23,584 matches
-
moduri de a interpreta realitatea organizației sunt evitate cu multă grijă. În compensație, în SUA există numeroase studii privind existența unei declarări a misiunii. Uzual, numărătoarea se face pe lotul primelor 500 sau 1 000 de mari firme americane în clasamentele Fortune 500 sau Business Week 1000. Chiar rezultatele la întrebarea „Există o declarare explicită a misiunii?” sunt de natură a crea semne de întrebare, pentru că în clasamentul Fortune 500 răspunsul pozitiv apare pentru 60% dintre firme (Pearce și David, 1987
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
face pe lotul primelor 500 sau 1 000 de mari firme americane în clasamentele Fortune 500 sau Business Week 1000. Chiar rezultatele la întrebarea „Există o declarare explicită a misiunii?” sunt de natură a crea semne de întrebare, pentru că în clasamentul Fortune 500 răspunsul pozitiv apare pentru 60% dintre firme (Pearce și David, 1987), iar în clasamentul Business Week 1 000 răspunsul este negativ pentru același procent (David, 1989). De asemenea, se poate constata că există o mare variabilitate a gradului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau Business Week 1000. Chiar rezultatele la întrebarea „Există o declarare explicită a misiunii?” sunt de natură a crea semne de întrebare, pentru că în clasamentul Fortune 500 răspunsul pozitiv apare pentru 60% dintre firme (Pearce și David, 1987), iar în clasamentul Business Week 1 000 răspunsul este negativ pentru același procent (David, 1989). De asemenea, se poate constata că există o mare variabilitate a gradului de formalizare, sub titlul „cartă”, „credo” sau „filosofie” a organizației, ca și faptul că unele mari
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mare variabilitate a gradului de formalizare, sub titlul „cartă”, „credo” sau „filosofie” a organizației, ca și faptul că unele mari companii nu au declarații explicite. Alte numeroase studii, ce identifică în declararea misiunii un instrument de management (Pearce, 1982), realizează clasamente pentru a arăta poziționarea acestui instrument față de altele. În acest caz, se pare că există o convergență a rezultatelor, în sensul că declararea misiunii apare pe prima poziție, chiar dacă procentajele sau scorurile sunt diferite. De exemplu, Rigby (1994) arată că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cea a Uniunii Europene. Totuși, se poate afirma că sistemul de reglementări în domeniul economic, în special partea de taxare, este turbulent, impredictibil și ostil. În mod curent, România este clasată, din acest punct de vedere, pe poziții nefavorabile în clasamentele internaționale privind așa-numitul mediu de afaceri. Totuși, mediul economic românesc pare să prezinte la momentul actual o tendință pozitivă, manifestată prin stabilitatea unor indicatori macroeconomici, în special de natură financiară. Aceștia par să intre în normal după 2005, deși
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
produse de substituție amenințătoare, atunci în cadrul filierei furnizor-producător-client vor avea loc o echilibrare a forțelor, în sensul distribuirii echitabile a câștigului, și o concentrare a eforturilor pentru conservarea valorii industriei. Pe de altă parte, experiența arată că firmele realizează un clasament al importanței forțelor resimțite. Mărimea firmei determină atât numărul de forțe cărora li se acordă importanță, cât și ordinea importanței acestora. În consecință, utilizarea modelului Porter ca instrument de analiză a mediului înconjurător concurențial necesită cunoașterea teoriei asociate, dar și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Explicațiile adiacente au fost rare, iar atunci când acestea existau, argumentația era superficială. Ceea ce era înscris în liste reprezenta de cele mai multe ori un „dat cu părerea”, fără să existe elemente de susținere cu o minimă pretenție de obiectivitate, de tip scor, clasamente sau cel puțin de tip comparație prin asociere măcar cu un singur element de referință. Faptul că această abordare apare în proiecte studențești ar fi poate scuzabil, dacă s-ar face abstracție de cele câteva zeci de pagini alocate unui
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
rând, s-a transmis un semnal de încurajare a plecării celor care au găsit alternative, în special în Brașov. Cum problema plăților compensatorii pentru firme private nu se pune, atunci se încearcă evitarea concedierilor colective. Fiecare compartiment are realizat un clasament în vederea disponibilizării, cu un punctaj transparent, gestionat de șeful direct. Chiar dacă pot interveni și considerente sociale atipice, mecanismul punctajului funcționează. Acesta nu împiedică reproșurile care sunt făcute executivilor în lumea îngustă a miculuioraș. Tabelul I.2 Sursă: Electroprecizia I.9
