19,299 matches
-
cum suis ar ridica cortina dezvăluindu-ni-i pe acești apropiați ai săi printre care se numără cu siguranță Ovidiu, Rufus Fundanus și Celsus (deocamdată). 179 Ex Ponto, I, IX, 33-40: italicele ne aparțin. 180 Dacă se ține cont de sfaturile date poetului în momentul relegării, de către destinatarul epistolei din Tr., I, V, 1 și urm., și anume, să nu cedeze în fața deznădejdii și să nu-și provoace moartea, se pare că acest personaj trebuie identificat tot cu Celsus. Nu putem
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
studiat la Liceul român-francez „Gh. Asachi” și la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău, absolvind în 1986; a devenit doctor (1989) la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. A lucrat ca redactor la „Literatura și arta”, „Sfatul Țării”, „Basarabia”, „Glasul”; este redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra” din Târgu Mureș și redactor-șef la Editura Cartier. Colaborează la „Contrafort”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia” ș.a. Formulele poetice din primele lui cărți (Lumina proprie, 1986, Abece-Dor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
anumit. El crede În recomandarea lui Boileau că: „orice sujet se scrie, fie simplu or sublim” și că: „ceea ce cunoaștem bine se enunță lămurit, / Vorbele prin care-o zicem vin pe loc și lămurit.” O variantă În proză a acestor sfaturi aflăm În studiul Pentru stil (1834), o compilalție după retoricile clasice. Vorbind despre stilul „sublim În cele din afară” (sublimul, altfel zis, natural), poetul dă o listă de teme (subiecte) din geografia fizică și din istorie capabile să provoace imaginația
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este În poezia erotică mai moralizator decît oriunde. Simțul (plumbul) datoriei se afirmă pe acest teren delicat mai hotărît decît În alte domenii. Discursul Îndrăgostit al lui Ion Heliade Rădulescu este, În esență, un discurs moral, antipatic moral, plin de sfaturi și de restricțiuni. Într-o Elegie din volumul Meditații poetice (1830), el se adresează deja soției, „tovaroș vecinie”, de care l-a legat o lege sfîntă. Totul e statornicit, pecetluit, doar amintirea mai reține „minutul cel fericit” cînd tînărul zărise
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
faber cu mentalitatea și mijloacele de expresie de la 1840. Heliade gîndea În același sens, Însă poezia lui anarhică, inventivă, limbajul lui nebunesc Îl contrazic. Autorul Satirelor și Epistolelor este consecvent cu principiile pe care le propune. Poemele sînt pline de sfaturi utile pentru sine și pentru alții: „a lucra cu hotărîre”, după „un plan ce Îmi croiesc”, „a preface cîte sînt de Îndreptat”, a căuta „rima mîndră” etc. A osteni, a lucra, a Îndrepta, a preface sînt verbe ce se repetă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Alexandrescu este așteptarea.* Există o Întreagă „scenografie a așteptării” (Barthes) și ea cuprinde toate fazele: de la starea mîniei virile la resemnarea În prieteșug. „Obiectul de iubii” este la Alexandrescu nedeterminat: un nume (Eliza, Nina), o emoție, o așteptare, multe sfaturi și... atît. CÎnd se decide să-i facă portretul, poetul recurge la imagini celebre (și inconsistente): „zîmbirea-i cerească”, suflarea ei „bălsămește” aerul, figura radioasă duce gîndul la Aurora, „nimfă de soare”. În alt loc femeia este „fiica Armoniei”, „o tînără
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
clare pudori. Să se observe, În Legendele istorice și Basme, unde femeile au un loc important, că, Înainte de a deschide gura, doamnele, junele copile se rumenesc invariabil la față. Să cităm: Doamna lui Neagoie, intrînd În sala unde se ține sfatul bărbaților: „Ochii uzi de rouă spre pămînt se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin”. Fata de la Cozia, consultată de Țepeș asupra răsplatei pe care s-o primească, răspunde În chip brav după ce În prealabil: „Rumenind la față, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soarele se Înalță de trei suliți pe „cereasca mîndră scară” și absoarbe rouă de pe ierburi... Clasicizînd, alegorizînd, poetul aduce În vasta scenă lirică pe radioasa Aurora care - „dulce, veselă, rozie, scumpă ca un vis iubit” - zboară peste lume și dă sfaturi bune unei copile triste. Nu se