18,474 matches
-
democrației. Dar, încă înainte de această perioadă, au început să apară forme mai sofisticate, în care funcțiile erau îndeplinite de persoane specializate, iar unitatea lor era asigurată de ceea ce a fost numit „grup clientelar”, uneori instituționalizat prin relații de rudenie, de prietenie sau comerciale. Iar apoi, grupurile clientelare de mici dimensiuni încep să se coaguleze în grupuri clientelare de dimensiuni medii, niciodată atât de mari încât relațiile interpersonale să nu joace rolul major în menținerea unității grupului. Atacul împotriva acestei instituții fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de bine, controlul social este cel dat de respectul datorat unei complicate rețele de obligații reciproce construite în decurs de generații, acțiunile comune ale actorilor umani sunt modelate de tradiție și de relațiile de rudenie, vecinătate, vasalitate ce prevalează în fața prieteniei sau legii. Enclavele tradiționale din societățile în plină modernizare prezentau aceleași atribute. Exemplul lui Banfield este edificator în acest sens. Modernitatea presupune o societate ale cărei clase sunt ordonate în funcție de capitalul economic. Comunitatea din Montegrano era însă dominată de capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
80% în spațiul ex-comunist, diferență semnificativă la p < 0,005). 85% dintre români declară, la rândul lor, că familia este foarte importantă. Comparând diferențele dintre măsura importanței familiei și cea a prietenilor, se poate observa că în țările foste comuniste prietenii nu pot concura nici pe departe cu familia ca importanță în viața cetățenilor lor. În Vest diferențele continuă să fie importante, însă mult mai reduse ca intensitate. România înregistrează o diferență de 59 de puncte procentuale, a treia ca mărime
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relaționare cu rudele, respectiv cu prietenii, cifrele par să susțină ipoteza unei diferențe mai mari în spațiul ex-comunist între capitalul social relațional de tip bonding și cel de tip bridging, în comparație cu democrațiile vestice. O importanță mult disproporționată a familiei în raport cu prietenii conduce la dezvoltarea unor relații mai superficiale din punct de vedere calitativ în afara grupurilor de apartenență, chiar dacă, din punctul de vedere al frecvenței întreținerii acestor legături (întâlniri, ieșiri împreună etc.) și al multitudinii acestora, lucrurile pot sta ușor diferit. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic, ca și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei mai „neprietenoși” europeni, considerând exclusiv frecvența declarată a întâlnirilor cu prietenii, fără a diferi totuși semnificativ de Rusia, Lituania, Ungaria și Polonia. Doar unul din trei români (34%) declară că își întâlnește prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre francezi, 62% dintre italieni, 66-67
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
72% dintre englezi. Același diferențe tind să fie reproduse și în ce privește frecvența întâlnirii colegilor de serviciu sau a colegilor din asociațiile în care indivizii sunt membri. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea celor care declară că se întâlnesc săptămânal cu prietenii, (EVS’99; pentru țările colorate în alb și cu frontiera punctată nu am dispus de date) Modernitatea târzie prin care trec țările nord-vestice își pune mai accentuat amprenta asupra modului în care relațiile sociale sunt concepute și desfășurate. Mobilitatea spațială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politică sau de a intermedia căsătorii. Conservatorismul regiunii, exprimat astăzi și în opțiunile politice, ca și istoria totalitară relativ recentă (vezi, în acest sens, și Torcal și Montero, 1999), conduce însă la o importanță relativă mai accentuată a familiei în raport cu prietenii. Sudul marchează față de Centru o scădere a activismului social, mai ales sub impactul implicării și al întreținerii unor relații în cadrul asociațiilor de orice tip. În schimb, apare o importanță mai mare a relațiilor cu colegii, practic o „informalizare” a asociaționismului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
foarte mic (sub 3-4%) de români care dețin stocuri de relații sociale în afara familiei și a grupurilor de rudenie apropiată. Corupția se bazează, astfel, în principal, pe asemenea rețele închise, dublate de relații de rudenie sau, cel puțin, de strânsă prietenie. Rețelele în cauză joacă rolul de instrument de generare a normelor sociale (tip „Omerta” sau „Cosa nostra”), exercitând funcții de control social. În comunism, controlul social se manifesta mai puțin prin structuri marcate de relații sociale și de încredere interpersonală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
