20,040 matches
-
cățăra pe gheață) a fost descoperit la 8500 de metri - de un alt grup de alpiniști - nouă ani mai târziu. În 1 mai 1999, o expediție special constituită a găsit cadavrul lui Mallory pe versantul nordic într-un bazin de zăpadă sub și la vest de poziția obișnuită a Taberei VI. În comunitatea montaniștilor au apărut controverse relativ la întrebarea dacă vreunul din ei ajunsese la vârf cu 29 de ani înainte de ascensiunea confirmată a lui Sir Edmund Hillary și Tenzing Norgay
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
a fost rezultatul unei munci de echipă a întregii expediții, dar Tenzing a dezvăluit după câțiva ani că Hillary a fost primul care a ajuns pe vârf. Ei s-au oprit pe vârf să facă fotografii și au îngropat în zăpadă câteva dulciuri și o cruce mică înainte de a coborî. Vestea succesului expediției a ajuns la Londra în dimineața încoronării reginei Elisabeta a II-a. Întorși la Kathmandu după câteva zile, Hunt (britanic) și Hillary (supus al Elisabetei, care este și
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
un elicopter Eurocopter AS 350 B3 pe vârful Everest (fără martori în afara imaginilor filmate de camera instalată sub aparat) și a decolat după aproximativ patru minute. (Rotoarele au fost păstrate în funcțiune, evitând riscul de a se baza doar pe zăpadă pentru susținerea elicopterului.) Astfel, el a stabilit recordul mondial pentru aterizarea și decolarea de la cea mai mare altitudine. Delsalle realizase, cu două zile înainte, o decolare de pe Pasul Sudic; unele articole din presă au sugerat că relatarea aterizării pe vârf
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
altitudini de peste ). În plus, Everestul este o zonă a morții în care este deosebit de dificilă supraviețuirea. Temperaturile pot atinge niveluri foarte scăzute, având ca rezultat degerături ale oricărei părți a corpului expuse la aer. Deoarece temperaturile sunt atât de mici, zăpada este înghețată în anumite zone și alunecarea și căderea în prăpastii constituie un pericol mortal suplimentar. Vânturile puternice de la aceste altitudini pe Everest sunt și ele o amenințare. Presiunea atmosferică pe vârful Everest este aproximativ o treime din cea de la
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). "Zona metropolitană Cluj-Napoca" este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Sic, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
C (la Sibiu în 1888). Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger. Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger. Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole. Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole. Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
ridică peste 30 grade C. Vântul predominant suflă din sud-vest aducând o vreme blândă și umedă dinspre oceanul Atlantic. Este cel mai uscat în est și cel mai cald în sud, care este și cel mai apropiat de continental European. Zăpada poate cădea în timpul iernii și primăverii timpurii. Anglia a jucat un rol important în progresul arhitecturii vestice. Ea este leagănul celor mai notabile castele și forturi medievale din lume, incluzând Castelul Warwick, Turnul Londrei (Tower of London), Castelul Windsor (Windsor
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
fiind de 11,5 °C. Analizând regimul precipitațiilor, la Luncavița avem o medie de 737,2 mm pe an. Cea mai mare cantitate de precipitații cade în lunile mai și iunie, precum și în toamnă, în octombrie și noiembrie. Zilele cu zăpadă variaza între 25 și 30 pe an. Stratul de zăpadă poate atinge o înălțime de max. 70 cm. Vânturile dominante își orientează direcția după valea Luncaviței, în general dinspre nord spre sud. O monografie detaliată a comunei Luncavița a fost
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
avem o medie de 737,2 mm pe an. Cea mai mare cantitate de precipitații cade în lunile mai și iunie, precum și în toamnă, în octombrie și noiembrie. Zilele cu zăpadă variaza între 25 și 30 pe an. Stratul de zăpadă poate atinge o înălțime de max. 70 cm. Vânturile dominante își orientează direcția după valea Luncaviței, în general dinspre nord spre sud. O monografie detaliată a comunei Luncavița a fost realizată în anul 1966 de către dl. Filip Trastau, originar din
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
-5 grade, cea mai caldă, iulie, de circa 25 grade. Cea mai mare temperatura a fost înregistrată în iulie 2000, 40 de grade, cea mai scăzută în ianuarie 1976, -20. De la 1 mai la 1 octombrie vremea este caldă. Prima zăpadă vine, în general, la mijlocul lui noiembrie, ultima lui martie. Precipitațiile sunt similare cu media României, 864 mm medie anuală. Vânturi sunt puține datorită reliefului de deal. Pârâul Bizdidel are de obicei un debit foarte mic (se poate trece pe bolovăni
