă să fii dependent de alții, dar nici să fii independent și să te descurci fără ei. Autonomia este deci capacitatea de a deveni tu însuți în interacțiune cu ceilalți. Autonomia și interculturalitatea sunt strâns legate. Nu pot să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
constituie baza unui sentiment de identitate și de respect de sine, de respect al celuilalt“ ( B. Bettelheim apud C. Liesse, 2000). Autonomia nu înseamnă să fii dependent de alții, dar nici să fii independent și să te descurci fără ei. Autonomia este deci capacitatea de a deveni tu însuți în interacțiune cu ceilalți. Autonomia și interculturalitatea sunt strâns legate. Nu pot să mă deschid celorlalți decât în măsura în care am eu însumi sentimentul de a fi un individ unic. Sau invers, în măsura în care pot
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
al celuilalt“ ( B. Bettelheim apud C. Liesse, 2000). Autonomia nu înseamnă să fii dependent de alții, dar nici să fii independent și să te descurci fără ei. Autonomia este deci capacitatea de a deveni tu însuți în interacțiune cu ceilalți. Autonomia și interculturalitatea sunt strâns legate. Nu pot să mă deschid celorlalți decât în măsura în care am eu însumi sentimentul de a fi un individ unic. Sau invers, în măsura în care pot întreține relații pozitive și binevoitoare cu ceilalți pot trăi sentimentul propriei mele identități
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
deschid celorlalți decât în măsura în care am eu însumi sentimentul de a fi un individ unic. Sau invers, în măsura în care pot întreține relații pozitive și binevoitoare cu ceilalți pot trăi sentimentul propriei mele identități. Dacă venim din culturi diferite bogăția poate fi enormă. Autonomia permite integrarea într-o societate multiculturală. dimensiunea interculturală în educație este un drum care favorizează acest sentiment, de a fi în realitatea cotidiană o individualitate care nu înseamnă cu nimeni și cu nimic. Această securitate interioară permite recunoașterea celuilalt unic
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nimic. Această securitate interioară permite recunoașterea celuilalt unic și favorizează dorința de cunoaștere de înțelegere și de comunicare. În acest context rolul profesorului este de a favoriza dezvoltarea persoanei și, în același timp, favorizarea relațiilor constructive în grup, deci construirea autonomiei elevului. Acesta este un ideal greu de atins în condițiile în care formarea cadrelor didactice din perspectivă interculturală lasă de dorit. Profesorii implicați în educația interculturală ar trebui să fie atenți la următoarele îndatoriri: să asigure o gestionare democratică a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cei către care își exercită ura și violența. să asigure deschiderea grupului spre exterior și să favorizeze o atitudine cu membri altor grupuri, mai apropiați sau mai îndepărtați (C. Cucoș, 2000, p. 203). În concluzie se poate spune că formarea autonomiei elevului din perspectivă interculturală se face prin educația pentru respectul celuilalt. Autonomia înseamnă a gândi și a acționa prin sine însuși, ținând cont permanent de existența celorlalți. Numai prin manifestarea autonomiei se poate ajunge la solidaritate, singurul drum de urmat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
spre exterior și să favorizeze o atitudine cu membri altor grupuri, mai apropiați sau mai îndepărtați (C. Cucoș, 2000, p. 203). În concluzie se poate spune că formarea autonomiei elevului din perspectivă interculturală se face prin educația pentru respectul celuilalt. Autonomia înseamnă a gândi și a acționa prin sine însuși, ținând cont permanent de existența celorlalți. Numai prin manifestarea autonomiei se poate ajunge la solidaritate, singurul drum de urmat ca oamenii să nu se mai lupte între ele, să nu se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
p. 203). În concluzie se poate spune că formarea autonomiei elevului din perspectivă interculturală se face prin educația pentru respectul celuilalt. Autonomia înseamnă a gândi și a acționa prin sine însuși, ținând cont permanent de existența celorlalți. Numai prin manifestarea autonomiei se poate ajunge la solidaritate, singurul drum de urmat ca oamenii să nu se mai lupte între ele, să nu se mai umilească, să nu mai aibă dorința de dominare unul asupra celuilalt. Construirea autonomiei unui individ nu este o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