plătește datoriile și oferă despăgubiri pentru stricăciunile cauzate Uniunii Sovietice în timpul războiului; să tragă toate foloasele economice posibile de pe urma României; să țină România departe de infiltrarea capitalismului occidental; și să mențină cît mai mult timp un regim propice relațiilor de prietenie cu Moscova. Londra ezitase să protesteze împotriva măsurilor luate de sovietici în România, în primul rînd pentru că acceptase dominația sovietică asupra acestei țări. Cu toate acestea, Marea Britanie voia să împiedice căderea Europei de Est sub dominația sovietică și să oprească
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca Washingtonul să pună în discuție reprezentativitatea guvernului de la București. Molotov ripostă, menționînd că America s-a grăbit să susțină guvernul Rădescu, ce fusese ostil față de Uniunea Sovietică, dar și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care întreținea relații de prietenie cu Moscova. Byrnes îi răspunse că America nu are nimic împotriva unui guvern aflat în relații de prietenie cu sovieticii, atîta vreme cît este "reprezentativ pentru toate elementele democratice". El dădu ca exemplu Polonia. Statele Unite acceptaseră, la Potsdam, o reorganizare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să susțină guvernul Rădescu, ce fusese ostil față de Uniunea Sovietică, dar și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care întreținea relații de prietenie cu Moscova. Byrnes îi răspunse că America nu are nimic împotriva unui guvern aflat în relații de prietenie cu sovieticii, atîta vreme cît este "reprezentativ pentru toate elementele democratice". El dădu ca exemplu Polonia. Statele Unite acceptaseră, la Potsdam, o reorganizare a guvernului polonez. Molotov respinse această analogie, însă Byrnes insistă. Problema era că America privea guvernul Groza cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
condamnarea lui Maniu și altor lideri ai acestui partid, abdicarea regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române indicau o consolidare rapidă a comunismului în România. Moscova își mărise, totodată, influența asupra României și Europei de Est. România încheiase tratate de prietenie și ajutor reciproc cu Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria și Polonia. Urmînd exemplul Moscovei, Bucureștiul a refuzat orice ajutoare prin Planul Marshall și, în septembrie 1947, România a devenit membru fondator al Cominformului. Acum, cînd se încetățenise mentalitatea celor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
motiv pentru care România hărțuia Legația Americană era politica americană de îngrădire a exporturilor. La finele anului 1951, comerțul româno-american aproape nici nu mai exista. România nu avea nimic de cîștigat din punct de vedere economic dacă întreținea relații de prietenie cu Statele Unite. Mai mult decît atît, România își centralizase comerțul exterior și eliminase, în cea mai mare parte, inițiativa particulară. Ca urmare, comerțul românesc se orientase cu precădere către Uniunea Sovietică și Europa de Est. Al Doilea Plan Anual din 1950 prevedea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Gheorghiu-Dej nu includea și distribuirea de publicații propagandistice americane. Schimbarea de atitudine a permis, însă, accesul reporterilor americani în România pentru prima dată după trei ani. Aceștia au venit cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, care a avut loc în august, chiar înainte de Plenară. În vreme ce Congresul American adopta o rezoluție prin care încuraja "lupta temerară" pentru libertate a "popoarelor subjugate" din estul Europei 736, corespondenții ziarelor "New York Times" și "Christian Science Monitor" dădeau tîrcoale Bucureștiului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu cumva Gheorghiu-Dej să aibă prea multă putere. Acesta din urmă a ripostat cu trufie, amintindu-i imediat de inalienabilitatea dreptului la suveranitate al tuturor națiunilor, indiferent de organizarea lor socio-economică și politică 822. În octombrie, în cadrul festivităților dedicate lunii prieteniei româno-sovietice823, liderul român a anunțat că-și va asuma și funcția de prim-secretar al partidului. Apoi l-a înlocuit pe șeful Comisiei de Stat a Planificării, Miron Constantinescu, un promoscovit, cu Chivu Stoica, cel mai devotat aliat al său
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult decît cele ale partidului. Și dintre toți liderii țărilor-satelit, nici unul nu era atît de stalinist precum Gheorghiu-Dej. Era un stalinist român ale cărui strategii politice și economice se bazau pe cele ale fostului lider sovietic. Iar îndemnurile lui la prietenie și frăție între București și Moscova, lansate la al XX-lea Congres al Partidului nu-i puteau opri pe dușmanii săi din România, care voiau să-i anihileze puterea, prin programul de destalinizare 851. O dată întors de la Moscova, Gheorghiu-Dej nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cuvîntare în fața Marii Adunări Naționale, axîndu-se pe o temă ce avea să fie de multe ori reluată. El le-a spus delegaților că România dorește să întrețină relații culturale cu Franța și Italia, de care ne leagă o tradiție a prieteniei și colaborării și cu alte