21,512 matches
-
forța spiritului, și toată fața lui e plină de energie vitală. Au trecut atâtea secole de la nașterea lui, însă Buddha nu ni se mai pare atât de îndepărtat; îi auzim glasul, care ne cheamă și ne îndeamnă să nu ne temem de luptă, ci s-o primim calmi și cu curaj. Viața merită trăită, pare el să spună, doar pentru a progresa spiritual. Contemplând o statuie a lui Buddha, chiar și cineva care nu știe nimic despre învățăturile sale va ajunge
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la chef. Mie mi-era drag când îl vedeam așa, cu mare coraj. Nu-I putea sta nimeni împotrivă... De hoți nu se temea, avea mare stăpânire asupra lor” * “Vitoria îl judeca pe Lipan. Avea ea să-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
facem? Deseară, am aflat că dăscălimea cu Cațavencu și cu toți ai lor vor să facă scandal. Trebuie să-i spunem lui Ghiță să îngrijească. Mișelul de Cațavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte la păstrare. Trahanache: ' Aide, mergi la dejun? Tipătescu: Nu, neică Zahario, mulțumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii Joițichii. Trahanache: Bine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Brânzovenescu: D. Trahanache la vizită la d. Cațavencu... Tipătescu: Ei? Farfuridi: Madam Trahanache la vizită la d. Cațavencu... Tipătescu: Ei? Brânzovenescu: D. Ghiță polițaiul la vizită la d. Cațavencu... Farfuridi: De unde și până unde? Brânzovenescu: Noi, ce să zicem ne temem de ce spune lumea... Tipătescu: (nervos) Ei, ce spune lumea? Farfuridi: Vrei să vorbesc curat și deslușit, stimabile? Ne temem de trădare... Na! Tipătescu: (după ce s-a întors când la unul când la altul, supărat cătră Farfuridi) Amice, d-le Farfuride
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ei? Brânzovenescu: D. Ghiță polițaiul la vizită la d. Cațavencu... Farfuridi: De unde și până unde? Brânzovenescu: Noi, ce să zicem ne temem de ce spune lumea... Tipătescu: (nervos) Ei, ce spune lumea? Farfuridi: Vrei să vorbesc curat și deslușit, stimabile? Ne temem de trădare... Na! Tipătescu: (după ce s-a întors când la unul când la altul, supărat cătră Farfuridi) Amice, d-le Farfuride, nu ți se pare dtale că te faci mai catolic decât Papa? Farfuridi: Da, când e vorba de prințipuri
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru cine votăm noi, pentru cine lucram noi? Noi încă nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți puțintică... Farfuridi: Nu știm... Trahanache: Mă rog, aveți... Farfuridi: Ba eu merg și mai departe și zic, cum ziceam lui amicul meu Brânzovenescu: mă tem de trădare... Trahanache: Cum de trădare? Brânzovenescu: De-aia noi astăzi când am mirosit ceva cumva... Farfuridi: Ceva cumva... Trahanache: Ceva cumva? Brânzovenescu: Dacă e ceva la mijloc... Farfuridi: Ceva la mijloc... Trahanache: Ceva la mijloc? Farfuridi: Da, așa, dacă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de ginte latină. N-ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe calea politică... (îngrașă vorbele.) Popescu: Bravo! Cațavencu: Socială... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Economică... Popescu: Bravo! Cațavencu: Administrativă... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Și... și... Ionescu, Popescu, Grupul: Bravo! Bravo! Trahanache: (clopoțind) Rog, nu întrerupeți pe orator, stimabile... Cațavencu: (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte... (cătră adunare și mai ales cătră grup, cu tonul sigur.) Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dar lipsește cu desăvârșire. Soțietatea noastrăă dar, noi, ce aclamăm? Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face de loc în țara noastră! Grupul: Bravo! (aplauze entuziaste.) Trahanache: (clopoțind) Stimabile... nu... Cațavencu: Lăsați, d-le președinte, să întrerupă... nu mă tem de întreruperi!... În Iași, de exemplu, permiteți-mi această digresiune, este tristă, dar adevărată! în Iași n avem nici un negustor român, nici unul!... Grupul: (mișcat) A! Cațavencu: Și cu toate aceste toți faliții sunt jidani! Explicațivă acest fenomen, acest mister, dacă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Dandanache este ales în "unanimitate". Piesa este remarcabilă, în primul rând, prin arta compoziției.Tehnica este cea a amplificării treptate a conflictului. Scriitorul crează un conflict fundamental (pierderea scrisorii), care dă unitate operei; dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem că nu sunt considerați membri marcanți ai partidului lor;) Complicațiile se amplifică din ce în ce mai mult, ca urmare a repetiției, evoluției inverse si interferenței diverselor serii de personaje aflate în conflict. (tehnica bulgărelui de zăpada). Caragiale însă, este si cel mai mare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
