19,299 matches
-
de 7 ani Socrojeni, jud. Botoșani (01.10.1950- 01.11.1951; 10.06.1953-31.08.1953); * profesor de geografie la Școala Medie Mixtă nr. 1 Pașcani (01.09.1953- 31.08.1956); * inspector metodist la Secția de învățământ din cadrul Sfatului Popular al Raionului Pașcani (01.09.1956-15.09.1958); * profesor de geografie la Școala Medie de 10 ani Pașcani (15.09.1958- 31.08.1977); * profesor de geografie la Liceul Industrial Nr.1 Pașcani (01.09.1977-31.08.1978); * director
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
era la modă printre elevii de liceu, erau reviste, cluburi de șah la îndemâna tuturor...se juca șah cam pe oriunde (uneori pe furiș și în timpul orelor). Mereu dispus să te asculte , să discute cu tine, să-ți dea un sfat, un ajutor. Ținea mult la clasa pe care o păstorea ca diriginte, ne lua apărarea, ne ocrotea...Pedala pe lucrurile esențiale în viață; om echilibrat, calm, trecut prin multe...ne insufla și nouă, pe atunci foarte tineri, încredere și speranță
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
edifica asupra calității versurilor din poemul publicat În numărul de 1 Mai”. Alți poeți crescuți: Viorica Boștea, Armin Stolper, Santa Iordan, I. Dulgheru, Toma Șipoteanu, ș.a. Lirica de cenaclu, ipostaza poetului-muncitor Își aveau În Scânteia o apărătoare constantă, intervenind cu sfaturi ori de câte ori revistele de specialitate nu apreciau cum se cuvine efortul În discuție. Iată-l de pildă pe Petre DRAGOȘ 35 apărând câțiva „tineri talentați” a căror valoare rubrica Marginalii de la Contemporanul n-a prețuit-o Îndeajuns: „Rubrica Marginalii trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ales să studieze omul nou, atitudinea lui nouă față de muncă. În numele tinerilor de la Școala Tehnică I.O.R., tov. Silvaci aduce mulțumiri scriitorilor pentru prezența lor În mijlocul muncitorilor și roagă pe poeți să vină mai des, dând În același timp sfaturi tinerelor talente, care se afirmă din rândurile muncitorimii. Un asemenea talent este tov. Geantă de la I.O.R. care a scris câteva poezii cu reale calități. Tov. Baer a ridicat problema stilului, arătând că mulți dintre muncitori nu Înțeleg unele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dușmănie, Bijuterii de familie, Vânătoare de lupi, O sută de kilometri și Nopțile din Iunie, toate de inspirație rurală, toate bucurându-se de o bună primire din partea criticii literare; primire Însoțită, firește, după obiceiul analitic din vreme și de inerentele sfaturi și corijări. De altfel publicarea prozei În serie la Viața românească, conform unei hotărâri a Uniunii Scriitorilor, echivala cu o semieditare a creației, ceea ce Însemna că, odată Încheiat serialul, critica literară dar și cea a masselor se putea pronunța, subliniind
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
coborât al actului analitic, deși criticul ideolog Își exercita cu pasiune misiunea de Îndrumător, educator și recreator al operei, Încât puține „slăbiciuni” ale creației literare scăpau vigilenței partinice, astfel că recenziile și cronicile cu cât erau mai ample - cu cât sfaturile și „evidențierea lipsurilor” aveau o pondere mai mare - cu atât ținteau să devină mai principiale, mai constructive, cu toate acestea, zic, a existat o permanentă nemulțumire față de critici și critică. Unele probleme le-am menționat În capitolele anterioare. Aici vom
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cel mai răspândit În publicistica vremii; iată-l, de pildă, pe Geo ȘERBAN 83, reabilitând recenzia, specie analitică Îndelung „oprimată” de critica burgheză; reactualizarea era necesară tot din motive de accesibilitate și educare a „masselor”; se dau, În același timp, sfaturi cronicarilor din provincie sau celor din presa cotidiană: „Nu poate fi vorba de a pune bariere definitive Între recenzie și cronică literară când În practica de fiecare zi, tindem azi să le alăturăm până la confundare. Problema s-a ivit Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Polgar Istvan, Hajdu Zoltan, ș.a. Cu aceeași Înaltă combustie lirică sunt Înfățișate și evenimentele anului: Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. (București, septembrie) și