21,807 matches
-
ultima cu esteticele consacrate la Europa liberă. Istoricul literar crede că, astăzi - și sînt convins că este un astăzi mereu valabil - mai mult ca oricînd se impun atitudini nete, cu evitarea oricărei tranzacții de conștiință. Într-o recenzie la Anarhismul poetic, semnată Const.I. Emilian, constatăm imparțialitatea și echilibrul autorului: "Și extremiști ca Voronca, Vinea, Tzara și moderați ca Bacovia, Blaga, Maniu, Arghezi sînt cîntăriți, analizați și judecați cu aceeași imparțialitate... Originile literare propriu-zise sînt urmărite cu amploare, și cînd e vorba
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
imparțialitate... Originile literare propriu-zise sînt urmărite cu amploare, și cînd e vorba de literatura străină a unui Mallarmé, Marinetti, Rilke, Holz, Whitmann, Blacke etc., și cînd se oprește la cea autohtonă a unui Ștefan Petică, Săvescu, Macedonski, Minulescu". Autorul Anarhismului poetic cercetează și originile modernului la noi, remarcînd traducerile lui Vasile Pogor din Baudelaire, publicate la 1870, cum subliniază viitorul diriguitor al revistei "Junimii", în tradiționala "Convorbiri literare", fapt care translează începuturile modernismului cu 60 de ani în urmă. Articolul este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în seama specialiștilor, se înțelege, în filosofie: În volumul întîiu din studiul operei lui Eminescu, autorul vrea să expună care era Filosofia teoretică și care cea practică a poetului. Pretutindeni însă istoricul filosof prezintă un pêle-mêle din ideologie ți fantezie poetică, reușind să încurce toate și în urmă să se încurce și pe sine însuși, în propriile mreje. Să nu ne mirăm, dacă în păinjenișul informațiilor, scriitorul dela pagină la pagină uită ce-a spus și oferă imagina celui care nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de o altă temă mai gravă, aceea a întemeierii poeziei române: "De la Ienăchiță Văcărescu la Vasile Alecsandri, toți cei care scriu versuri au, într-un chip sau altul, conștiința că, pentru a întemeia poezia română, trebuie să inventeze un limbaj poetic, iar ca să inventeze un limbaj trebuie să scrie o gramatică și o retorică românească. Un vast scenariu spiritual se profilează, astfel, în această lungă epocă de început în care poezia stă în aceeași încăpere cu morala și politica". Concomitent cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Testament urmat, în mare parte, de mai toți poeții de limbă română. Pentru Ienăchiță, spune Eugen Simion, "o literatură nu se poate constitui fără o limbă capabilă să exprime, în forme corecte, generalizate, subtilitățile gîndirii (cugetele frumoase) și ale imaginației (poeticele faceri). Atît de obstinat este acest gînd încît gramaticianul-poet identifică dificultățile scrisului său cu acelea ale nașterii unei culturi. Sentimentul lui profund este că scrie prima literă a alfabetului, stabilește table morale, fundează o logică și o estetică. Sentiment, încă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ienăchiță Văcărescu are, astfel un dublu registru. În cel mai prefăcut oh al lui lui ("oh, amar și vai de mine") răzbate și suspinul omului de început de drum care trebuie să zăgăzuiască fluviile limbii pentru a crea un limbaj poetic. Complexul părintelui fondator este mai puternic și mai autentic în versuri decît celălalt, erotic, îmbrobodit de prea multe convenții. Înalta lui fire este, în primul rînd, aceea a creatorului nevoit să-și fabrice mijloacele" (E.S.). La primul dintre fiii întemeietorului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fertil. Seducția pe care o arată față de forțele dezlănțuite ale universului este serios concurată de frica de "dezmădulare" a universului. Față de obiectul liric, Heliade arată o impetuozitate, un nesațiu care se potolește îndată ce obiectul este cuprins, retorizat. Figura spiritului său poetic mi se pare a fi (spre a-i folosi o imagine) hrăpirea, provocată de o stare de mirare, înfiorare în fața lucrurilor sublime "din afară"". Între întemeietori și Grigore Alexandrescu la rîndul său se lamentează, deplînge sărăcia limbajului, nu mai puțin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe acela ce va face mai bine" (apud E.S.). Nu altfel va proceda poetul Pastelurilor - vorbind despre Eminescu. Cu finețe și precizie este pusă în ramă, de critic, maniera lirică a autorului Umbrei lui Mircea. La Cozia: "Înălțarea, mărirea obiectului poetic presupun o lepădare a lui de culoarea și densitatea materială. Sensibil la latura morală, Alexandrescu este opac (o opacitate programatică) la viața ascunsă a universului. N-are simțul cosmosului, cum n-are nici simțul elementelor. Imaginația lui nu coboară decît
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
