18,930 matches
-
22 de ani, până au căzut din nou sub dominația țaristă. Rusia nu se resemna cu situația creată prin prevederile Tratatului de la Paris, incompatibile cu aspirațiile sale de mare imperiu, cu tendințele sale de expansiune. În revendicările formulate de diplomații ruși cu fiecare ocazie, problema frontierei ruso-române era mereu ridicată, în același timp cu cea a revizuirii clauzelor navale din tratat. Acestea erau cele două obiective esențiale ale revizionismului rusesc pe care politica externă a Imperiului le-a urmărit cu tenacitate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
independent și aliat. De altminterea, chiar de la începutul campaniei, Rusia a încheiat cu România o convenție, prin care i-a garantat foarte lămurit integritatea actuală a teritoriului românesc.” Oștirea română a intrat în luptă împotriva inamicului comun la apelul comandamentului rus. „Trupele noastre au luptat, într-adevăr, cot la cot cu armatele ruse. Dacă acesta nu este un motiv pentru ca să ne mărim, nu este, desigur, nici unul ca să ne micșorăm. În lipsa unui alt drept, Convenția din 4/16 aprilie 1878, care poartă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ca și asupra altor state neutre, manevrând cu promisiuni mai mult sau mai puțin sincere”. Constantin Kirițescu va explica, la scurt timp după terminarea războiului, existența celor două curente. Reprezentanții curentului germanofil argumentau astfel: „Noi n-avem nici un interes ca rușii să iasă învingători, ar fi triumful autoritarismului, al obscurantismului, al celei mai periculoase reacțiuni. Rusia învingătoare ar fi stăpână pe Bosfor și Dardanele, ceea ce ar însemna robia noastră economică [...]. Dimpotrivă, Rusia înfrântă însemnează redobândirea Basarabiei. E adevărat că frații noștri
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se realizase - așa cum se realizase - prin teritoriul Rusiei). La 9 decembrie 1917, s-a semnat la Focșani armistițiul de încetare a ostilităților în această zonă, de către reprezentanții armatelor germane, austro-ungare și turce, ai armatei ruse și române. În decembrie, agitațiile rușilor de lângă Iași, în frunte cu un soviet condus de Roschal, au devenit deosebit de puternice. S-a plănuit asasinarea generalului rus Scerbacev, detronarea regelui Ferdinand și introducerea regimului bolșevic în România. Și generalul rus, și generalul Berthelot insistau pentru dezarmarea complotiștilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a ostilităților în această zonă, de către reprezentanții armatelor germane, austro-ungare și turce, ai armatei ruse și române. În decembrie, agitațiile rușilor de lângă Iași, în frunte cu un soviet condus de Roschal, au devenit deosebit de puternice. S-a plănuit asasinarea generalului rus Scerbacev, detronarea regelui Ferdinand și introducerea regimului bolșevic în România. Și generalul rus, și generalul Berthelot insistau pentru dezarmarea complotiștilor. „Profitând de armistițiu, Marele Cartier adusese în jurul Iașilor, ca să fie, o divizie întreagă românească de pe front. Guvernul ezita, totuși, să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Berthelot insistau pentru dezarmarea complotiștilor. „Profitând de armistițiu, Marele Cartier adusese în jurul Iașilor, ca să fie, o divizie întreagă românească de pe front. Guvernul ezita, totuși, să ordone o măsură care ar fi putut să însemne începerea unui război între noi și ruși. Era, într-adevăr, o gravă hotărâre de luat”. În noaptea de 8-9/21-22 decembrie 1917, a avut loc ședința Consiliului de Miniștri (cu participarea și a generalului Prezan), care a hotărât dezarmarea trupelor rusești. La Iași, această dezarmare s-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
participarea și a generalului Prezan), care a hotărât dezarmarea trupelor rusești. La Iași, această dezarmare s-a efectuat fără incidente. Mai greu au mers lucrurile în restul teritoriului, în săptămânile următoare. Prin luptele de la Galați, Pașcani, Fălticeni, Mihăileni ș.a., rezistența rușilor a fost înfrântă. S-a efectuat dezarmarea, neutralizarea și evacuarea trupelor respective peste Prut. Acțiunea va fi continuată, căpătând noi valențe, în contextul intensificării mișcării de eliberare a românilor dintre Prut și Nistru. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu cunoaște hotare, din prieteni ai democrației rusești ne vom face separatiști”. Evenimentele au mers pe acest făgaș; Ucraina n-a renunțat la pretențiile sale, iar democrația rusă s-a dovedit mult prea slabă în fața ofensivei bolșevice. În preajma doborârii guvernului rus de către bolșevici a avut loc la Chișinău Congresul soldaților moldoveni (20-27 noiembrie 1917), cu participarea a 800 de delegați, reprezentând aprox. 