19,782 matches
-
masivă a Ungariei la războiului contra Uniunii Sovietice viza, practic, aceeași problemă: obținerea favorurilor Germaniei, pentru ocuparea ulterioară a întregii Transilvanii. Hitler a licitat aceste favoruri, de participarea cât mai masivă a armatelor celor două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu 7 decembrie 1941 (intrarea oficială a Statelor Unite în război de partea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice), nu a avut intuiția să constate că, practic, victoria Axei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cu forțe care o plasau, numeric, pe locul doi, după al Treilea Reich. Un alt aspect care poate fi imputat mareșalului Antonescu vizează dotarea armatei române. Ca militar, avea obligația, prin ochiul specialistului, să radiografieze obiectiv înzestrarea armatelor românești de pe frontul de est, care se găsea cu mult sub cerințele impuse de un război modern. În plus, este de neînțeles subordonarea totală a structurilor militare românești față de cele germane, și deciziile 1 Ibidem, p. 491. - 87 aberante pe care generalii români
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în Ucraina și de a le oferi onorurile cuvenite. Avem însă numeroase cimitire sovietice în România, bine întreținute, pentru a ne aminti tot timpul de “eliberatorii” noștri ... - 88 Români la Cotul Donului - 89 CONCLUZII Prin lucrarea de față, “România pe frontul de est: 1941-1943”, ne-am propus punctarea câtorva momente din istoria zbuciumată a neamului românesc. Anii sus-menționați reprezintă, cu siguranță, una din cele mai controversate perioade din istoria românilor. Participarea României, la cel de-al doilea război mondial, așa cum am
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de Armate “General Ion Antonescu” să apară ca fiind subordonat acelei structuri de comandament germane. Subordonarea directă către Grupul de armate “Sud” a unora dintre forțele armate a fost oficializată la 17 iulie 1941, când, în compunerea acesteia, a intrat “Frontul de Nord”, constituit din Armata 11 germană, Armata 3 română, comandamentul Corpului 4 armata și diviziile 6,8,13 și 14 infanterie române. În subordinele directe ale lui Ion Antonescu a rămas “Frontul de Sud”, cu Grupul de divizii “general
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
1941, când, în compunerea acesteia, a intrat “Frontul de Nord”, constituit din Armata 11 germană, Armata 3 română, comandamentul Corpului 4 armata și diviziile 6,8,13 și 14 infanterie române. În subordinele directe ale lui Ion Antonescu a rămas “Frontul de Sud”, cu Grupul de divizii “general Mattenklott” (diviziile 5,11 și 1 blindata române) și Armata 4 română cu corpurile 3 și 5 armata româna. Noua structură de comandament încheia, practic, existența Grupului de Armate “General Ion Antonescu”. În pofida
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
5 armata româna. Noua structură de comandament încheia, practic, existența Grupului de Armate “General Ion Antonescu”. În pofida acestor limitări în concepția și conducerea operațiilor militare, categoric este faptul că existența Grupului de Armate “General Ion Antonescu”, la flancul sudic al frontului germanosovietic, a fost o realitate evidentă, contribuind, efectiv și eficient, la realizarea unuia din obiectivele principale ale intrării României în război: eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, ocupate de Uniunea Sovietică în 1940. Rolul generalului Ion Antonescu, în realizarea acestui
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
alte unități și mari unități, totalizând 340.223 de militari, din care s-au pierdut aproximativ 90.000. Andreas Hillgruber remarca pierderile “neobișnuit de mari” ale românilor, ținând seama de faptul că, până pe 30 septembrie 1941, trupele germane de pe tot frontul de răsărit înregistraseră 116.908 morți. Imobilizarea unor importante forțe terestre de aviație și maritime sovietice, în această operațiune, a creat mari posibilități de acțiune forțelor germane, care au înaintat, în acest timp, circa 450 kilometri spre est, până în apropierea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și economic. Campania din 1941, deși cauzase pierderi umane și materiale sovieticilor, nu a dus la scoaterea lor din luptă. Totuși, forțele lor erau măcinate de uriașe pierderi și dezorientate de puternicile lovituri. De o parte și de cealaltă a frontului, a început o competiție înverșunată, pentru folosirea tuturor surselor de putere. Avantajul era de partea sovietică, ale caror surse de materii prime erau inepuizabile și care nu cereau decât o mână energică, pentru a obține maximum de succes. Concomitent cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