neorealist, ale cărui începuturi sunt asociate cu lucrarea lui Kenneth N. Waltz Theory of International Politics (1979). Noua direcție de teoretizare a generat dezbateri numeroase și consistente, s-a dezvoltat enorm din punct de vedere cantitativ, și-a asumat noi teme de cercetare, a intrat în dialog cu tot mai mulți competitori. Astfel că, deși Waltz continuă să fie recunoscut ca fondator, neorealismul a evoluat și prin reacțiile și criticile la adresa viziunii sale. Nu se poate elabora o tipologie statică a
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
aflat ulterior. Vi-l spun imediat... Și fuma țigări de ăstea parfumate... La un moment dat Îmi oferă și mie o bomboană mentolată, din ălea disc, așa... Și l-am refuzat... A Încercat să-mi ofere țigară... Am refuzat. Mă temeam să nu-mi fie dăunătoare cumva... O zi, două n-am cedat deloc. Dar ce voia să afle de la dumneavoastră? El a Încercat să mă ia de la Început și eu eram atent să văd unde vrea să ajungă... Căuta să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și acolo o fost o grevă, că i-o băgat la izolare pe preoți... Atunci n-o intrat În mină vreo 600 de deținuți. Și-apoi o fost unu’, Grigore Bașotă 3, care o intrat În mină că s-o temut că l-or duce Înapoi În Gherla la reeducare. Și-apoi ceva balenă n-o fost cum trebuie, o căzut și i-o tăiat piciorul. No, ș-apoi l-o dus la spital, l-o făcut bine și mina i-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un căpitan, Trandafirescu, care mi-a făcut observație că știu mai multe și refuz să spun adevărul... Și am Înțeles atunci ceea ce bănuiam mai de mult, că toate arestările noastre de după 1956 au avut un caracter preventiv, deoarece comuniștii se temeau ca, odată cu plecarea rușilor din țară, să nu se Întâmple și la noi ce se Întâmplase În Ungaria. Io știam ce s-a petrecut acolo În perioada aceea, cum ofițerii de Securitate din Budapesta... au fost spânzurați de crăcile copacilor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noastră, folosind ca argumente - ca întotdeauna în relațiile cu statele mai mici - dreptul forței.“ („Vor face rezbel? Nu știu, dar în tot cazul este scârbos acest spectacol pe care-l oferă lumii înalți diplomați. Aceste colosuri vor să se facă temute de niște neînsemnate state precum România; vor să bea apă de Dunăre.“) Activând intens, în acești ani, în cercul social-democrat bucureștean, aflat sub influența lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, Constantin Bacalbașa va lua parte, în 1883, alături de Gh. Kernbach (poetul Gheorghe din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lumânarea strămoșească... În apartamentul de bloc muncitoresc în care locuiam era - se putea alt fel? - la fel de frig ca în toată România, țară aflată, după cum bine se știe, în drum spre cele mai înalte culmi de civilizație și progres; noaptea, când tem peratura se apropia de zero grade, ne culcam cu tot echipamentul de munte pe care-l aveam pe noi, inclusiv hanoracul, pe care ni-l trăgeam vitejește pe cap, cu gândul la zilele de vară... O aventură era și drumul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puține. Regimul conservator, atât prin origina lui, cât și din cauză că burghezia, în ascendența ei, nu mai putea tolera, din instinctul de clasă, pe urmașii privilegiaților, era urât de opinia publică. Însă mulți adversari ai guvernului și ai regimului boieresc se temeau de roșii. Ion Heliade-Rădulescu trăia încă, iar în țară, mai ales în București, erau mulți cari gândeau cu capul lui Heliade, acest adversar al lui Rosetti și Brătianu. Aceștia formau o lume intermediară între albi și roșii, un fel de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aparțineau partidului roșu, cu