200.000 de soldați și ofițeri, apreciat ca primul congres al tuturor moldovenilor din Rusia. Manifestările naționale dispersate s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în problema unirii (chestiuni contestate de istoriografia sovietică), G. I. Brătianu aprecia că această adunare reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului rus sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Sfatul Țării n-a fost nici „un organism bolșevic”, așa cum îl socoteau reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum îl califica guvernul sovetic; el marca, în fond, triumful ideilor din prima fază revoluționară, aceea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului rus sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Sfatul Țării n-a fost nici „un organism bolșevic”, așa cum îl socoteau reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum îl califica guvernul sovetic; el marca, în fond, triumful ideilor din prima fază revoluționară, aceea a autonomiilor naționale și a unei reforme agrare în favoarea țărănimii. Așa cum s-a mai remarcat, relua Brătianu, acțiunea Sfatului Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
locuitori în 1940. În cele aproximativ două decenii de dezvoltare ca parte integrantă a României, Basarabia a contribuit substanțial la asigurarea sporului natural al populației statului român. Structura etnică, conform Recensământului din 1930, era următoarea: 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ruteni, ucraineni, 7,2 % evrei, 5,7 % bulgari, 3,4 % găgăuzi, 2,8 % germani, 0,5 % țigani, 0,3 % polonezi, 0,3 % alte neamuri. Ca și în celelalte provincii aflate sub dominație străină, reducerea procentului deținut de români a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la orașe proporția populației alogene era mai importantă. Orașul Chișinău, cu 114.866 de locuitori, era al doilea oraș al țării, după București, cu 639.040 de locuitori; structura etnică era următoarea: 48.456 români, 41.065 evrei, 19.631 ruși, 1.436 polonezi ș.a. Dintre celelalte localități urbane, amintim aici: Cetatea Albă - 34.485 locuitori, din care 12.723 ruși, 10.179 ruteni, ucraineni, 5.092 români, 4.239 evrei ș.a.; Tighina - 31.384 (15.116 ruși, 8.279 evrei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
țării, după București, cu 639.040 de locuitori; structura etnică era următoarea: 48.456 români, 41.065 evrei, 19.631 ruși, 1.436 polonezi ș.a. Dintre celelalte localități urbane, amintim aici: Cetatea Albă - 34.485 locuitori, din care 12.723 ruși, 10.179 ruteni, ucraineni, 5.092 români, 4.239 evrei ș.a.; Tighina - 31.384 (15.116 ruși, 8.279 evrei, 5.464 români); Bălți - 30.570 (14.229 evrei, 8.869 români, 5.426 ruși) ș.a.. În cadrul României întregite, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
evrei, 19.631 ruși, 1.436 polonezi ș.a. Dintre celelalte localități urbane, amintim aici: Cetatea Albă - 34.485 locuitori, din care 12.723 ruși, 10.179 ruteni, ucraineni, 5.092 români, 4.239 evrei ș.a.; Tighina - 31.384 (15.116 ruși, 8.279 evrei, 5.464 români); Bălți - 30.570 (14.229 evrei, 8.869 români, 5.426 ruși) ș.a.. În cadrul României întregite, în Basarabia au fost înfăptuite importante reforme, s-au adoptat măsuri în toate domeniile vieții administrative, politice, economice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
locuitori, din care 12.723 ruși, 10.179 ruteni, ucraineni, 5.092 români, 4.239 evrei ș.a.; Tighina - 31.384 (15.116 ruși, 8.279 evrei, 5.464 români); Bălți - 30.570 (14.229 evrei, 8.869 români, 5.426 ruși) ș.a.. În cadrul României întregite, în Basarabia au fost înfăptuite importante reforme, s-au adoptat măsuri în toate domeniile vieții administrative, politice, economice, spirituale etc. Procesul de unificare administrativă s-a realizat treptat, admițându-se un timp funcționarea paralelă a unor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de pretențiile asupra unei părți din Bucovina. Totodată, s-a dezlănțuit o intensă acțiune propagandistică sovietică, de negare a apartenenței Basarabiei la teritoriul românesc, de condamanre a politicii interne și externe a statului român, anunțându-se „eliberarea” moldovenilor, ucrainenilor și rușilor asupriți de guvernul regal român. În mai-iunie 1940, Regele și guvernul de la București și-au exprimat dorința unei apropieri de Reich, dar, alarmați de prețul cerut (inclusiv cedări teritoriale în favoarea vecinilor), au amânat luarea unei decizii, mai ales că în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de război între cele două state. Primul ministru român, generalul Constantin Sănătescu, nota la 1 septembrie 1944: „Nu am nici o veste de la Moscova; semnarea armistițiului ar pune capăt în parte dezordinii de acum. Pe motivul că suntem încă în război, rușii pradă peste tot [...]