popoare din Europa și America de Sud cu care împărtășim același trecut cultural"900. Deși România s-a dovedit a fi dornică să reia tratativele cu Washingtonul, Statele Unite întîrziau să răspundă. Bucureștiul voia să discute despre viitorul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cuvîntarea privind situația Uniunii, ținută în fața Congresului, pe 30 ianuarie 1961, președintele Kennedy și-a manifestat clar interesul pentru Europa de Est. El ceru Congresului să-i permită "mai multă libertate de acțiune în folosirea pîrghiilor economice", pentru restabilirea "relațiilor istorice de prietenie" cu blocul sovietic. Mai exact, îi cerea Congresului un amendament la Legea de război 955. Ca senator, Kennedy introdusese Paragraful 2828, din august 1959, care-i dădea președintelui dreptul de a negocia cu blocul sovietic derogarea de la prevederile Legii de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
solidă. În martie, Ceaușescu i-a făcut lui Richard Nixon, fostul vicepreședinte al Statelor Unite o primire demnă de un înalt funcționar de stat. Nixon era copleșit. El a scris în memoriile sale: "oriunde mergeam, oamenii ne întîmpinau cu manifestări de prietenie"1236. Pe 24 iulie, Ceaușescu informă Marea Adunare Națională despre recentul progres privind relațiile între Washington și București. România voia să lege o prietenie mai strînsă cu SUA și să extindă relațiile pe "baze reciproc avantajoase, în interesul cooperării și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era copleșit. El a scris în memoriile sale: "oriunde mergeam, oamenii ne întîmpinau cu manifestări de prietenie"1236. Pe 24 iulie, Ceaușescu informă Marea Adunare Națională despre recentul progres privind relațiile între Washington și București. România voia să lege o prietenie mai strînsă cu SUA și să extindă relațiile pe "baze reciproc avantajoase, în interesul cooperării și păcii în întreaga lume"1237. La trei zile după aceea, Corneliu Bogdan se întîlni cu președintele Johnson la Casa Albă. Bogdan era noul ambasador
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
treburile interne ale altor state." România avea "deplină încredere în Partidul Comunist Cehoslovac", convinsă fiind că acesta avea să-și construiască socialismul în propria țară conform "speranțelor și aspirațiilor" poporului.1270 Pe 16 august, Ceaușescu a semnat un Tratat de prietenie, cooperare și ajutor reciproc cu Cehoslovacia. La cinci zile după aceea, capitala Cehoslovaciei, Praga, a fost invadată de trupe din Uniunea Sovietică, Germania Democrată, Polonia, Ungaria și Bulgaria. Cu doar cîteva ore mai tîrziu, Ceaușescu vorbea în fața mulțimii de oameni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Findley, din Illinois, a prezentat Camerei Reprezentanților Hotărîrea 13305, prin care se cerea Congresului să garanteze președintelui dreptul de a acorda României "Clauza". Findley spunea că România merită această clauză, nu numai pentru dorința ei de a stabili relații de prietenie cu SUA, dar și ca răsplată pentru independența față de Moscova. În afară de aceasta, "Clauza" i-ar fi permis să-și sporească volumul exporturilor către SUA, cîștigînd, astfel, mai mulți dolari cu care să cumpere produse americane 1345. Colegul său din Senat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea nimic de-a face cu nici unul dintre ele, faptul că ele au fost înaintate spre aprobare a dat credibilitate asigurărilor pe care acesta i le făcuse lui Ceaușescu și l-a încurajat pe liderul român să întrețină relații de prietenie cu Casa Albă. Între timp, președintele român a convocat cel de-al X-lea Congres al Partidului pe data de 6 august. Brejnev și Kosîghin au boicotat în mod deliberat Congresul, pentru a arăta nemulțumirea conducerii de la Kremlin față de hotărîrea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tragă foloase din pierderile economice ale României. În mai, Brejnev și Kosîghin l-au chemat pe Ceaușescu la Moscova. În cursul acestei întrevederi, liderul român a acceptat să semneze la București, la începutul lunii iulie, îndelung amînatul Tratat româno-sovietic de prietenie, cooperare și ajutor reciproc. În buletinele de știri, Radio Europa Liberă sugera că sovieticii îl amenință pe președintele român cu sistarea furnizării minereului de fier necesar României 1381. O delegație sovietică a vizitat Bucureștiul pe 6 iulie. Deși Brejnev era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În seara aceea, liderul român a oferit o recepție pentru familia Nixon, la Ambasada Română 1626. El a toastat în cinstea președintelui, vorbind în termeni măgulitori despre rolul lui Nixon în relațiile internaționale și preconizînd pentru viitor o perioadă de prietenie și cooperare între Statele Unite și România 1627. Ceaușescu și-a petrecut ultimele două zile în Statele Unite vizitînd oameni de afaceri din Carolina de Nord, Ohio, Connecticut și New York. Pe 7 decembrie s-a întors la București 1628. Proiectul "Legii reformei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]