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a creat un cadru propice dezvoltării interacțiunilor cu mai vechile state membre. Tocmai de aceea, beneficiarii trebuie să Înțeleagă că un principiu fundamental al Managementului Cunoașterii este evitarea „reinventării roții”. Potrivit studiilor efectuate, la nivelul primelor 500 de companii din clasamentul Forbes privind cifra de afaceri, se pierd miliarde de dolari anual din cauza unui slab transfer de best practice. Dacă s-au depus eforturi pentru obținerea unui rezultat de către un colectiv de specialiști În cadrul unui proiect, de multe ori este mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Bloom, 1985). Acești cercetători au luat interviuri unor personalități - peste 20 din fiecare domeniu - din mai multe sfere de activitate în care s-a ajuns la mari succese, cum ar fi sport (jucători de tenis aflați printre primii zece în clasamentul mondial și înotători olimpici), muzică (pianiști premiați), artă (sculptori premiați) și știință (neurologi și matematicieni ale căror merite deosebite fuseseră remarcate la începutul carierei). În toate domeniile menționate, succesul l-au prefigurat anii de implicare profundă în activitate și sprijinul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai banal, pe poziția instituțională sau organizațională a persoanelor selectate. S-a extras un eșantion de persoane din această listă, ele fiind rugate să reducă prima listă la aproximativ un sfert din totalul inițial. Așadar, a fost constituit un nou clasament, la care s-a ajuns după mai multe etape. Această operație a permis identificarea unui număr restrâns de lideri în măsură să ia deciziile sau să intervină în mod eficient în luarea deciziilor. Aceștia constituiau nucleul relativ restrâns al „factorilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
École Nationale d’Administration, judecată în termeni de carieră constituie un succes incontestabil. S-a remarcat o „impresionantă corelație” între „carierele reușite” la nivelurile superioare în domeniile administrativ, politic și economic și „rezultatele școlare”. Performanța școlară „apreciată prin locul în clasament la absolvirea acestor școli” constituie un excelent „predictor al reușitei profesionale” (ibidem, p. 49). Este cazul să ne punem întrebări asupra semnificației acestui succes. Putem vedea în el dovada calității unei formații în ciuda criticilor menționate mai sus. Putem să-l
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
parentale care-i orientează pe copii către „filierele bune”, adică spre câteva licee care garantează cele mai multe șanse în privința reușitei, prelungindu-și activitatea prin clasele preparatorii pentru marile școli. În această optică, parcursurile cele mai reușite, asigurând o bună situare în clasamente la concursurile de absolvire și la cele de admitere, ar fi fondate nu atât pe calitățile intelectuale, cât pe un anumit conformism ce favorizează ulterior crearea de rețele de relații (Léotard, 2001). Acestea nu sunt în contradicție cu teza lui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Cifre libidinoase și numere active. Când nu năucesc lumea cu lexicul, gnosticii își supraîncarcă luntrea cu considerații numerologice aparent familiare acestei epoci care practică astrologia și ghicitul. Aritmeticile sacre se succed și se aseamănă. Ele atestă existența unei pasiuni a clasamentelor și a ordinii. Gnoza pune în formă. Ea constrânge realitatea să intre în niște rubrici. Ea cifrează lumea pentru ca toate să fie la locul lor și nimic să nu circule liber. Fiecare serie, grup sau alcătuire presupune, evident, un cuvânt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sunt ierarhizate: cu cât sunt mai utile meditației și unirii cu Dumnezeu, cu atât sunt ele mai interesante. De aici și elogiul auzului și al văzului, bineînțeles, simțul distanțării, al imaterialității, al cerebralității al suporturilor nobile îimaginea și sunetul) precum și clasamentul descrescând înspre odorat și gust, apoi pipăit, simțuri de jos ale proximității cu materialitatea lumii și cu suporturile vulgare îmirosurile, savoarea, contactele tactile cu materialul din care-i făcută lumea, obiectele). înțelegem astfel cum poate practica un creștin, în mod
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
termeni cu adevărat potriviți: bucuria, deliciul sau starea de bine - pe care traducerile le exprimă și prin termenii de voluptate, delectare, tot atâtea navigări posibile în apele hedoniste. -3- Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. De fapt, Prodicos se sustrage clasamentelor dezonorante datorită unei neînțelegeri; este vorba despre buna reputație de care se bucură grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sau perdanții globalizării? S-a încercat să se depășească această etapă, preluând din literatură ceea ce sunt definite ca efecte pozitive și efecte negative ale globalizării. Recunoaștem că nu am putut să ne detașăm complet de rolul de arbitru în acest clasament, aparținând unei țări apropiate mai mult de țările în curs de dezvoltare decât de cele dezvoltate, și să nu vedem efectele globalizării luând ca exemplu România. Literatura de specialitate consideră ca efecte pozitive următoarele: globalizarea (și adoptarea în întreaga lume
