KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...738 739 740 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671

Încă sunt dependente de sursele de finanțare externe, făcându-le vulnerabile față de grupul care Îl reprezentau (Trehan, 2001, p. 136). Au avut romii capacitatea de a-și impune propria politică, propriile priorități pe agenda publică (națională și internațională)? Au fost romii În stare să creeze un discurs propriu, care să fie preluat după aceea de către ceilalți actori publici (naționali și internaționali)? Din datele prezentate În acest articol, tindem mai degrabă să afirmăm că cei care au reprezentat interesele romilor (din 1990

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
care au reprezentat interesele romilor (din 1990 până astăzi) mai degrabă s-au adaptat la contextul internațional existent și au folosit acest context pentru a promova anumite politici publice pentru minoritate. Dacă În primele două perioade de politici publice pentru romi au existat oameni și organizații ale romilor care și-au păstrat propria agendă și au folosit discursul internațional pentru promovarea unei politici publice pentru propria minoritate, În cea de-a treia perioadă, agenda proprie a organizațiilor este „pierdută”, deoarece asistăm

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
acestor structuri. Noua generație, tânără, vorbitoare de limbi străine, formată În spiritul ideilor occidentale, va favoriza un discurs mai aproape de interesele instituțiilor internaționale, ale donorilor (Trehan, 2001). 3.3. Modele de transfer al politicilor În funcție de perioada aplicării politicilor publice pentru romi, am putea identifica anumite modele de transfer al politicilor de la nivel internațional la nivel național. Perioada 1990-1997. La nivel internațional, existau preocupări majore de stabilizare și democratizare a României. Transferul s-a făcut din două direcții: a) presiunile internaționale asupra

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
pentru Incluziune a Romilor - România este semnatară și a adoptat un Plan Național de implementare a obiectivelor Decadei; Planul Național pentru Combaterea Sărăciei și promovarea Incluziunii Sociale; Planul Național pentru Incluziune Socială - elaborat de către Ministerul Muncii, dar având componente semnificative pentru romi; Planul Național de Dezvoltare - instrument prin care sunt stabilite principalele priorități pentru a primi fonduri structurale din partea Uniunii Europene, romii având un loc rezervat), iar societatea civilă romă Începe să devină din ce În ce mai „tehnică”, promovând un discurs specializat și participând la

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
pentru Combaterea Sărăciei și promovarea Incluziunii Sociale; Planul Național pentru Incluziune Socială - elaborat de către Ministerul Muncii, dar având componente semnificative pentru romi; Planul Național de Dezvoltare - instrument prin care sunt stabilite principalele priorități pentru a primi fonduri structurale din partea Uniunii Europene, romii având un loc rezervat), iar societatea civilă romă Începe să devină din ce În ce mai „tehnică”, promovând un discurs specializat și participând la elaborarea principalelor politici care-i vizează pe membrii săi. Transferul de politici se desfășoară În felul următor: a) direcțiile generale

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
următor: a) direcțiile generale din cadrul Comisiei Europene lucrează direct cu ministerele de resort din România pentru a elabora principalele politici de preaderare, dar, mai ales, pentru a pregăti România să participe din mers la mecanismul de elaborare a politicilor europene. Romii sunt parte a politicilor europene pentru persoane dezavantajate, ministerul de resort fiind Ministerul Muncii, În parteneriat cu Agenția Națională pentru Romi. Se elaborează acele documente și programe specifice legate de incluziunea socială a romilor prin ceea ce am putea numi premetoda de

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
de preaderare, dar, mai ales, pentru a pregăti România să participe din mers la mecanismul de elaborare a politicilor europene. Romii sunt parte a politicilor europene pentru persoane dezavantajate, ministerul de resort fiind Ministerul Muncii, În parteneriat cu Agenția Națională pentru Romi. Se elaborează acele documente și programe specifice legate de incluziunea socială a romilor prin ceea ce am putea numi premetoda de coordonare deschisă (toți actorii interesați de politicile de incluziune socială pentru romi sunt invitați să participe la elaborarea instrumentelor de

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
fiind Ministerul Muncii, În parteneriat cu Agenția Națională pentru Romi. Se elaborează acele documente și programe specifice legate de incluziunea socială a romilor prin ceea ce am putea numi premetoda de coordonare deschisă (toți actorii interesați de politicile de incluziune socială pentru romi sunt invitați să participe la elaborarea instrumentelor de politică publică); b) societatea civilă romă participă și ea la elaborarea acestor instrumente de preaderare, Uniunea Europeană având grijă ca procesul de elaborare să nu se facă fără consultarea partenerilor sociali; programele europene