existența celorlalți. Numai prin manifestarea autonomiei se poate ajunge la solidaritate, singurul drum de urmat ca oamenii să nu se mai lupte între ele, să nu se mai umilească, să nu mai aibă dorința de dominare unul asupra celuilalt. Construirea autonomiei unui individ nu este o problemă ușoară, mai ales dacă ea trebuie să se întâmple în mediul școlar. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este de a împăca sub o formă legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa. Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere?“ se întreba Kant în tratatul de pedagogie. Acesta este paradoxul educației formale ce se practică în orice școală: construirea autonomiei elevului, în condițiile supunerii la autoritatea școlii, care la rândul său se supune normelor societății. În aceste condiții un rol deosebit de important îi revine profesorului. Dincolo de specializarea sa tehnic-științifică, el are responsabilitatea de a și exercita autoritatea astfel încât să contribuie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la autoritatea școlii, care la rândul său se supune normelor societății. În aceste condiții un rol deosebit de important îi revine profesorului. Dincolo de specializarea sa tehnic-științifică, el are responsabilitatea de a și exercita autoritatea astfel încât să contribuie la sporirea gradului de autonomie a elevului. Munca sa devine cu atât mai dificilă cu cât elevii înaintează în vârstă. Când aceștia din urmă ajung în perioada adolescenței cadrul didactic are posibilitatea de a-și demonstra măiestria în a-și exercita autoritatea în sensul construirii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a elevului. Munca sa devine cu atât mai dificilă cu cât elevii înaintează în vârstă. Când aceștia din urmă ajung în perioada adolescenței cadrul didactic are posibilitatea de a-și demonstra măiestria în a-și exercita autoritatea în sensul construirii autonomiei elevilor săi. III.5. Construirea autonomiei elevului - una din responsabilitățile profesorului Clasa școlară nu este doar locul unde, în cadrul unui ritual academic, se tratează un subiect din programă. În acest spațiu se învață în același timp și o lecție de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
atât mai dificilă cu cât elevii înaintează în vârstă. Când aceștia din urmă ajung în perioada adolescenței cadrul didactic are posibilitatea de a-și demonstra măiestria în a-și exercita autoritatea în sensul construirii autonomiei elevilor săi. III.5. Construirea autonomiei elevului - una din responsabilitățile profesorului Clasa școlară nu este doar locul unde, în cadrul unui ritual academic, se tratează un subiect din programă. În acest spațiu se învață în același timp și o lecție de viață. Clasa constituie un sistem social
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sa personalitate. După tonul pe care îl adoptă, privirea aruncată, gestul schițat, mesajul său ia o valoare specifică pentru toți elevii și are rezonanțe particulare pentru unii dintre ei (S. Marcus și colab., 1999, p. 11). O discuție pe tema autonomiei elevului nu poate să nu țină seama de relația pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
S. Marcus și colab., 1999, p. 11). O discuție pe tema autonomiei elevului nu poate să nu țină seama de relația pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a educației lui cuprinzătoare și formatoare, apelul la responsabilitatea fiecărei părți“ (H. Schanb, K.G. Zenke, 2001, p. 240). Această definiție a relației pedagogice subliniază rolul important al responsabilității în menținerea raporturilor educative între profesor și elev, în cadrul cărora se construiește autonomia elevului. Responsabilitatea nu aparține doar profesorului, în cazul relației pedagogice, ci și elevului. Interacțiunea profesor-elev presupune implicarea activă a ambelor părți, în proporții diferite. Relația profesor - elev impregnează și influențează totul atunci când este vorba despre o situație pedagogică, mai ales
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
suscită reacții la elevi. El poate să facă să depindă mai mult sau mai puțin de el comportamentul elevilor și din comportamentul său să rezulte atmosfera de grup a clasei. De aceea nu este o exagerare afirmația conform căreia construirea autonomiei elevului depinde în foarte mare măsură de relația pedagogică, de comportamentul profesorului. III.5.2. Autoritatea profesorului și autonomia elevului După cum am arătat anterior, autoritatea este unul din criteriile după care este considerat status ul profesorului. Din punct de vedere
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]