Al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii (Shefield-Anglia, noiembrie) precum și Alegerile de deputați În Sfaturile populare din 3 decembrie la care candidează și scriitorii: A.Toma, Mihail Sadoveanu, Dan Deșliu, Maria Banuș, Geo Bogza, ș.a. Poezia păcii și poezia alegerilor vor fi o permanență În presa anului, Îndeosebi prima, căreia Viața românească Îi deschide o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bucată nu e fructul unui studiu Îndelung al vieții ci o plăsmuire după o schemă-tip. (Ă). Într-un mod asemănător procedează Cezar Drăgoi, când Încearcă să ne Înfățișeze pe „tânăra alegătoare Varvara” (Viața românească - Supliment cu ocazia alegerilor pentru Sfaturile Populare). Nereușita poeziilor analizate provine de acolo că autorii lor le-au scris după schemă, ignorând viața. Tot ce au Împrumutat de la oamenii reali e numele și unele date biografice nesemnificative. Așa Încât, cei ce vorbesc În bucățile respective, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Polgar Istvan, Aurel Gurghianu, Dragoș Vicol - au scris poeme În care au căutat să arate importanța electrificării În general, sau să cânte numai un aspect al acesteia. (Ă). Tot despre formele electrificării satelor scrie Sanda Movilă poemul Lumini. (Ă). Un sfat pe care țăranii muncitori Îl țin despre electrificare În preajma bustului lui Lenin, Îl surprinde poetul Ion Bănuță În poezia Sfat: «Colectiviștii au privit În sus: Cum luminează a lui Ilici frunte, pe drumul nostru fără de apus! ĂȘi bustul s-a-nălțat deodată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să cânte numai un aspect al acesteia. (Ă). Tot despre formele electrificării satelor scrie Sanda Movilă poemul Lumini. (Ă). Un sfat pe care țăranii muncitori Îl țin despre electrificare În preajma bustului lui Lenin, Îl surprinde poetul Ion Bănuță În poezia Sfat: «Colectiviștii au privit În sus: Cum luminează a lui Ilici frunte, pe drumul nostru fără de apus! ĂȘi bustul s-a-nălțat deodată, munte!» Recunoștința față de tov. Stalin, față de partidul clasei noastre muncitoare și tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej este exprimată de Toma Ionescu În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dușmanul nu se bucură niciodată de pomană. Iată de ce Îmbrățișați niște meschine poezii individualiste, lipsite de patosul luptei revoluționare, iată de ce Încercați să loviți cu ele masivele construcții ale poemelor lui Mihai Beniuc și Dan Deșliu. (Ă). Vă dau un sfat: nu mai căutați fisuri. Nu vă mai străduiți să vârâți lăbuța acolo unde credeți că ați dat o spărtură, și că o s-o lărgiți. Efectul e tocmai contrariu celui scontat de voi. Blocul nostru are o minunată Însușire: atunci când simte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Moldovei după anul 1564, atunci când, la ordinul turcilor, Alexandru Lăpușneanu a fost nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața locului -, puteau să amendeze (globească) pe cei găsiți vinovați, împărțeau, prin tragere la sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din Liceul local este, dacă nu primejdioasă, cel puțin surprinzătoare pentru niște tineri a căror unică preocupare ar trebui să fie studiul. Prin oraș, văd pe acești tineri amestecați în grupurile de țărani, vorbind cu ei și dându-le aceleași sfaturi nepatriotice ca și soldaților”. Pe lângă timidele activități propagandistice, primăvara agitată a anului 1907 s-a manifestat în Bacău atât prin „afișarea icoanelor la ferestrele caselor din zona mahalalelor”, cât și prin creșterea numărului petițiilor adresate primarului. În cazul acestora din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zilei de muncă pentru fiecare meșteșug; a înființa o bibliotecă și a face abonamente numai la ziarele și revistele care privesc interesele muncitorilor” ș.a. În sectorul comercial, cea mai activă organizație profesională s-a dovedit a fi secțiunea locală a Sfatului Negustoresc. Înființată în anul 1914 la inițiativa lui Gheorghe Florescu, aceasta depindea de Centrala bucureșteană a organizației cu același nume. Având drept scop promovarea și păstrarea intereselor negustorești din orașul și județul Bacău, organizația își va mări treptat numărul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