terorizat de retorică, Bolintineanu reprezintă cazul poetului spontan și neglijent, încrezător pînă la inocență în puterea talentului". Deplin romantic, el este, cum singur se definește, un simțualist - își manifestă liric, fără zăgăzuire ceea ce simte. În tușe fine este desenat profilul poetic al celui care a scris Muma lui Ștefan cel Mare: "Poezia lui Bolintineanu este, într-adevăr, în stratul ei de suprafață, un triumf al convențiilor, o sinteză de clișee, o învîrtire înnebunitoare de formule suave, mai ales în versurile erotice
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și Macedonski. Acel "parfum de roze și ambrozie" sau valurile de aur, mărgăritare, purpură, roze și diamant, revărsate din cerul zilei de amarant (comentate de I. Negoițescu) anticipează pe parnasienii, estetiștii, coloriștii noștri". Poemele sale sudice sînt un adevărat serai poetic - cum metaforic le definește eseistul. La Bolintineanu, în poemele sale descoperim un întreg inventar al pietrelor prețioase. Iubitor al sudului și al mărilor ce scaldă Florile Bosforului este și primul nostru poet al mării, căreia îi cîntă inspirat metamorfozele, loc
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Barbu (din poema Riga Crypto și lapona Enigel este Domnul de rouă: "Cu tot coșmarul de convenții ("luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde", "copila jună" cu părul bălăior ce trece "plaiul dalb" etc.), Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită "dulce ca un vis" și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de-l va prinde, îl va risipi într-o rouă dulce" (E.S.). Romantismul românesc, prin Bolintineanu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întîi, de imaginile literare ale lucrurilor. Față de un cadavru și față de un apus de soare, poetul arată aceeași fervoare. O neprihănită voioșie trece prin poemele lui Bolintineanu, pline, totuși, de atîtea fapte sîngeroase. Judecata morală nu împiedică însă jubilațiile spiritului poetic. Căci numai de la o anumită treaptă de îmbătare își începe Bolintineanu cîntecul său". Încă din deschiderea capitolului dedicat poetului de la Mircești, observă cu acuitate și precizează cu finețe condițiile preliminare necesare scrierii la Alecsandri: Liniștea, confortul interior și timpul său
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
azi, poezia în vicleana ei indeterminare, rămîne însă fidelă pasiunii unice, dumnezeiești pentru ibovnica slăvită. După ce a trăit ca un Don Juan, Conachi are inteligența să moară (în poezie) ca un Tristan. Sînt trecute în revistă și alte numeroase figuri poetice la care apelează poetul în războiul său de cucerire a inimii ibovnicei slăvite, care iscodesc și luminează frumuseți adesea nebănuite sau de nebănuit la primii noștri stihuitori. Anton Pann este cel care practică critica erosului, adică, subliniază Eugen Simion, morala
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
petrecut un transfer pe care nu-l pot explica în întregime: tema scriiturii (tema matinalului) a devenit tema copleșitoare a scriptorului... Pe scurt, în loc să scriu un studiu de istorie literară, am scris un discurs îndrăgostit în stil barthian, utilizând elementele poetice din epoca 1800-1850". Volumul e, cred, cel mai frumos omagiu adus poeziei românești in statu nascendi, unul mustind de dragoste și încîntare pentru cuvînt, pentru efortul și reușitele întemeietorilor. Un omagiu demn de toată admirația. ["Convorbiri literare", mai 2013] Un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vieții poetului, va fi publicată peste trei ani, și cum citim într-o notă la dialogul purtat de Lucia Olaru Nenati cu autoarea (Lucia Olaru Nenati este și realizatoarea traducerii în limba română a cărții, la care facem referire, Existența poetică a lui Bacovia, Editura Ateneul scriitorilor, BACĂU, 2012, totodată a studiului introductiv, a interviului final și a medalionului bibliografic, cu anexe și este și îngrijitoarea ediției) lucrarea are următoarele coordonate bibliografice: "Dr. Svetlana Matta, Existence poètique de Bacovia, "Dédié à
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Hau... hau"...depărtat sub stele-nghețate". Puterea de sugestie a versului bacovian, cauza prin care ne impresionează atît de profund este arta sa, știința sa despre cum se face un vers: "E de ajuns, de fapt, să citim la modul poetic "Plumb de iarnă" pentru a plonja de asemeni în starea de "grație", datorată acestor silabe de vis care sînt parcă translate de o orchestrație delicată a resurselor limbajului. Iarna de o vreme mă duce regretul/ Prin crînguri, pe margini de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