înverșunată, pentru folosirea tuturor surselor de putere. Avantajul era de partea sovietică, ale caror surse de materii prime erau inepuizabile și care nu cereau decât o mână energică, pentru a obține maximum de succes. Concomitent cu acțiunile militare desfășurate pe front, în perioada 1941-1944, statul român a procedat la repatrierea românilor aflați la răsărit de Nistru, împrăștiați de vitregia vremurilor departe de țară, din diverse cauze: deportați de ruși până în 1918, evacuați forțat, din Basarabia și nordul Bucovinei, în timpul ocupației sovietice
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de țară, din diverse cauze: deportați de ruși până în 1918, evacuați forțat, din Basarabia și nordul Bucovinei, în timpul ocupației sovietice din 1940-1941 sau plecați, din diverse alte motive, înainte sau după retragerea Armatei Roșii, ca urmare a înfrângerilor înregistrate pe front. Activitatea desfășurată pentru repatriere a fost ampla și a implicat identificarea și recenzarea românilor și a altor locuitori care au locuit în cele două provincii din estul țării și în Transnistria, verificarea originii etnice și a activității desfăsurate în cadrul organizațiilor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Britanii, cât și Uniunii Sovietice, în lupta acestora cu Germania nazistă, făceau ca, chiar și în cazul unei analize superficiale, să fie ușor de identificat tabăra învingătoare. Mai mult, eșecul conceptului de Blitzkrig, în anul 1941, aduceau în discuție, pe frontul de est, factorul spațiu. Imensitatea teritoriului sovietic, resursele materiale considerabile din Siberia, dar și potențialul uman, deloc de neglijat, al Uniunii Sovietice, făceau ca perspectivele războiului, pentru Axa, să fie sumbre. În acest context, decizia mareșalului Antonescu de a se
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ostilitate. Regele Mihai i s-a opus cu hotărâre, la fel unii din generali, în frunte cu șeful Marelui Stat Major (22 septembrie 1941 - 17 ianuarie 1942), I. Iacobici. De altfel, acesta s-a opus angajării masive a României pe frontul de est și a fost demis. Maniu, care scrisese Conducătorului, încă de la 27 februarie 1942, că steagul românesc a ajuns să fluture “deasupra unui lagăr de sclavi, pentru a le indica naționalitatea”, a protestat și el în termeni foarte aspri
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și cucerire”. Cererile lui Maniu, de a se retrage armata din Rusia, memoriul din ianuarie 1942, de pildă, au stârnit furia lui Hitler care l-a întrebat pe mareșal de ce tolerează activitatea unui om care “acționează conștient pentru slăbirea rezistenței frontului intern.” Campania din răsărit complica, în chip evident, relațiile României cu Anglia și Statele Unite, deși Antonescu a susținut, multă vreme, cu naivitate, că “sunt aliatul Reich-ului contra Rusiei, sunt neutru în conflictul dintre Marea Britanie și Germania. Sunt pentru America împotriva
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
armatei de operații sovietice era, în primăvara anului 1942, de 5.534.500 de oameni, 5.000 de tancuri, 41.000 de tunuri și 2.500 de avioane. Comparativ, la începutul lunii mai 1942, Germania și aliații ei dispuneau, pe frontul răsăritean, de aproximativ 6.000.000 de oameni, din care 810.000 aparțineau trupelor aliate, 3.230 de tancuri, 57.000 de tunuri, 3.400 de avioane de luptă. Din această analiză, se desprinde concluzia că raportul de forțe dintre
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
000.000 de oameni, din care 810.000 aparțineau trupelor aliate, 3.230 de tancuri, 57.000 de tunuri, 3.400 de avioane de luptă. Din această analiză, se desprinde concluzia că raportul de forțe dintre cei doi beligeranți, pe frontul de est, începea să se încline net, în favoarea Uniunii Sovietice. Mai trebuie adăugat că, în timp ce resursele umane și materiale ale germanilor erau, practic, epuizate, resursele sovieticilor și ale aliaților lor erau nelimitate și aveau nevoie de timp, pentru a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
trebuiau să îndeplinească ordinele, de a întreprinde orice fel de măsuri și de a executa pe oricine. Amintim și interviul înregistrat pe caseta video de colonelul în retragere Ovidiu Anca din septembrie 2003. “În anii 1941-1944 am fost activ pe frontul de răsărit cu gradul de maior. După aruncarea în aer a clădirii Comandamentului armatei române din Odessa, am adus, personal, de la poșta, ordinul de represalii de la Bucuresti, pe care cifratorul l-a decodat în fața mea și a generalului Trestioreanu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
