19,586 matches
-
fi putut ca aceste avantaje să fi atras iobagii din alte părți. Din punct de vedere al structurii sociale a populației satului până în 1723 sunt amintiți numai iobagii (coloni). De la această dată mai sunt semnalați frații și fii într-o pâine (1723) sau frații și fiii peste 16 ani (1746), precum și jelerii cu casă sau fără casă. La 1753 sunt menționați 34 de coloni și 9 fii peste 16 ani și 2 jeleri iar la 1779, 79 iobagi, 10 jeleri cu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
1864, și nu în ultimul rând pe preotul Gheorghe Hadârcă cel care a ctitorit biserica. Acestuia, i-a urmat Grigorie Baz, un preot luminat, învățător, scriitor de piese de teatru (a scris două piese pentru elevi intitulate ,Satana” și ,Cinci pâni”), era constructor de viori și a lucrat cu propriile mâini scena școlii din sat, pe care se dădeau spectacole și serbări școlare, scenă demolată, fără a fi măcar fotografiată în timpul direcțiunii d-lui Hrițcu Ioan, din motive obiective de modernizare
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
sau la fereastră, o ard pe foc deoarece fumul care iese pe coș să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și tălmăcească visele și în funcție de ele să fie prevăzători: dacă visezi preot sau fetiță, poți păți ceva; banii, pâinea, fructele, vestesc boală; visul cu fată mare aduce noroc; păduchii - bani; boii - pețitori (dacă ei sunt prinși la jug, pețitorii sunt ,legați”- sunt vrăjiți să nu poată merge la fata ce le este ursită); porcul vestește moartea; dacă visezi morți
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
negru. Pentru a fi sănătos și să nu te doară capul, e bine ca atunci când auzi prima dată tunând să dai cu capul de ceva tare, lemn sau piatră ori fier zicând: , Cer, cer/ Capul meu defier”. La terminatul frământatului pâinii e bine să zici: "Adă-ți aminte de dospit/ Ca fata mare de mărit,/ Ca soarele de răsărit”.(Ileana Copil) Când mănânci prima dată dintr-un fel de mâncare într-un sezon, e bine să duci la gură prima îmbucătură
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
masă că râzi de bucate. Nu e voie să te scalzi prima dată dintr-un an înainte de a mânca o felie de caș. Pentru a nu da norocul casei nu e bine să dai din casă foc și aluat de pâine. Dacă la mutarea în casă nouă trosnește grinda ori se sparge lampa, e semn rău.(Ioan Iancu) O grijă deosebită manifestă oamenii când fac semănătura sau își pregătesc hrana peste an. Pentru a avea o holdă curată, fără buruieni și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pentru a fi sfințite, iar boabele acestora se poartă la om ca să-1 ferească de rele.( Ileana Copil) La Sânzâiene nu se taie, nu se rupe nimic din pomi deoarece li se ia rodul. Nu se taie cu cuțitul în pâine. De la această dată se zice că nu se mai aude cucul cântând deoarece i-a tăiat coasa glasul. Oamenii cred că din acest moment această pasăre se transformă în uliu.( Ioan Brândaș) La Sânpetru, dacă tună, nu vor fi în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mergeau la vale să spele sau să aducă apă de teama lupilor. Vinerea, zi de odihnă Vinerea era considerată zi de odihnă în tradiția satului Râușor, fiind considerată în trecut o a doua Duminică. În acea zi nu se făcea pâine, nu se spăla cu leșie, nu se făcea mâncare, nu se cosea șu nu se torcea, fiind zi de târg udne femeile mergeau la Făgăraș să-și facă cumpărăturile, iar bărbații stăteau acasaă să aibe grijă de familie și animale
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
pe la sfârșitul anilor ‘90 să apară proiectul Șosete din lână naturala din Viscri, inițiat de cei doi nemți stabiliți aici. Șosetele croșetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau la început date în schimbul alimentelor (zahăr, ulei sau pâine). Cum grămada de șosete a început să crească din ce în ce mai mare, cu timpul trocul s-a transformat într-un adevărat proiect la care participă 125 de femei din sat. Țărăncile tricotează aproximativ 10.000 de perechi de șosete, mănuși, căciuli, pulovere
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
mână era Ioan Mogos care era proprietarul unei mașini de treierat iar la vremea secerișului, mașina trecea de la o gospodărie la alta și treera bucățele strânse cu truda și bucurie. Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu secetă sau ani cu ploi deluviene care le luau cu ele osteneală de peste an. Rămânea câteodată doar mămăligă, dumnezeiasca mămăligă din care trebuiau să se îndestuleze cu toții și un porc
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
abandonare a portului local (mocănesc) se datorează faptului că încă din perioada Primului Război Mondial, o parte dintre locuitorii satului au plecat în țară, adică în vechiul Regat, unde s-au îndeletnicit cu diferite munci: birjari în București, căruțași pe dubițele de pâine, iar o parte dintre ei se duceau ca baci și ciobani la turmele de oi din Dobrogea și Muntenia, unde prin forța împrejurărilor au abandonat portul mocănesc care reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat costume din stofe de
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
cerealele și cartoful deținând cea mai mare pondere în structura culturilor agricole. În localitatea HOROAT își desfășoară activitatea și două firme care ofera loc de muncă la peste 50 de localnici. Una dintre ele fiind o brutarie care ne produce pâine de cea mai bună calitate. A doua este o fabrică de săpun de mai multe feluri. Biserică din Petenia este de fapt o biserică veche de lemn care a fost reconstruită pe actualul amaplasament și reabilitata prin tencuirea pereților în
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
au fost sau nu membrii ai Frontului Plugarilor, au îndurat "predarea cotelor obligatorii către stat", din anii 1949, 1950, 1952, etc. Ani de-a rândul, cei mai mulți țărani au venit de la treerat fără nici o boabă de grâu. Copii lor uitaseră gustul pâinii În numele unor lozinci ca:"Să ne achităm datoriile pentru stricăciunile provocate altor țări, în timpul războiului.", "Să ne refacem țara, sărăcită din cuza războiului,", țăranului i-se lua tot grâul, cea mai mare parte din recolta de porumb, lâna-cotă de pe fiecare
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
copii dar și adulții merg cu "vecera" la bunici sau la nașii de botez sau de cununie după caz. Acest obicei încă se mai păstrează chiar dacă a mai suferit mici adaptări. După ce se încheie colindatul, se pregătește un colac sau pâine învelită într-un ștergar (prosop) alături de care se dăruiesc și obiecte vestimentare sau de altă natură. Ajunși la destinație, se rostește în limba ucraineană sau română cuvintele: "bună seara sfânta seară, m-a trimis mama și tata cu vecera" primind
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
biscuiți, pesmet, coji de portocală și lămâi, nuci, esențe etc.) și "ozvar" (compot din fructe autohtone uscate la soare în timpul verii, uneori se adaugă și câteva boabe de orez). După ospăț la plecare ei primesc de asemenea un colac sau pâine, un prosop și câte ceva pentru fiecare membru din familie (ciorapi, batiste, săpunuri, etc). De regulă parinții duc vecera la nașii de cununie, iar copii la bunici și la nașii de botez.