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și a fost înlocuită cu „mâna statului”, care a injectat masiv lichidități în sistemul bancar - cel vinovat de declanșarea crizei. Reacții la nivelul țărilor eșuate („ratate”, în dificultate sau în declin). În această categorie sunt incluse țările situate la periferia clasamentelor întocmite după un set de parametri de performanță, țări care se caracterizează prin pierderea autorității statului, imposibilitatea returnării datoriilor externe contractate sau a accesării altor datorii, conflicte violente în interiorul țării.<footnote Brown, L., Planul B 3.0, Editura Tehnică, București
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în favoarea Chinei. Pentru poziția de lider mondial și promotor al globalizării, SUA au ca atuuri: cea mai puternică economie a lumii; cele mai bune universități; unele dintre cele mai mari companii din lume, incluse în topul primelor zece companii, conform clasamentului întocmit de publicația Fortune Global sunt companii americane (Wallmart, cu un milion de angajați; Exxon Mobil); supremația militară a SUA se realizează prin cheltuieli suportate din deficitul bugetar (689 de miliarde de dolari în 2010 sau 20% din totalul cheltuielilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
lei pentru 161.800 de turiști străini, în 2011, când au fost prevăzute de la buget alocații de 256 milioane de lei, numărul turiștilor nu a crescut semnificativ. Pe o piață concurențială a turismului, România ocupă un loc fruntaș, într-un clasament al celor mai nesigure destinații de vacanță, întocmit în urma anchetării a 6.500 de turiști din Asia, SUA și Europa. Suntem pe locul 9 din 29 țări cu cei mai neprietenoși oameni, locul 16 la destinații romantice, locul 19 în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
celor 100 de firme care au reușit să fie prezente pe piețele externe și să obțină profit (anii 2009-2010) sunt doar patru firme cu capital românesc: Interagro - sprijinită masiv de stat, Hidroelectrica, Oltchim și Compec Sibiu. După un an (2010-2011), clasamentul a suferit unele modificări: Interagro nu a mai primit gaze naturale pentru combinatele de îngrășăminte chimice la preț redus și și-a redus activitatea, la fel ca și Oltchim, care are datorii mari la buget și și-a stopat activitatea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
dolari ale Poloniei. După trei ani, în luna martie 2011, volumul ISD însuma 1,1 miliarde de dolari pentru România, comparativ cu 1,5 miliarde dolari în cazul Bulgariei, țară cu PIB-ul mult mai mic decât al României. În clasamentul UE, pe primul loc al volumului ISD în străinătate se situa Germania, iar pe ultimul loc, România. Efectele investițiilor străine directe (ISD). În mod ideal, efectele ISD ar trebui să se repartizeze echivalent asupra investitorilor și a țărilor (firmelor) gazdă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
geopolitice zonale, conflicte militare posibile, modificări ale fiscalității etc.). A.T. Kearnoy (2005) a stabilit o metodologie bazată pe 40 de indicatori pentru a putea calcula un indice de localizare a serviciilor în plan global (ILSG), util la întocmirea unui clasament mondial al atractivităților țărilor-gazdă pentru atragerea ISD. Cei 40 de indicatori au fost grupați în trei categorii: atractivitatea financiară cu 16 indicatori (salarii și costuri asociate, costuri administrative etc.); disponibilul de resurse umane și competența profesională cu 12 indicatori (dinamismul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cunoașterea limbilor străine, riscurile de erodare a avantajelor competitive asociate forței de muncă etc.); mediul de afaceri cu 12 indicatori (climat investițional, risc de țară, sisteme de reglementare, stimulente guvernamentale, calitatea infrastructurii, adaptabilitatea culturală, protecția drepturilor de proprietate intelectuală etc.). Clasamentul întocmit pe baza ILSG pentru 40 de țări situează România pe locul 24, devansată de celelalte țări foste socialiste. Pentru România, analiza SWOT a evidențiat ca puncte tari: calitatea bună a forței de muncă, dar în scădere, ca urmare a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ale UE din octombrie 2011. În Raportul Paying Taxes 2010, elaborat de firma PWC, în colaborare cu Banca Mondială, România ocupă locul 149 din 183 de țări clasificate după criteriul atractivității fiscale, esențial la atragerea ISD. Această poziție inferioară în clasament este cauzată, în special, de numărul excesiv de plăți (aproximativ 113) care trebuie efectuate în cursul anului de un întreprinzător. Se atrage atenția asupra extinderii facilităților fiscale și asupra neimpozitării venitului reinvestit, exceptarea de la impozitarea dividendelor reinvestite, reglementarea structurilor tip holding
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]