19,247 matches
-
din Copenhaga. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922. Fiul său, Aage a primit premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale, iar fratele, Harald Bohr, a fost un cunoscut matematician. Născut în Copenhaga, fiul lui Christian Bohr, un luteran devotat și profesor de fiziologie la Universitatea din
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
mare interes pentru Bohr și tineri; el a terminat studiile la Manchester, după ce a studiat sub Ernest Rutherford, cu care a stabilit o relație științifică și de prietenie de durată. În 1916, Bohr a început să practice ca profesor de fizica teoretică la Universitatea din Copenhaga, ocupindu-se de obținerea de fonduri pentru a crea Institutul Nordic pentru Fizică Teoretică, pe care l-a condus din 1920 până la moartea sa. În 1943, în plină desfășurare a celui de al doilea Război Mondial
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
Rutherford, cu care a stabilit o relație științifică și de prietenie de durată. În 1916, Bohr a început să practice ca profesor de fizica teoretică la Universitatea din Copenhaga, ocupindu-se de obținerea de fonduri pentru a crea Institutul Nordic pentru Fizică Teoretică, pe care l-a condus din 1920 până la moartea sa. În 1943, în plină desfășurare a celui de al doilea Război Mondial, Bohr a fugit în Suedia, pentru a evita arestarea să de către poliția germană; mai tarziu, a plecat
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
renume și fotbalist olimpic[1]. Fiul lui Niels, Aage Niels Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, el activând la institutul înființat de tatăl său, reușind să-l ia în conducere (1963-1970). A câștigat, de asemenea, Premiul Nobel pentru Fizică în 1975.
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
realizat în exprimarea ideilor o claritate, în înlănțuirea raționamentelor o ordine, în expunerea ideilor o precizie ce nu au mai fost atinse. Iar filosofia pe care ne-o înfățișează impregnata de știință, atentă la descoperirile, la ipotezele istoriei naturale, ale fizicii, este cu adevarat filosofia zilelor"" (Lanson, "Historie de le littérature française").
Sully Prudhomme () [Corola-website/Science/298057_a_299386]
-
Werner Karl Heisenberg (n. 5 decembrie 1901, Würzburg - d. 1 februarie 1976, München) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932, și unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat mai apoi în fruntea programului pentru energie nucleară a Germaniei Naziste. ""pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
Werner Karl Heisenberg (n. 5 decembrie 1901, Würzburg - d. 1 februarie 1976, München) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932, și unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat mai apoi în fruntea programului pentru energie nucleară a Germaniei Naziste. ""pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului"". În timpul studenției l-a întâlnit pe Niels
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic. În 1932 a primit Premiul Nobel de Fizică "pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului". La începutul regimului nazist, Heisenberg a fost hărțuit ca fiind un "Evreu alb" pentru că învăța teoriile lui Albert Einstein, în contradicție cu mișcarea
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
de compensare în sincrotroane a creșterii masei particulei accelerate la energii înalte, un efect care limitează energia maximă a unui ciclotron. Primul betatron funcțional (de 2,3 MeV) a fost construit în 1940 de Donald W. Kerst la Facultatea de Fizică a Universitații Illinois (Urbana-Champaign). A accelerat electroni până la o energie de 2.3 milioane de electron volți (MeV) la 15 iulie 1940. A fost primul dispozitiv funcțional care a utilizat forța electromotivă asociată cu un câmp magnetic variabil pentru a
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
științifică și dezvoltare, doar în 2011. Știința și tehnologia sunt considerate ca fiind vitale pentru atingerea obiectivelor economice și politice și reprezintă o sursă de mândrie națională, descrisă uneori ca „tehno-naționalism". Oamenii de știintă chinezi au câștigat Premiul Nobel pentru Fizică de patru ori și Premiul Nobel pentru Chimie o dată; acești erudiți și-au obținut diplomele științifice în occident, unde, de asemenea, au facut și mult-premiatele lor cercetări științifice. China își dezvoltă rapid sistemul de învățământ, punând accent pe științe, matematică
