19,447 matches
-
Hipoacuzicul este o persoană cu simțul auditivdiminuat. Multe hipoacuzii pot fi rezolvate pe cale chirurgicală, în timp ce altele nu pot fi ameliorate decât pe cale protetică. În unele cazuri, destul de rare, nu este posibil nici un remediu. Cauza care stă la baza hipoacuziei se poate afla la diferite niveluri ale
Hipoacuzie () [Corola-website/Science/296525_a_297854]
-
de zei" (De divinatione, I). Tot el spunea că "cunoașterea întregii naturi ne scapă de superstiție, ne eliberează de spaima de moarte [...]" (De finibus, I, xix, 63). Lucrețiu spunea despre religie: "Ignoranța și frica, iată fundamentele oricărei religii (Lucrețiu, Bunul Simț, x). Opinia lui va fi preluată mai târziu și de baronul d'Holbach. Și Tacit, în scrierile sale, definește adesea ca superstiții toate cultele asiatice care se răspândeau pe atunci în inima imperiului, printre care și creștinismul (Tacit, Istorii, iv
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
funcție a situației de viață a gânditorului” . • Ideologiile nu sunt atât interesate de problema în sine, cât de procesul apariției și dispariției, cu alte cuvinte de explicarea totală a tuturor evenimentelor istorice; Ideologiile insistă asupra unui “adevăr” aflat dincolo de perceperea simțurilor obișnuite, o realitate accesibilă doar celor inițiați de către ea; • “Gândirea logică sistematizează faptele într-o procedură perfect logică, pornind de la o premisă acceptată ca axiomă și deducând totul pe baza ei; adică procedează cu o consecvență care nu mai există
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
prin simpla analiză a cazurilor singulare individuale). Doar după constituirea unui astfel de tablou general al unei maladii putem vorbi despre un diagnostic efectuat pe baza datelor unei cazuistici competent analizate, diagnosticul trecând astfel de sub imperiul magiei în știința propriu-zisă: simțul clinic, intuiția, flerul și "arta ghicirii" își pierd valoarea de instrumente principale, trecând pe plan secund. Medicina a început să fie realmente riguros științifică atunci când medicul a avut curajul să nu trateze, lăsând ca lot martor pentru comparație un anumit
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
să se adapteze și să se comporte față de mediul natural în mod instinctiv. Omul însă a adoptat față de mediu o atitudine activă, transformându-l cu ajutorul uneltelor pe care le confecționează. Astfel apare atitudinea activă a omului față de propria sa dezvoltare, simțul de răspundere pentru generația viitoare, exprimat prin grija adulților de a transmite celor tineri experiența de confecționare și utilizare a uneltelor în vederea formării lor ca forță de muncă. Între muncă și educație s-a stabilit astfel un raport de intercondiționare
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
vârsta de trei ani, tot ce mișca, strălucea, sau făcea zgomot atrăgea întrebarea: „what's the go o'that?” Într-un pasaj adăugat la o scrisoare a tatălui său către cumnata sa, Jane Cay, în 1834, mama lui descria acest simț înnăscut de curiozitate: Recunoscând potențialul băiatului, mama lui Maxwell, Frances, și-a asumat responsabilitatea educației timpurii a lui James, ceea ce, în epoca victoriană, era în mare parte misiunea femeii familiei. La opt ani, el putea recita pasaje lungi din Milton
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
Percepția este o identificare și organizare în conștiința omului a faptelor, obiectelor și fenomenelor din realitatea obiectivă care acționează direct asupra organelor de simț ca informații senzoriale. În context organele de simț sunt categorisite ca analizatori. Comparativ cu senzația, percepția constituie un nivel superior de prelucrare și integrare a informației despre lumea externă și despre propriul nostru "eu". Superioritatea percepției constă în realizarea unei
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
Percepția este o identificare și organizare în conștiința omului a faptelor, obiectelor și fenomenelor din realitatea obiectivă care acționează direct asupra organelor de simț ca informații senzoriale. În context organele de simț sunt categorisite ca analizatori. Comparativ cu senzația, percepția constituie un nivel superior de prelucrare și integrare a informației despre lumea externă și despre propriul nostru "eu". Superioritatea percepției constă în realizarea unei imagini sintetice, unitare, în care obiectele și fenomenele
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