occidental" la gurile Dunării ceea ce nici sîrbii nici bulgarii, spre exemplu, nu cunosc. Personalități artistice puternice precum Arghezi sau sculptorul Brâncuși - unul dintre idolii grupării Dada - s-au inspirat din surse autohtone, țărănești. Există, pe de altă parte, în florilegiul poetic al secolului douăzeci românesc "cei trei B": Barbu, Blaga, Bacovia". Dacă la Barbu este vizibilă amprenta balcanică, la Bacovia nu există nici o urmă din atmosfera balcanică sau de rusticitate: "Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dă tiparului traducerea poemului „Țiganii” de Pușkin, iar în 1840 și 1842 strânge în două plachete fabulele pe care le publicase în diferite reviste ale vremii. În anul 1844 publică, împreună cu prietenul său C. Negruzzi, volumul de „Satire și alte poetice compuneri”, traduse din poetul rus de origine moldovenească Antioh Cantemir. Alexandru Donici se consacră tot mai mult carierei sale juridice și, deși până la moarte în 1866, la Iașiă nu mai scoate nici un volum, continuă să „viseze la poezie”, publicând în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
vechi, cunoscut, uzual, banal. Noutatea este și ea evaluată gradual, după cote de originalitate. Cota de originalitate corespunde distanței produsul nou și ceea ce preexistă ca fapt cunoscut și uzual în domeniul respectiv. În literatura noastră se apreciază originalitatea culminativă a poeticei lui Eminescu și, după el, a poeziei lui Arghezi, Blaga, Nichita Stănescu. În tehnică și arhitectură, măsura originalității este și mai evidentă. A crea înseamnă: a face să existe, a aduce la viață, a cauza, a genera, a produce, a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
-lea, intensitatea vie?îi urbane din Italia, induc�nd poate prin compensa?ie o rela?ie privilegiat? cu natura, este �nso?it? de numeroase construc?îi private la ?ar?. Urm�nd modelele antice, cunoscute prin intermediul unor texte latine tehnice sau poetice de-ale lui Columella, Virgiliu sau Pliniu cel Ț�n?r, dou? tipuri de edificii se construiesc la �nceputul secolului al XVI-lea: vila suburban?, complement bucolic al palatului urban ?i vila rustic?, centru de gestionare al unui domeniu agricol
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i. Cele trei niveluri ale acestei vile s�nt legate printr-o scar? ?i printr-o ramp? care invit? la plimbare arhitectural? c?ci, dac? ea, casa, func?ioneaz? cu o eficacitate cvasi-mecanic?, ea conduce ?i la vis �ntr-un parcurs poetic. Din numeroasele construc?îi moderniste din anii �20 p�n? �n �40, �n Europa, se degaj? un ansamblu stilistic puternic marcat � calificat, de altfel, drept �internațional style� de americanii H. R. Hitchcock ?i Ph. Johnson, �n 1932 � dar de asemenea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un eclectism distins al episoadelor dintre cele mai elaborate ale artei europene, �ncep�nd cu Art noveau. Printre alte opere, Museo Castelvecchio de la Verona (1964) respir? aceast? armonie a formei ?i a detaliilor, care �mplete?te trecutul ?i prezentul �ntr-o poetic? a materiei ?i a luminii. 10. Inginerie ?i arhitectur? �eroic?� �n prima jum?țațe a secolului al XX-lea, punerea la punct a tehnicilor de construc?ie inovatoare anun?? forme arhitecturale inedite. �ntr-adev?r, francezul E. Freyssinet (1879-1962) inventeaz? betonul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a rămas, de prea multă vreme, neverificata. "Veghea lui Roderick Usher" reprezintă, iar subtitlul ("parafrază") nu pare decât să întărească această impresie, "variațiuni" barbiene pe o temă din Edgar Allan Poe, pe care am putea, eventual, să o denumim, creațio poetica. Textul explorează, într-o manieră caracteristică poetului român, limitele, niciodată clar definite, dintre poezie, știința și cosmologie, imaginând un spațiu, în care analogii și metafore, dintre cele mai îndrăznețe, ne sunt propuse. Emulând discret modele clasice, ori mai moderne, dar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
autor, cea cu opera poescă. Chiar dacă nu vom ști, poate, niciodată precis, ce și cât cunoaște Ion Barbu din gândirea metafizica, ori estetică, a scriitorului american, am considerat absolut necesar să extindem demersul nostru, dincolo de bine-cunoscutele "Filozofia compoziției", ori "Principiul poetic". Este sigur că poetul român era mai mult decat familiar, mai ales, cu proza lui Edgar Allan Poe, dar și cu opera lui poetica, pe care, după toate probabilitățile, le-a citit, mai întâi, în traducerea franceză a lui Charles
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
scriitorului american, am considerat absolut necesar să extindem demersul nostru, dincolo de bine-cunoscutele "Filozofia compoziției", ori "Principiul poetic". Este sigur că poetul român era mai mult decat familiar, mai ales, cu proza lui Edgar Allan Poe, dar și cu opera lui poetica, pe care, după toate probabilitățile, le-a citit, mai întâi, în traducerea franceză a lui Charles Baudelaire, respectiv Stéphane Mallarmé, înainte de a avea acces la versiunile originale. Aceste traduceri nu includ decât unele dintre operele teoretice ale poetului american. Despre
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]