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare. Se accelerează în general doar particulele ce poartă sarcină electrică. Accelerarea are loc sub acțiunea unor câmpuri electrice și magnetice. Este utilizat la studiul particulelor elementare. Există o mare varietate de acceleratoare
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
Cockcroft-Walton sau multiplicatorul de voltaj, care transformă curentul alternativ în curent continuu, sau generatorul Van de Graaff care folosește electricitatea statică. Cele mai mari și puternice acceleratoare, cum ar fi RHIC, Large Hadron Collider (LHC) și tevatronul sunt folosite în fizica particulelor. Acceleratoarele de particule produc, de asemenea, raze de protoni, care pot produce izotopi medicali sau de cercetare bogați în protoni, în contradicție cu cele bogate în neutroni făcuți în reactoarele de fisiune. Totuși, cercetarea recentă a arătat cum se
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
în Scoția, înrudită cu Mc.Ken Cattell, unul dintre părinții psihologiei americane din secolul trecut, cel care a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattell a obținut la Universitatea din Londra diploma în fizică și chimie. Spearman și Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităților umane. În anul 1937 se stabilește în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1945 funcționează ca profesor
Anxietate () [Corola-website/Science/298206_a_299535]
-
în St. Petersburg. Aici, fiilor săi li se predă științele naturii, limbi străine și literatură. La 17 ani Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza și germana. Era atras deopotrivă de literatura engleză și de „științele exacte” cum ar fi fizica sau chimia. Timp de doi ani Alfred avea să viziteze Suedia, Germania, Franța și Statele Unite. La Paris are șansa să lucreze în laboratorul unui chimist renumit pe atunci, T.J. Pelouze. Aici îl întâlnește pe tânărul chimist italian Ascanio Sobrero, care
Alfred Nobel () [Corola-website/Science/297507_a_298836]
-
localități: 3 orașe, 37 comune și 34 sate. Pe meleagurile raionului Florești s-au născut și au copilărit următoarele personalități de talie națională și internațională: ex-președinții Republicii Moldova Mircea Snegur și Petru Lucinschi, ex-ministrul Arcadie Capcelea, primul decan al facultății de fizică a Universității de Stat din Chișinău Anatol Sîrghi, savantul imunolog Andrei Olinescu, laureatul premiului european pentru știință "Scientia Europaea" Sergiu Palii, regizorul de teatru Andrei Băleanu, scriitorii Constantin Stere, Ariel Koprov și Nicolae Vieru, redactorul șef al revistei "Femeia Moldovei
Raionul Florești () [Corola-website/Science/297498_a_298827]
-
8 iunie 2008 s-a anunțat că Pratchett ar fi avut o experiență despre care a spus că „Odată ce ai trecut dincolo de toți zeii pe care i-am creat cu bărbi mari și trăsături omenești, acolo, de cealaltă parte a fizicii, se poate să fie o structură ordonată din care curge totul” și „Nu cred că mi-ar fi băgat cineva asta în cap”. El a detaliat problema pentru programul radiofonic "Front Row", în cadrul căruia a fost întrebat dacă aceasta a
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
mare port la Marea Mediterană). În 2005, Italia avea o flotă aeriană civilă de circa unități și o flotă comercială de 581 de nave. De-a lungul secolelor, Italia a fost leagănul comunității științifice care a produs numeroase descoperiri în domeniul fizicii și altor științe. În timpul Renașterii, polimați italieni ca Leonardo da Vinci (1452-1519), Michelangelo (1475-1564) și Leon Battista Alberti (1404-1472) au adus importante contribuții într-o gamă variată de domenii, între care biologia, arhitectura și ingineria. Galileo Galilei (1564-1642), fizician, matematician
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
progrese fundamentale în matematică. Luca Pacioli a fost fondatorul contabilității în lume. Fizicianul Enrico Fermi (1901-1954), laureat al Premiului Nobel, a condus echipa din Chicago care a dezvoltat și a rămas în istorie și pentru numeroasele sale contribuții în domeniul fizicii, inclusiv contribuția la dezvoltarea teoriei cuantice și a fost una dintre figurile de referință în crearea . El, Emilio G. Segrè (1905-1989) (care a descoperit elementele technețiu și astatin, precum și antiprotonul), Bruno Rossi (1905-93), pionier în domeniul razelor cosmice și astronomiei