se pot distinge astfel imagini perceptive monomodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de către un singur analizator) și imagini perceptive plurimodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de mai mulți analizatori). Perceperea unuia și aceluiași obiect prin mai mulți analizatori (organe de simț) este, evident, mai eficientă decât perceperea doar printr-un singur analizator. Datorită specializării funcționale relativ înguste, fiecare analizator nu poate să reflecte realitatea decât fragmentar, unilateral. Orice obiect concret, oricât ar părea de simplu, posedă o multitudine de aspecte, însușiri
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
descompunere etc. Grație acestor acțiuni, imaginea perceptivă dobândește adecvarea și precizia necesare în reglarea optimă a comportamentului și activității. În condițiile percepției cotidiene, avem impresia ca percepția se realizează automat și instantaneu, de îndată ce stimulul acționează asupra unui analizator (organ de simț) sau a altuia. În realitate, procesul perceptiv este unul de desfășurare fazică, având următoarele faze: orientarea, detecția, discriminarea, identificarea și interpretarea. Percepția este guvernată de o serie de legi generale, aplicabile tuturor modalităților senzoriale și tuturor situațiilor reale. Enumerăm pe
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
pe cele mai importante: legea integralității-structuralității, legea selectivității, legea constanței perceptive, legea semnificației și legea proiectivității. Pe lângă formele simple ale percepției, există și formele complexe: percepția spațiului, a timpului, a mișcării. Ca și senzația, percepția reflectă însușiri concret intuitive, accesibile simțurilor, în condițiile relației directe dintre obiect și subiect. Sunt însușiri furnizate prin intermediul analizatorilor și vizează aspecte de culoare, formă, mărime etc. Dar, în timp ce senzațiile reflectă însușiri simple, elementare, luate separat, percepția reflectă însușiri complexe. Ea reflectă obiectul așa cum este el
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
de cea senzorială. Se aseamănă prin faptul că ea conține informații despre însușirile concret intuitive. La fel ca și imaginea senzorială, este o imagine primară, care se realizează „aici și acum”, în condițiile acțiunii stimulilor și obiectelor asupra organelor de simț. Se deosebesc prin faptul că imaginea perceptivă este bogată în conținut, este relaționată cu contextul și este semnificativă. În cazul imaginii perceptive primează valoarea ei cognitivă și mai puțin aspecte cum ar fi intensitatea sau tonalitatea afectivă. În concluzie, se
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
o expresie oarecum tristă. Câine de talie mare, având originea în Alpii Elveției unde a fost utilizat pentru paza gospodăriilor și a turmelor, pentru cărăușie și tracțiune. A devenit celebru în secolul al XIX-lea fiind folosit, datorită puterii și simțului său remarcabil de orientare, pentru salvarea călătorilor care se rătăceau sau erau înzăpeziți în trecătorile alpine. Numele îi vine de la trecătoarea Saint Bernard, unde a trăit și cel mai celebru reprezentant al rasei, cîinele Barry, care între 1800 și 1812
Saint-Bernard () [Corola-website/Science/298542_a_299871]
-
(n. 3/15 martie 1871, Tereblecea, Austro-Ungaria, azi Ucraina - d. 23 decembrie 1964, București) a fost un zoolog român. Contribuții în domeniul organelor de simț. A descoperit organele gustative la păsări. Membru corespondent al Academiei Române (1913), exclus în 1948, repus în drepturi în 1990. S-a născut în comuna Tereblecea din Bucovina de Nord, Imperiul Austro-Ungar (azi în Ucraina) într-o familie de învățători. Face
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
de biologie la Cernăuți. Meritele lui au fost recunoscute și de regimul postbelic comunist din România prin acordarea titlului de Profesor Emerit al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor striați și a epidermei, precum și activitatea
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
pe care familia și-o construise din bani adunați din ale oieritului, Despa, ținând un nou născut în mâna stângă, cu pușca în mâna dreaptă trage „bărbătește”, iscusit și fără oprire și-i izgoneste. Despa avea istețimea de minte și simțul umorului fratelui ei Ioan Caragiani. După o vizită la regină, întrebată fiind de Măria Sa cum i-a plăcut seara, Despa răspunde prompt: „Nu mă pot pronunța doar după o vizită”. Fratele lui Ioan Caragiani, doctorul Alexandru Caragiani, stabilit la Tecuci
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
GT". Toriyama a fost implicat în supravegherea și îndrumarea proiectului, dar într-o manieră limitată. Seria animată "Dragon Ball" a avut 500 de episoade făcute în Japonia, care au fost produse și licențiate și pentru America de Nord și Australia de către FUNimation. Simțul dezvoltat al designului al lui Toriyama a dus la implicarea lui la crearea personajelor din "Dragon Quest", o serie de jocuri video de rol (numit și "Dragon Warrior" în Statele Unite). Toriyama a fost și designer de personaje pentru jocul de