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
pantaloni (bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
activitate agricultură și creșterea animalelor menționam SC Tuțanu SRL cu sediul în Ibănești și SC Doi amici SRL cu sediul în comuna vecină Băcani dar cu pricipalele activități în Ibănești. SC Doi amici SRL are și o mică fabrică de pâine. Ambele societăți comerciale au ca obiect de activitate și comerțul. În afara celor două societăți agricole mai sunt familii ce dețin 1 sau 2 tractoare pe care le folosesc de regulă pentru lucrul terenurilor proprii. Deși populația este îmbătrânita, conform obiceiului
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
poate fi numită migrația goralilor, între aceștia și a locuitorilor satului Poiana Micului (Pojana Mikuli), de când, ca fugari din Silezia și Małopolska, au ajuns în împrejurimile regiunii Czadec, iar apoi, la confluența sec. XVIII și XIX, au pornit după după pâine în Bucovina austriacă, ajungând în 1803 la Cernăuți și în împrejurimile acestuia. Unul din satele în care s-au așezat atunci a fost Stara Huta. În anul 1942, 40 de familii de gorali din Stara Huta (Huta Veche) au întemeiat
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
cea de Taină», «Spălarea picioarelor», «Învierea lui Lazăr», «Iisus în fața lui Pilat», «Batjocorirea lui Iisus» ș.a. Unele dintre picturi au fost lăsate cu vechea lor înfățișare, cum este cazul portetului Sfântului Nicolae din colțul nord-estic al altarului și cu «Înmulțirea pâinilor» din unghiul nord-estic al naosului. În aceeași situție se află și pictura exterioară, unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, «Judecata de apoi» și «Scara Sf. Ioan Scărarul», amintesc maniera de tratare a acestor subiecte de către pictorii epocii lui
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
ca pe atunci grajdurile pentru iosag erau mai mari. Câteva doar, ale celor mai înstăriți, aveau trei camere. În tinda, cea din mijloc la casele cu trei camere, sau una din cele două la celelalte, se află cuptorul pentru copt pâine și gătit mâncare, prelungit spre unul din pereți cu un soi de platformă pe care iarnă dormeau pruncii, numită datorită acestei destinații, coptileț iar vară și toamnă se uscau ciuperci - hribe îndeosebi - si semințe de bostani. O masă cu polițe
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
și-a constituit provizioane, șansele de recuperare fiind practic zero odată cu apariția Legii 18 / 1991 privind reconstitirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În timpul socialismului protecția socială a " colhoznicilor " a fost inexistentă, respectindu-se principiul mult aclamat de Ceaușescu " Nici muncă fără pîine, nici pîine fără muncă ". Singură atenție acordată femeilor colhoznice cu mulți copii a fost Decretul 36 /31.01.1973 prin care { o parte dintre acestea } au primit "Medalia maternității", practic o bucată de hîrtie cu valoare simbolică și de proastă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
constituit provizioane, șansele de recuperare fiind practic zero odată cu apariția Legii 18 / 1991 privind reconstitirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În timpul socialismului protecția socială a " colhoznicilor " a fost inexistentă, respectindu-se principiul mult aclamat de Ceaușescu " Nici muncă fără pîine, nici pîine fără muncă ". Singură atenție acordată femeilor colhoznice cu mulți copii a fost Decretul 36 /31.01.1973 prin care { o parte dintre acestea } au primit "Medalia maternității", practic o bucată de hîrtie cu valoare simbolică și de proastă calitate. Pentru
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
al fostei comune Vălari. Este așezat pe o parte și pe alta a firului apei Șușița, pe linii cu nume de familii ale primelor așezări. De exemplu: Dudăi, Ciorăști, Udroi, Greci, Filipești etc. Curpen derivă din latina "Curpenue"- cuptoare cu pâine, merinde, ceea ce se adeverește că aici era un centru de aprovizionare al romanilor, ale căror trupe treceau spre Pasul Vâlcan și Cohorta de la Bumbești-Jiu. Pe apa Șușița erau mori de apa unde se măcinau cerealele și pe marginea apei cuptoarele
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]