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
marcă au fost: Amedeo Avogadro (rămas în istorie pentru contribuțiile sale la , mai ales cu și numărul lui Avogadro), Evangelista Torricelli (inventatorul barometrului), Alessandro Volta (inventatorul ), Guglielmo Marconi (inventatorul radioului), Ettore Majorana (care a descoperit ), Carlo Rubbia (Premiul Nobel pentru Fizică 1984 pentru munca ce a condus la descoperirea la CERN). În biologie, Francesco Redi a fost primul care a contestat teoria generării spontane, demonstrând că viermușii ies din ouă de muște și a descris în detaliu 180 de paraziți; Marcello
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
are o producție peste medie de lucrări științifice (ca număr de articole scrise cu cel puțin un autor din Italia) în științele spațiale (9,75% din lucrările din lume provin din Italia), matematică (5,51% din lucrări), informatică, neuroștiințe și fizică; cea mai mică producție de lucrări, dar tot aflată peste media mondială, se înregistra în domeniile științelor sociale, psihologiei și psihiatriei, economiei și afacerilor. Statul italian derulează un sistem universal public de asigurări sanitare începând cu anul 1978. Sistemul de
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
italian face un experiment demonstrând comunicarea transatlantica prin trimiterea unui semnal din Cornwall, Anglia și primirea acestuia în St. John's, Newfoundland. Pentru activitatea sa de pionerat privind folosirea radiatilor electromagnetice pentru comunicațiile radio, Marconi a primit Premiul Nobel pentru fizică în 1909, acesta fiind supranumit „Tatăl wireless-ului”. După acest experiment s-au făcut multe alte demonstrații private și comerciale pentru a determina noi facilități ale ionosferei, cele mai multe fiind făcute de amatorii radio demonstrând că valorile frecvențelor mai înalte de
HAARP () [Corola-website/Science/317017_a_318346]
-
face ca porțiunea de suprafață a lichidului să fie atrasă de altă suprafață, cum ar fi cea a unei alte suprafețe de lichid, ca în cazul fuzionării picăturilor de apă sau a formării de sfere din picăturile de mercur. Aplicând fizica newtoniană forțelor ce apar din cauza tensiunii superficiale se obțin predicții precise pentru numeroase comportamente ale lichidelor, comportamente atât de comune încât sunt în general luate ca atare. Aplicând termodinamica acelorași forțe, rezultă predicții pentru alte comportamente mai subtile ale lichidelor
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
relatate de soții Hill fie nu sunt o invenție și au avut loc în realitate, fie sunt rezultatul unor interpretări iluzorii ce au avut loc în raport cu anumite fenomene ce s-au petrecut în realitate. Stanton T. Friedman, fizician doctor în fizică nucleară și specializat pe cercetarea fenomenelor extraterestre, a petrecut mult timp în compania soților Hill din dorința de a elucida misterul. A analizat toate investigațiile făcute asupra celor doi o bună perioadă de vreme și a ajuns la concluzia că
Cazul Betty și Barney Hill () [Corola-website/Science/317108_a_318437]
-
poate avea mai multe regiuni de tip p și de tip n; spațiul dintre aceste regiuni sunt responsabile de comportamentul electric. Unele proprietăți ale materialelor semiconductoare au fost observate de la jumatatea secolului XIX până la prima decadă a secolului XX. Dezvoltarea fizicii cuantice a permis dezvoltarea tranzistorilor în 1947. Deși unele elemente pure și multi compuși au proprietăți semiconductoare, siliciul, germaniul și compuși ai galiului sunt cele mai folosite în dispozitivele electrice. Elementele aproape de “scară metalelor” în sistemul periodic al elementelor sunt
Semiconductor () [Corola-website/Science/317120_a_318449]
-
lunile februarie și martie 2006. Lucrătorii de la Lockheed Martin Space Systems din Denver au asamblat structura navei și au atașat instrumentele. Instrumentele au fost construite la Jet Propulsion Laboratory, Laboratorul Lunar și Planetar al Universității Arizona din Tucson, Laboratorul de Fizica Aplicată al Universității Johns Hopkins din Laurel, Maryland, Agenția Spațială Italiană de la Romă și Malin Space Science Systems din Sân Diego, California. Costul total al navei a fost de 720 de milioane de dolari americani. Structura este realizată în mare
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]