LA STALINGRAD Este binecunoscut faptul că bătălia de la Stalingrad (iulie 1942 - februarie 1943) a rămas în istorie ca momentul de cotitură al celui de-al doilea război mondial. Aceasta marchează momentul preluării, de către Coaliția Națiunilor Unite, a ofensivei pe toate fronturile. Însă, așa cum remarca și Jean-Francois Soulet în “Istoria Europei de Est”, victoriile de la Stalingrad și Kursk (iulie 1943) au modificat nu doar raportul de forțe cu adversarul, ci și pe cel cu aliații. Chiar dacă mai puțin impresionați de cele 2
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de jumătate din cele 26 divizii mobilizate pe Frontul din Est, în anul 1942, cu un total de 425.000 ostași. Se impun o serie de precizări, legate de dotarea armatei române, precum și de așezarea acesteia, în planul operațional strategic. Există o multitudine de aprecieri, care fac referire la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
1 de tancuri română, care servea ca rezervă în sectorul aparat de Armata a 3-a română, dispunea numai de tancuri capturate, de proveniența rusească sau franceză. Fiecare divizie românească avea doar 7 batalioane, care erau obligate să acopere un front de 20 de kilometri. Existau câteva tunuri anti-tanc de 37 mm, trase de cai, pe care rușii le porecliseră “bătaie la ușă”, deoarece proiectilele lor nu puteau să penetreze blindajul tancurilor T34. Bateriile de artilerie românești se confruntau cu o
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ideile operative în ceea ce privea manevra defensivă, adâncimea zonei în care se putea primi bătălia și zonele de interes deosebit. La 10 octombrie 1942, generalul Petre Dumitrescu făcea cunoscut că armata sa va face tot ce era posibil pentru menținerea frontului încredințat, însă, având în vedere slaba capacitate combativă a diviziilor și pierderile înregistrate în luptele anterioare, acest lucru nu era posibil. În acest context, defavorabil pentru Armata 3 română, în dimineața zilei de 19 noiembrie 1942, la orele 5.20
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
altă cauză a înfrangerii a constat în neintroducerea în luptă de către comandamentul superior german, în primele zile care au urmat declanșării ofensivei sovietice, a rezervelor, care să contribuie la restabilirea situației. S-au adăugat, apoi, deficiențele apărute în transporturile spre front, comandamentul german punând la dispoziție doar 20% din necesitățile de benzină, fapt care a creat mari dificultăți de aprovizionare, în contextul în care s-a acordat prioritate aprovizionării Armatei 6 germane. Categoric este faptul că înfrangerea s-a datorat și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de circa 250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct. La fel ca bătălia din cotul Donului și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
conducerii germane, că nu-și ținuse promisiunile privind înzestrarea armatei române. Argumentația memoriului sublinia că înfrângerea a fost o consecință a proastei înarmări a trupelor române. Generalul Ion Gheorghe, însă, punea eșecul, în primul rând, pe criza strategică generală de pe frontul de răsărit și a accentuat faptul că argumentele românești ar fi trebuit să sublinieze, în primul rând, acest aspect, iar răspunderea o purtau, în totalitate, nemții. Analistul militar Liddell Hart surprinde aceeași cauză. Neglijarea flancurilor și apărarea acestora de aliații
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
perspicacitate, atât strategic, cât și psihologic, lovitura decisivă fiind dată pe sectoarele românești. Planul a fost elaborat de un strălucit triumvirat al Statului Major sovietic, generalii Jukov, Vasilevski și Voronov. Principalii executanți au fost generalii Vatuvin, Rokosovski și Eremenko, comandantul frontului de la Stalingrad. Și istoricul german Andreas Hillgruber aprecia, ca o mare eroare, hotărârea luată de Hitler, de a rămâne la vechiul său plan și de a angaja unități române în flancurile Armatei 6, care luptau la Stalingrad. Un aspect important
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Armate Don. “Operațiunea Viscolul” a fost, inițial, plănuită, ca un atac executat pe două direcții. Primul atac urma să fie realizat din zona Kotelnikovo, către sud, la aproximativ 150 de kilometri de Armata 6. Celalalt urma să fie lansat de pe frontul Cir la vest de Don, care se afla la circa 70 de kilometri de marginea încercuirii, dar atacurile continue ale Armatei 5 tancuri a lui Romanenko împotriva detașamentelor germane plasate de-a lungul râului Cir a scos din calcul această
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]