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
și fondurilor structurale. Tabelul 6.2. Model de transfer 3 (după 2001) 4. Concluzii și perspective de viitortc "4. Concluzii Și perspective de viitor" În studiul de față, am explicat rolul instituțiilor internaționale În elaborarea și implementarea politicilor publice pentru romii din România. În funcție de perioada de aplicare a politicilor publice, se remarcă rolul unora sau al altor instituții internaționale. De exemplu, În prima perioadă (1990-1997), rolul Uniunii Europene este mai puțin semnificativ, În comparație cu cel al Consiliului Europei sau al OSCE. Cele

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
Uniunii Europene crește, iar cel al OSCE și al Consiliului scade, Însă fără să dispară complet. Abia În a treia perioadă, rolul Uniunii Europene este dominant, ceilalți actori internaționali având un rol minor, aproape nesemnificativ. În funcție de evoluția internațională, politicile pentru romi au cunoscut și ele o evoluție, de la o abordare generală la una ceva mai focusată pe prioritățile de bază ale minorității. De asemenea, modul În care problemele romilor au fost percepute (la nivel național și internațional) au cunoscut și ele

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
pune un accent mai mare pe adoptarea instrumentelor publice pentru incluziunea socială a romilor. Care sunt principalele perspective ale minorității rome În anii care vor veni? Am putea identifica cel puțin cinci: a) la nivel guvernamental, implementarea politicilor publice pentru romi rămâne În continuare un „deziderat”, căci, deși s-au creat acele mecanisme administrative și juridice, ele rămân În continuare complet nefuncționale. Procesul de coordonare la nivel central este Încă unul existent doar pe hârtie, nu și În practică; b) reprezentanții

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
romilor vor trebui să vină cu propria „alternativă”, care să reprezinte Într-adevăr, interesele acestei minorități. Cele mai multe organizații ale romilor sunt acuzate că doar se pliază În fața intereselor celorlalți actori, nefiind capabile să propună propria agendă. Odată cu Întărirea organizațiilor de romi, ar fi trebuit să apară și propriul discurs, care să fie promovat În cadrul societății românești. Din păcate, acesta Încă nu a sosit; c) fiind dezvoltate mai multe structuri de reprezentare a romilor (guvernamentale și non-guvernamentale), există riscul accentuării luptei pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
reprezentare a romilor (guvernamentale și non-guvernamentale), există riscul accentuării luptei pentru putere și control al principalelor resurse, pierzându-se astfel legătura cu comunitățile locale (grassroots); d) odată cu adoptarea strategiei, s-au creat și structurile administrative de implementare a politicilor pentru romi nu numai la nivel național, dar și la nivel local și județean. Există riscul politizării excesive a acestor structuri, În funcție de grupul de interese al romilor care vine la putere; e) odată cu adoptarea strategiei, Mișcarea Romilor a intrat Într-o oarecare

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
la putere; e) odată cu adoptarea strategiei, Mișcarea Romilor a intrat Într-o oarecare fază de „maturitate”, adică s-au creat acele mecanisme și structuri care să dea posibilitatea de a intra Într-o nouă fază de evoluție a politicilor pentru romi, a metodelor de luptă, a strategiilor folosite, etc. Mișcarea Romilor are nevoie de o nouă dinamizare, are nevoie de un nou țel, de o nouă cauză pentru care să lupte mai departe. Odată cu adoptarea strategiei, s-a intrat Într-o

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
de lentoare, de copiere a programelor societății majoritare, fără nici o legătură cu interesele romilor de la nivel local. De aceea, e nevoie de crearea unui nou „cadru principal de acțiune” (master frame) care s-o ghideze În viitor. Politicile publice pentru romii din România au fost adoptate, până la ora actuală, datorită presiunilor venite din afara țării. Odată cu intrarea În Uniunea Europeană, cel puțin teoretic, minoritatea romă ar trebui să fie capabilă să-și promoveze propriile priorități pe agenda publică. Până În prezent, promovarea propriilor priorități

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
romi de negociere a propriilor poziții din interiorul grupului astfel Încât, În exterior, să apară un mesaj unitar și coerent. Blocajele există, Însă și datorită mecanismelor de excluziune din societatea românească ducând la crearea unor dihotomii false: noi (români) vs. ei (romii). Rolul instituțiilor statului ar trebui să fie de reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate, nu să promoveze politici care, În cele din urmă, duc la formarea unor altfel de oameni; nu spre acest model trebuie să tindem

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
Politics, Cornell University Press, Ithaca. Brahm, Eric (2005), „International Regimes”, În Guy Burgess, Heidi Burgess (ed.), Beyond Intractability, Conflict Research Consortium, University of Colorado, Boulder; vezi http://www.beyondintractability.org/essay/international regimes. Cace, Sorin; Ionescu, Mariea (2006), Politici publice pentru romi. Evoluții și perspective, Editura Expert, București. Comisia Europeană (1997), „Agenda 2000 - Commission Opinion on Romania’s Application for Membership of the European Union”, Bruxelles; vezi http://ec.europa.eu/enlargment/archives/pdf/dwn/opinions/romania/ro-op-en.pdf. Comisia Europeană (1998a