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile pomilor sunt distruse de câte o zăpadă târzie sau de îngheț, care, deseori, vine și în luna mai. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroșița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Șiretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, măi umed și mai răcoros vară și mai umed și mai puțin rece
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
400 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform, cele mai mari cantități căzând în lunile mai - iunie iar cele mai mici cantități căzând iarnă în lunile ianuarie-februarie.Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-est respectiv iarnă Crivatul, care aduce zăpadă pe care o viscolește și vânturile din sud-vest care bat cu viteză moderată, sunt vânturi calde și aduc primăvară ploi, direcțiile lor fiind determinate de circulația generală a maselor de aer și influențate de orientarea formelor de relief. Este reprezentată
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs ocolit, în funcție de structură terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
față de media pe țară 640 l/m/an. Din acest punct de vedere arelul este unul dintre cele mai secetoase din țară exceptând Delta Dunării. Precipitațiile tot mai scăzute se datoreaza defrișării celor 600 de ha de pădure și livadă. Zăpadă face ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
exceptând Delta Dunării. Precipitațiile tot mai scăzute se datoreaza defrișării celor 600 de ha de pădure și livadă. Zăpadă face ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare a zăpezii. Vânturile -crivatul este principalul vânt, dar fragmentarea reliefului în microzona de terasă și de lunca creează brize locale observabile vară
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
datoreaza defrișării celor 600 de ha de pădure și livadă. Zăpadă face ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare a zăpezii. Vânturile -crivatul este principalul vânt, dar fragmentarea reliefului în microzona de terasă și de lunca creează brize locale observabile vară. Fenomenele meteorologice: Numărul mediu de zile cu roua
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare a zăpezii. Vânturile -crivatul este principalul vânt, dar fragmentarea reliefului în microzona de terasă și de lunca creează brize locale observabile vară. Fenomenele meteorologice: Numărul mediu de zile cu roua într-un an este de 58, lunile cele mai cețoase sunt noiembrie
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
iar cele mai mici în lunile februarie - martie (20 - 25 ml/m, în medie). Vânturile sunt neregulate, bătând frecvent dinspre nord-vest, nord, sud-est și vest. Uneori suflă crivățul, mai ales iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
mici în lunile februarie - martie (20 - 25 ml/m, în medie). Vânturile sunt neregulate, bătând frecvent dinspre nord-vest, nord, sud-est și vest. Uneori suflă crivățul, mai ales iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variații ale nivelelor
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
tot pe marile înălțimi, având lățimi de 400 până la 110 m (pe culmea dealurilor Rotundă , Perju , Podișul , Calina , Lacu etc). Pe unele din aceste platouri sunt mici depresiuni lacustre, în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
fost anul 1967 (424,3 mm). Deși secetele sunt fenomene atmosferice obișnuite în raza comunei Dobrovăț, acestea nu sunt prea aspre, pădurea întinsă din apropiere domolind uscăciunea atmosferei. Ninsorile sunt în general îmbelșugate, iar în unii ani, ca în 1966- zăpadă poate ajunge până la 2 m grosime și îmbracă tot cuprinsul. Prima zi de îngheț se produce în jur de 25 octombrie - 5 noiembrie, iar ultima zi de îngheț în jur de 15 martie - 5 aprilie. Stratul de zăpadă durează cu
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
în 1966- zăpadă poate ajunge până la 2 m grosime și îmbracă tot cuprinsul. Prima zi de îngheț se produce în jur de 25 octombrie - 5 noiembrie, iar ultima zi de îngheț în jur de 15 martie - 5 aprilie. Stratul de zăpadă durează cu unele întreruperi 75 - 80 de zile pe an. Ploile cu grindină și zilele cu viscol au frecvență redusă. Deși teritoriul comunei Dobrovăț nu este prea întins, variația în înălțime a reliefului și fragmentarea lui determina o însemnată diferențiere
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]