. Sosesc la Președinție reclamații din toate locurile pe unde ajung trupele ruse”. Reclamații similare soseau cu zecile de mii și la Marele Stat Major român din regiunile ocupate de Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ca punct de plecare în examinarea chestiunii basarabene și a raporturilor ruso-române tratatul de la București din 1812, care tratat ar fi eliberat Basarabia de sub jugul turcesc, „teză” ce va fi susținută de diplomația rusă și reluată, după 1918, atât de rușii „albi”, cât și de cei „roșii”. Din păcate, acest „argument” va fi reluat după al doilea război mondial și mai este susținut de unii chiar în zilele noastre. După ocuparea cetății Hotinului, în 1713, și alcătuirea, împreună cu un mic teritoriu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
schimbat în ultimii 20 de ani și, chiar în condițiile rezultatelor incontestabile, obținute până acum într-o evoluție sinuoasă, îndemnul lui Nicolae Iorga din finalul lucrării sale, intitulată semnificativ Basarabia noastră. Scrisă după 100 de ani de la răpirea ei de către ruși este pe deplin actual: „În așteptarea vremilor când viața românească din Basarabia va porni de la toate amintirile ei pentru a-și urmări toate drepturile naționale, nu numai umane, încheiem această carte cu un îndemn călduros spre acea muncă încordată și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și să le pună în aplicare cu toată bunăcredința și exactitudine. Art. III. — Ca urmare a articolului 2 al preliminariilor în care este specificat că Nistrul va trebui să slujească întotdeauna drept delimitare între cele două imperii, că frontierele Imperiului Rus se vor întinde pe viitor până la sus-numitul fluviu, cele două părți contractante au căzut amândouă de acord și stipulează prin prezentul tratat că Nistrul va forma linia de demarcație între Sublima Poartă și Imperiul Rusiei, astfel încât întregul teritoriu care se află
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întotdeauna privea Republica Moldovenească, ca pe un stat aparte, interesele căruia se deosebesc de interesele Ucrainei. De exemplu, în telegrama din 17 decembrie 1917, semnată de Vinicenco și Șulghin, guvernul ucrainean invitând guvernul moldovenesc pentru a forma un guvern comun rus și pentru a începe tratativele de pace la Brest-Litovsc, în mod energic susține independența Republicii Moldovenești, și declară că guvernul ucrainean va lua apărarea intereselor Republicii Moldovenești numai în cazul când acesta din urmă îl va împuternici în acest scop
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cultivatori ocupând aproape în totalitate satele acestui teritoriu; la nord, în districtul Hotin și de-a lungul cursului Nistrului s-au produs infiltrații mai mult sau mai puțin importante ale populației ucrainiene, în sfârșit, în sud, sate rare de cazaci, ruși schismatici, de bulgari și de musulmani veniți din Dobrogea. Mai e de notat - și acest fapt prezintă o importanță ce n-ar putea fi contestată - că aproape totalitatea denumirilor toponimice, nume de localități, de sate, de pământuri, de păduri, de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
legală a națiunii însăși și că deciziile lor au fost adoptate în virtutea principiului astăzi de necontestat că fiecare națiune este stăpâna destinelor sale și al viitorului său. Din acest punct de vedere este în afară de orice îndoială că după căderea Imperiului rus, „Sfatul Țării” a guvernat în mod public Basarabia, fără întrerupere și în deplină independență, că el funcționa ca reprezentanța legală și ca autoritatea supremă a Basarabiei, fără ca cineva să-i fi contestat vreodată drepturile și legitimitatea sa, și că în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
încoace numărul total al populației din Basarabia n-a putut să scadă, ci dimpotrivă. Acest element etnic străin nu este elementul evreiesc, deoarece numărul evreilor locuind în Basarabia se cunoaște; nu sunt de asemenea nici germanii, nici cazacii, nici țiganii, rușii schismatici sau bulgarii, toți oameni de rase sau religii diferite, ușor de recunoscut și al căror număr de altfel redus se cunoaște. Rămân deci ucrainienii - și în acest caz este important să se știe unde s-a putut stabili în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
până la 1812; și în sfârșit, că este himeric și în zadar să se caute mase ucrainene mari în Basarabia unde numărul lor atinge doar 210 mii suflete. A susține în aceste condițiuni că există în Basarabia mai mulți ucraineni și ruși decât moldoveni ar echivala cu aceea că există mai puțini polonezi decât ruși în Polonia rusească și mai mulți ruși decât ucraineni în Ucraina. Este deci inutil și fără importanță să se facă caz de afirmațiile înșelătoare lansate de anumite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]