Akira Toriyama () [Corola-website/Science/307214_a_308543]
-
una către Anghel Demetriescu, considerat singurul prieten apropiat căruia îi putea explica actul său disperat. "„Cugetă, te rog, și spune tuturor că nebun n-am fost, dar că, cu inima mea peste fire simțitoare, am căzut pradă ușurinței și vulgarității simțurilor unei ființe fără inimă, fără conștiință, lipsită chiar de acea pătrundere de minte ce-ar fi făcut dintr-însa o zâna inspiratoare a mult-puținelor mele facultăți intelectuale... A fost adevăratul mormânt al inteligenței, al iluziilor, ba chiar și al vieții
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
să facă un pariu. Deși scopul lui Erasmus era să dovedească soliditatea traducerii sale latine a Bibliei și nu neapărat să ofere o ediție grecească a Noului Testament, textul său grecesc a fost preluat în mod aproape lipsit de orice simț critic în Textus Receptus, ediție a Noului Testament care suferea de aceleași defecte ca și textul grecesc al lui Erasmus: bazat pe manuscrise puține și de proastă calitate. Asta face ca toate traducerile Bibliei bazate pe Textus Receptus să conțină
Comma Johanneum () [Corola-website/Science/307276_a_308605]
-
larg și lat, ocupând o suprafață, relativ, mare în centrul prosomei. Acesta inervează pedipalpii, picioarele și țesuturile din primele patru segmente ale mezosomei. Lanțul nervos ventral este compus din 7 ganglioni, 3 în mezosomă și 4 în metasomă. "Organele de simț." Cel mai dezvoltat simț al scorpionilor este văzul. Pe partea superioară a prosomei sunt plasați 3 - 6 perechi de ochi. Dintre aceștia o pereche mai dezvoltată sunt situați anterior și medain, iar restul în grupuri laterale. Scorpionii posedă organe senzitive
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
o suprafață, relativ, mare în centrul prosomei. Acesta inervează pedipalpii, picioarele și țesuturile din primele patru segmente ale mezosomei. Lanțul nervos ventral este compus din 7 ganglioni, 3 în mezosomă și 4 în metasomă. "Organele de simț." Cel mai dezvoltat simț al scorpionilor este văzul. Pe partea superioară a prosomei sunt plasați 3 - 6 perechi de ochi. Dintre aceștia o pereche mai dezvoltată sunt situați anterior și medain, iar restul în grupuri laterale. Scorpionii posedă organe senzitive specifice numai lor, numite
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
arbori pentru dormit, dimineața în zori cînd coboară, ori de cîte ori se considera amenințați de vreun pericol și în perioada de împerechere. Femelă scoate și ea un ticăit ușor, iar în copac se urcă fără să dea glas. Dintre simțuri cel mai dezvoltat pare a fi văzul, apoi auzul. Localizarea fazanului în teren depinde de anotimpuri. Primăvară cînd vegetația începe să se ridice și să ofere adăpost, fazanul iese la cîmp, la început la culture de păioase și mai tîrziu
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
toată suprafața corpului. Pentru a asigura creierul cu informații din exterior, suprafața internă a cuticulei este împânzită de celule senzitive. De aceste rețele nervoase sunt conectați toți receptorii: tactili, olfactivi. Pentru păianjenii ce-și contruiesc plase contează cel mai mult simțul tactil, pe când pentru vânătorii activi - vederea. Însă și în aceste cazuri sunt excepții. Inima este de formă tubulară, alcătuită dintr-o singură cameră, situată dorsal în opistosomă. Ea este prevăzută cu 3 - 4 osteole care împiedică revenirea sângelui venos înapoi
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Minciună este o afirmație care este contrazisa de către experiență, observație sau bun simț, care este oferită de mincinos în mod premeditat sau spontan prin contorsionarea totală sau parțială a faptelor și a adevărului sau prin argumentarea selectivă, dar aparent semnificativă, a faptelor. De regulă, minciună se consideră o acțiune intenționala de declarare a
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
and Communication in the Animal and the Machine“ apare în anul 1948 aproape simultan în Paris și New York. El era optimist cu noile posibilități tehnice de dirijare și realizare a protezelor ca articulații pentru membre și a înlocuitorilor organelor de simț. Wiener s-a străduit să lege cibernetica de disciplinele științifice și mai ales de filozofie, fiind influențat în același timp de Baruch Spinoza și Gottfried Wilhelm von Leibniz. In opera sa „The Human Use of Human Beings - Cybernetics and Society
Norbert Wiener () [Corola-website/Science/308569_a_309898]