configurează, din aceste imagini comune, o figură poetică specială, o formă memorabilă a sensibilității. O urare ce nu implică prea mult imaginația În materie. Obiectele reale, mai numeroase decît În alte poeme, nu indică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plecat „pe la ceasul doisprezece” și a căzut În prăpastie dimpreună cu calul său alb. Este concentrată și deconspirată, aici, o legendă. Poetul descrie cu oroare locul blestemat: „În prăpastia cea mare Unde vîntul cu turbare Suflă trist, Înfricoșat...” și dă sfaturi călătorului imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pe deasupra vioricăi ta care m-am Închinat. Fața ei era prea albă, ochii săgeți sloboza, Sprîncenele lungi și dese drept În inimă rănea. SÎnul ei cu frăgezime omora pre om de viu, Părul despletit pe spate, ca aurul de gălbiu. Sfatul Înalt și subțire, cu dulci Îndoituri, Gurița chiar ca mărgeanul și obrazul numai nuri. Ah, cine poate să scrie cîte ochii au văzut? Și Îndată la picioare cu vaiete am căzut.” TÎnărul cade cu vaiete la picioarele dumnezăoaiei și-i
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
versificator iscusit, vrea să dea un cod al bunei purtări. Asta convine talentului său de moralist și gustului său de a cîrti. Autorul Povestei vorbei este, În fond, un ironist, un poet integral ironist, primul la noi de asemenea proporții. Sfaturile lui au, uneori, un haz extraordinar. În conversație, avertizează el, te păzește „să-ți fie mîinile-ajunse/spre părțile cele ascunse / Au să te scarpini cu ele / Spre locurile acele/că e lucru de rușine / Și a fi nu să cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Concurența este mare, tipograful trece la represalii: „Primiți-o, vă rog, - zice el despre cartea nouă - și lepădați hîrțoagele cele prescrise de la unii-alții, fiind cu totul pocite și foarte departe de Înțeles...” Altă dată face elogiul melosului stihiraric și dă sfaturi pentru buna educare a glasului: „Ascultați cu băgare de seamă toate lucrările, ca să le deprindeți și cu ifosul lor, adică: liniștit, cucernic, mîngîios și dulce, ușor suind și ușor pogorînd, neabătîndu-vă În niscai adaosuri și afărături schimonosite, care sînt urîte
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orice. Nu cunoaște obstacole, n-are mari griji din pricina literaturii. Orice poate fi versificat, chiar și o foaie de Înștiințare către abonați. Multe scrieri sînt, În fapt, cronici ritmate, ca aceste precuvîntări În care autorul Îmbrobodește cititorii cu justificările și sfaturile lui. Poezia propriu-zisă are o epică, un scenariu ce poate fi reconstituit. Grija lui Pann este să strecoare bine printre rînduri morala fabulei, cînd n-o exprimă, direct, În finalul poemului. El este, să nu uităm nici o clipă, un dascăl
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unui viciu, explicând amănunțit dezavantajele viciului și rata de mortalitate în rândul tinerilor, care au viața înainte și pot hotărî sau pot lua cele mai bune decizii privind viitorul care îi asteaptă. În consecință, ar trebui să ținem cont de sfaturile părinților și ale persoanelor bineintenționate, fără a le considera aberante sau că sunt sfaturi expirate sau învechite și nu corespund cu vremurile actuale.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by LEPĂDATU BEATRICE, FINICHIU EUGENIA-LUMINIŢA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2027]
-
au viața înainte și pot hotărî sau pot lua cele mai bune decizii privind viitorul care îi asteaptă. În consecință, ar trebui să ținem cont de sfaturile părinților și ale persoanelor bineintenționate, fără a le considera aberante sau că sunt sfaturi expirate sau învechite și nu corespund cu vremurile actuale.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by LEPĂDATU BEATRICE, FINICHIU EUGENIA-LUMINIŢA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2027]
-
dezvăluise subdirectorului natura raporturilor dintre ea și Lică) și pozează în victimă, cu intenția de a stârni compasiunea fostului său iubit, odinioară atât de disprețuit. Naiv, deși "nu credea în iubirea ei", Bizu se confesează totuși Rosinei și-i cere sfatul, ca unei prietene de încredere, iar femeia nu pierde ocazia de a lucra în propriul avantaj și crede că-l poate convinge definitiv, punându-l să asculte convorbirea telefonică dintre cei doi amanți. Dar inginerul nu-i atât de ușor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