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
Persecution of Gypsies in Romania”, New York; vezi http://www.hrw.org/doc?t=europe&c=romani. Human Rights Watch (1992), „Romania: Human Rights Developments”, New York; vezi http://www.hrw.org/reports/1993/WR93/Hsw-06.htm#P263 90215. Ionescu, Vasile (coord.) (2002), Romii În Istoria României, Editura Centrului Romilor pentru Politici Publice „Aven Amentza”, București. Jacoby, Wade (2001), „Tutors and Pupils: International Organizations, Central European Elites and Western Models”, Governance, nr. 14, pp. 169-200. Keck, Margaret; Sikkink, Kathryn (1998), Activists Beyond Borders: Advocacy

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

Introducere Există o aspirație firească a juriștilor spre securitate juridică și implicit, o preocupare a lor pentru previzibilitate, ca una dintre trăsăturile definitorii ale statului de drept. Dar aspirația nu aparține numai juriștilor. Unul dintre judecătorii Curții Constituționale a României, Romul Petru Vonica 25 subliniază că securitatea sau siguranța rezultatelor este un deziderat natural al omului care îi favorizează efortul și îi asigură o poziție solidă în viața socială. Dar, pentru a se obține securitatea rezultatelor, este necesar să se realizeze

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
C. Mihai 33 preferă definiția tradițională, caracterizând codificarea ca fiind cuprinderea sistematică și sintetică, într-un act normativ, ca ansamblu coerent, omogen și armonios, cu forța juridică a legii, a tuturor normelor juridice aparținând aceleași ramuri de drept. Și autorul Romul Petru Vonica 34 optează pentru același gen de definiție, caracterizând codul, ca totalitate de legi, enunțate de legiuitor, care reglementează instituțiile unei întregi ramuri de drept. În aceeași opinie, codurile se încadrează în categoria legilor organice, dar cu precizarea că

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
enumeră, ca minorități naționale, pe cea daneză și sorbii care au cetățenia germană. Totodată, Germania declară aplicarea Convenției și cu privire la membrii grupurilor etnice care-și au tradițional reședința în Germania, și anume frisianii care au cetățenia germană și sinti și romii care au cetățenia germană. Olanda menționează numai pe frisiani ca minoritate beneficiară a aplicării Convenției, Slovenia se referă, ca "minorități autohtone", la cele italiană și ungară și la membrii comunității romilor care locuiesc pe teritoriul său, Suedia indică drept minorități

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
numai pe frisiani ca minoritate beneficiară a aplicării Convenției, Slovenia se referă, ca "minorități autohtone", la cele italiană și ungară și la membrii comunității romilor care locuiesc pe teritoriul său, Suedia indică drept minorități naționale pe sami, finlandezi, suedezi, tornedali, romi și evrei, iar Macedonia, într-o formulă combinată, se referă la cetățenii Republicii Macedonia care locuiesc între frontierele sale și care sunt părți ale popoarelor albanez, turc, vlah, sârb, rom și bosniac. Alte state (Azerbaidjan, Bulgaria) au formulat declarații, în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Suedia indică drept minorități naționale pe sami, finlandezi, suedezi, tornedali, romi și evrei, iar Macedonia, într-o formulă combinată, se referă la cetățenii Republicii Macedonia care locuiesc între frontierele sale și care sunt părți ale popoarelor albanez, turc, vlah, sârb, rom și bosniac. Alte state (Azerbaidjan, Bulgaria) au formulat declarații, în sensul că ratificarea și aplicarea prevederilor Convenției nu implică nici un drept de a se angaja în vreo activitate care să încalce integritatea teritorială și suveranitatea, sau securitatea internă și internațională

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
părți la Convenția cadru, unele state au precizat căror grupuri înțeleg să aplice Convenția, completând declarațiile făcute sau suplinind absența lor, în conținutul rapoartelor. Astfel, Norvegia a prezentat în primul său raport ca făcând obiectul protecției Convenției pe evrei, kveni, romi, kogfini și sami13; Ucraina s-a referit la 130 naționalități, fără a preciza cărora li se aplică Convenția 14; Spania s-a referit la limbile din statutele de autonomie ale comunităților catalană, bască, a insulelor Baleare, a Galiciei, Valenciei și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
sunt minoritare, arătând că protecția Convenției este deschisă și comunității evreiești și romilor(numiți "călători" sau jenish); în Marea Britanie tribunalele au interpretat conceptul de minoritate națională ca incluzând pe scoțieni, irlandezi și galezi, ca și de la caz la caz pe romi, pe irlandezii nomazi (travellers), sikșii și evreii 16; Croația se referă în legislația internă la 22 minorități (albanezi, austrieci, bosnieci, bulgari, cehi, germani, unguri, italieni, evrei, macedoneni, muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]