corsetelor și al centurilor reductive”, comercializate în Bacău de doamna Blumenfeld. În cadrul rubricii „Colțul Femenin”, inaugurat de ziarul „Bacăul” în anul 1930, se aducea la cunoștința „cetitoarelor” noua concepție despre „siluieta ce se purta” în iarna anului 1929 1930. Între sfaturile și recomandările făcute doamnelor, am reținut următoarele detalii: „ (...) rochia cu trenă este inpracticabilă pentru sport și pentru promenadă; (...) seara se poartă, totuși, mult aceste rochii, aproape bunicelor noastre, cari, deși ne împiedică la charleston, sunt totuși atât de elegante. Moda
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
solicita cu insistență, în octombrie 1937, „un meci revanșă împotriva celor de la Cercul <<Lumina>> din Buhuși” -, despre funcționarea unor Cluburi în care se practicau „jocurile de salon și de societate precum Rummy-Bridge, Pocker, Braziliana, Trentsept” - de pildă, Clubul „Intim”, Clubul „Sfatul Negustoresc” sau Clubul Societății „Coloniile Școlare” -, dar și despre interesul băcăuanilor pentru proba de marș, arătat, tot în octombrie 1937, prin participarea - doar cu încurajări - la „marșul demonstrativ susținut de fostul recordmen mondial Roze Rădulescu, pe distanța de 100 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ludovic al VI-lea cel Gros, redactează istoria oficială a regilor Franței. În sfîrșit, este epoca în care apare în jurul regelui un embrion de administrație, centrală și locală. Din anturajul său, dintre membrii Curții, el alege apropiați care îi dau sfaturi politice și care vor forma *Consiliul regelui; pe lîngă șefii de servicii domestice din palat seneșal, *conetabil, paharnic, camerier, *cancelar -, se organizează primele servicii centrale ale monarhiei; în același timp, regele îi supraveghează tot mai îndeaproape pe agenții locali cărora
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub controlul funcționarilor săi, este primit cu entuziasm de parizieni. Regenta mai întîi se înclină, apoi, pe 26 august, pune să fie arestați trei parlamentari, printre care popularul Broussel. Imediat, Parisul se acoperă de baricade. Dînd înapoi încă o dată la sfatul lui Mazarin, Ana îl eliberază pe Broussel, dar cum agitația continuă, părăsește în secret Parisul, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie 1649 cu tînărul rege și cu Mazarin și se refugiază la Saint-Germain-en-Laye. Parlamentul organizează rezistența, adună trupe și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea devine major; în decembrie al aceluiași an, ducele de Orléans moare. Franța cardinalului Fleury Pace și prosperitate. Hercule Fleury, episcop de Fréjus, fost preceptor al lui Ludovic al XV-lea, a păstrat o mare influență asupra elevului său. La sfatul său acesta alege ca Prim Ministru pe ducele de Bourbon, pentru a-l înlocui pe ducele de Orléans și tot la sfatul său îl dizgrațiază pe Bourbon în 1726. Regele se lasă atunci în grija lui Fleury, care, devenit cardinal
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Fréjus, fost preceptor al lui Ludovic al XV-lea, a păstrat o mare influență asupra elevului său. La sfatul său acesta alege ca Prim Ministru pe ducele de Bourbon, pentru a-l înlocui pe ducele de Orléans și tot la sfatul său îl dizgrațiază pe Bourbon în 1726. Regele se lasă atunci în grija lui Fleury, care, devenit cardinal, va exercita, pînă la moartea sa, la nouăzeci de ani, în 1743, funcția de Prim Ministru. Sprijinindu-se la Versailles pe miniștri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1.Pacienții sunt educați individual în cabinetul de picior diabetic, cu ocazia consultației propriu-zise, de către medicul curant. Pacientul primește informații legate de patologie și instrucțiuni legate de modul de îngrijire și riscurile pe care și le asumă dacă nu urmează sfaturile medicului. De asemenea, pacienții noștri primesc o cartelă colorată (verde - pacient fără probleme deosebite care să rămână așa numai cu grijă și urmărirea sfaturilor medicului, galbenă - pacient la risc care trebuie să fie tratați, roșu - pacient cu probleme majore cum
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]