duioasa Nu mă lași să simt ce-i greu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață-ntreagă Bunica de {ț. O. Iosif Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parcă văd aici Icoana firavei bunici
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață-ntreagă Bunica de {ț. O. Iosif Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parcă văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
bujor, de portocala Și de frunză, ce-mpreună, Ne arată calea bună. Îndemn de Gh. Zarafu Băiețaș ce sări hop, hop, Si pe stradă și prin piața, Fii atent când treci la stop Ca să nu-ți pui stop la viață. Sfat De la mic și pan’la mare Fiți atenți la traversare! Cine nu va asculta S-ar putea accidenta! Cântecul lucrului frumos de Emilia Căldăraru Celui ce muncește Cere stăruința Doar prin vrednicie Harnic și voios, Lucru migălos, Poți fi de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
te uiți la mine Spune vești în casa noastră. Că te vezi numai pe tine. Are foi și nu e pom Dacă-l uzi el face spumă Îți vorbește și nu-i om, Și-ți alunecă prin mâna. Da povețe, sfaturi multe Celor ce vor să asculte. Os cu dinții subțirei Un arici mititel Aranjam părul cu ei. Curățăm dinții cu el. Se găsește în ghiozdane O sticluța cu vopsea Purtând gume și creioane. Da penițelor să bea. Nu e șoarec
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
seismologi, geofizicieni, geologi, ingineri) în școli, fabrici, armată etc. În ceea ce privește țara noastră, MLPAT a elaborat un ghid practic privind educația antiseismică a populației, în care se fac recomandări referitoare la protecția antiseismică în incinta locuinței și în zone învecinate, cu sfaturi despre ceea ce trebuie făcut atât în timpul, cât și după un cutremur puternic. Iată aceste recomandări: Măsuri de pregătire a locuinței * Identificați mobilierul auxiliar și obiectele grele care atârnă peste paturi, canapele, mese, și înlocuiți-le cu altele mai ușoare; fixați
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
uneori și sub semnătura Petre Uglișiu-De la Pecica sau numai De la Pecica) a rămas în paginile revistelor și ziarelor din Sibiu, Timișoara, Lugoj, Arad, Bârlad ori Budapesta, la care a colaborat: „Baba satului”, „Gazeta învățătorului”, „Cucu”, „Drapelul”, „Foaia poporului român”, „Sfatul”, „Tribuna”, „Ion Creangă”, „Poporul român”, „Românul”, „Țara noastră”, „Zărandul”, „Plugarul român”, „Zorile” ș.a. Reprezentative în activitatea lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
1975 (în colaborare cu Sanda Râpeanu); ed. I-III, introd. edit., Galați, 1994-1997 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), O luptă literară, I-II, pref. edit., București, 1979 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Pagini de critică literară, pref. edit., București, 1993, Sfaturi pe întunerec, I-II, introd. edit., București, 1996 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Sanda Râpeanu); George Mihail Zamfirescu, Teatru. Mărturii în contemporaneitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
Iorga, Nae Ionescu, Eliade, RL, 1993, 34; Teodor Vârgolici, Coordonate ale personalității lui N. Iorga, ALA, 1995, 260; Constantin Novac, Valeriu Râpeanu - 70: „Mă mândresc cu ce am publicat și nu regret ce am respins”, TMS, 2001, 9; Andrei Pippidi, Sfaturi pe întuneric, ALA, 2001, 573; Teodor Vârgolici, N. Iorga - sfătuitor al neamului românesc, ALA, 2001, 593; Dicț. scriit. rom., IV, 47-49; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Portrete, București, 2002, 137-150. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
cazul neîndeplinirii acestuia. sprijinul celor dragi, apropiați, este foarte necesar, prin împărtășirea problemelor ivite și eliberarea organismului de atfel de poveri (“gândurile negre”, cu alte cuvinte). Sigur că trebuie să se acorde atenție și acțiunii de răspuns, în sensul ca sfaturile și ajutoarele să fie pe deplin prietenești și nu fățarnice și să ajute efectiv persoana în cumpănă. pe cât posibil, principalele trebuințe fiziologice (cele de pe primul nivel al Piramidei lui Maslow) să se deruleze normal și fără existența niciunei presiuni din
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]