slabe excepțiuni. În Colegiul I candida Gheorghe Vernescu care nu era roșu. Era un liberal moderat, un adevărat reprezentant al burgheziei capitaliste care prin origina ei ura pe boieri, care prin interesele ei de clasă se temea de roșii. Un candidat roșu, un Ion Brătianu sau mai ales un C.A. Rosetti, nu ar fi avut nici un sorț de reușită la Colegiul I. La Colegiul al doilea candida Dumitru Brătianu. Este foarte semnificativ cum simțul public știa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dumitru Brătianu. Este foarte semnificativ cum simțul public știa să catalogheze pe fruntașii partidului roșu. C.A. Rosetti, care în realitate era cel mai înaintat în idei, reprezenta sperietoarea. De Rosetti fugeau burghezii, pe când de Ion Brătianu nu se prea temeau. Totuși pe Ion Brătianu îl considerau cu mult mai zvăpăiat liberal decât pe fratele său Dumitru. Încă de la Paris se făcuse deosebirea între Brătianu moderatul și Rosetti înaintatul. Rosetti poreclea pe Ion Brătianu cu numele de: micul Proudhon 21. Marii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stise femeile, pe toată lumea o teroriza la mahala. Nu e de mirat, dar, că ura dez lănțuită se abătu asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât. Ilie primise un glonte de revolver și o împunsătură de cuțit. Teme lie Trancă fu lovit cu aceeași furie. De îndată ce s-a aflat despre prezența Geambașului, valu rile mulțimii se abătură asupra cârciumii. Unii s-au înar mat cu bastoane, cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ROM., an. XX, 12, 13 aprilie 1876, pp. 321-322) fiind preluat la 14 aprilie și de Telegraful. El reflecta interesele egoiste ale cercurilor con ducătoare austro-ungare care, provocând destabilizarea în sud-estul Europei, doreau să-și extindă aici sferele de influență, temându-se, totodată, de expan siunea, în aceeași zonă, a Rusiei țariste. 35. Guvernul Lascăr Catargiu se pronunțase pentru o strictă neutralitate în conflictul care izbucnise în Balcani, simpatizând însă, cum era și firesc, cu lupta popoarelor subjugate de aici pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care ni le fac unii și alții, dacă închidem ochii în fața unor cazuri ca acela al bătrînului din strada Eliberării, exploatat de o zgripțuroaică (mutra o arată) cu teșchereaua plină, și al altor umiliți? Cerșetoria e o realitate. Ni-i teamă s-o recunoaștem? Am recitit, aproape cu lacrimi, scrisoarea primită de la Lucica, în care îmi descrie starea în care se află tata, că „orice ar mînca i se umflă ficatul”, că „de la o vreme încoace nu mai poate sta culcat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am făcut și fac cele ce sînt dator. Mai tînăr și cu o fire care nu se adaptează prea lesne, n-am beneficiat de mari simpatii. Involuntar, am atins vanități și pe unii, poate, prin rigoare, i-am ofensat. Planificînd teme, îndreptînd manuscrise, corectînd șpalturi, deplasîndu-mă la bibliotecile și căminele culturale din județ, organizînd „acțiuni de amploare”, nu mi-am pus problema cît o să rezist în fiecare din posturile în care m-am aflat. Am muncit cu tragere de inimă, nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după ce le prindea, de o mare cruzime, izbindu-le „cumplit, cu muchea lopeții”. Camilar (care mi-a atras atenția odată asupra acestui episod) insinuează existența unei duble infirmități (fizice și morale) a personajului său: „Zacîria poreclit Zacîr era urît și temut de toată obștea. Piciorul un pic mai scurt era, nu numai după credințele vechi și deșarte, semn neîndoios că-i ura pe toți semenii cu amîndouă picioarele bune! Nu plîngea niciodată în timpul hărăzit lacrimilor, la jale, durere sau bucurie: Zacîria
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alta. E - recunosc - o deficiență a firii mele analitice. Iubirea mea nu „acoperă toate cusururile”, nu face abstracție de faptul că „și soarele are pete”. Nu reușesc să mă abandonez pe de-a-ntregul, nu elimin niciodată toate îndoielile. Mi-i teamă de excese și, implicit, de ridicol. Poate că nu am „talentul” de a iubi, un „talent special”, apreciat ca „rar” de Jose Ortega y Gasset, în Estudios sobre el amor. Totuși nu umblu, cum i se pare ei, cu jumătăți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]