19,253 matches
-
4 și 10% , cu o incidență anuala de 1.0-4.1% ceea ce înseamnă că riscul unui pacient cu 4 diabet de a face o ulcerație pe durata vieții este de 15-25% (4). La ora actuală, riscul unui pacient cu diabet zaharat de a face o ulcerație sau a necesita o amputație a devenit mai mare decât acel de a-și pierde vederea sau a ajunge în stadiul de insuficiență renală cronică. Într-un studiu trasversal efectuat în mai multe Centre de
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
-și pierde vederea sau a ajunge în stadiul de insuficiență renală cronică. Într-un studiu trasversal efectuat în mai multe Centre de Diabet din țara noastră am constatat o prevalență a ulcerațiilor picioarelor de 3,2% la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 și de 3,8% la pacienții cu diabet zaharat tip 2 (5). În ceea ce privește incidența și prevalența amputațiilor, deși aparent acestea ar putea fi ușor de evaluat, s-a constatat că există importante diferențe în modul în care
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
Într-un studiu trasversal efectuat în mai multe Centre de Diabet din țara noastră am constatat o prevalență a ulcerațiilor picioarelor de 3,2% la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 și de 3,8% la pacienții cu diabet zaharat tip 2 (5). În ceea ce privește incidența și prevalența amputațiilor, deși aparent acestea ar putea fi ușor de evaluat, s-a constatat că există importante diferențe în modul în care se calculează (6). În unele statisticii raportarea incidenței se face la 105
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
și de : - Desfășurarea în 1991 a primului Simpozion Internațional “ Piciorul Diabetic “ (Noordwijkerhout, Olanda), edițiille ulterioare desfășurându-se odata la patru ani (ultima ediție, în 2003, a reunit peste 700 de specialiști). 6 2. Etiopatogeneza leziunilor picioarelor la pacienții cu diabet zaharat. Cunoașterea cauzelor și a mecanismelor care concură la creșterea riscului pentru leziuni ale picioarelor și apoi la producerea acestora, la pacienții cu diabet, este indispensabilă pentru aplicarea eficiientă a măsurilor de prevenire și tratament. Ceea ce a constituit progresul, poate, cel
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
abordat apoi modul în care aceștia interacționează (calea spre ulcerație). A. Factori predispozanți: Factori care reduc rezistența țesuturilor la agresiune - Macroangiopatia - Microangiopatia - Neuropatia autonomă Factori care cresc probabilitatea agresiunii - Neuropatia motorie - Neuropatia senzitivă - Reducerea mobilității articulare - Alte complicații ale diabetului zaharat B. Factori precipitanți - Leziunile tegumentare - Traumatismele 2.1. Factorii etio-patogenetici A. Factorii predispozanți. 1. Factori care reduc rezistența țesuturilor la agresiune. 1.1. Arteriopatia cronică obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare. Arteriopatia cronică obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare (ACO) este cea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
A. Factorii predispozanți. 1. Factori care reduc rezistența țesuturilor la agresiune. 1.1. Arteriopatia cronică obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare. Arteriopatia cronică obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare (ACO) este cea mai formă de interesare vasculară periferică la pacienții cu diabet zaharat și constă în reducerea progresivă a fluxului sanguin în arterele membrelor inferioare datorită îngustării progresive a lumenului acestora produsă de plăci aterosclerotice. Aterogeneza are același aspect histopatologic și aceiași factori de risc ca și la populația nediabetică însă ceea ce este
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
arterele membrelor inferioare, este de 15%, după 10 ani de evoluție a diabetului și de 45% după 20 de ani (13). De asemenea, în studiul Framingham comparându-se incidența ACO și a cardiopatiei ischemice la populația cu și fără diabet zaharat, s-a constatat un risc relativ mai mare pentru ACO decât pentru cardiopatie ischemică la persoanele cu diabet, ceea ce face din ACO o localizare mai specifică diabetului a aterosclerozei decât cardiopatia ischemică (12). O caracteristică a interesării arteriale periferice la
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
un risc relativ mai mare pentru ACO decât pentru cardiopatie ischemică la persoanele cu diabet, ceea ce face din ACO o localizare mai specifică diabetului a aterosclerozei decât cardiopatia ischemică (12). O caracteristică a interesării arteriale periferice la pacienții cu diabet zaharat este și frecvența crescută a calcifierii mediei arterelor mari și mijlocii (medioscleroza, boala Mönckeberg). Deși nu are consecințe directe asupra fluxului sanguin (14), medioscleroza duce la rigidizarea arterelor și la o presiune sistolică, la acest nivel, fals crescută. De asemenea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
este nevoie de un flux sanguin crescut, apoi și în repaus și în cele din urmă poate genera 8 necroza ischemică a țesuturilor (gangrena) cu necesitatea amputației. Această evoluție stadială nu este o regulă, în special la pacienții cu diabet zaharat, la care, datorită unor condiții specifice (neuropatia), ulcerațiile picioarelor sau necroza extinsă, pot să fie prima manifestare a bolii. De asemenea, evoluția progresivă nu este o fatalitate. In studii prospective sa constatat că mai puțin de 2% dintre pacienții cu
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
o amputație majoră (12) și că doar la 25% dintre pacienții cu claudicație intermitentă (în populația generală) evoluția este progresivă (16). ACO nu este nici singura și nici cea mai importantă cauză de producere a ulcerațiilor la pacienții cu diabet zaharat însă este factorul de prognostic cel mai important pentru vindecarea acestora. Chiar dacă ACO are mecanisme fiziopatologice comune la pacienții cu și fără diabet zaharat, există câteva caracteristici relativ specifice primului grup, cu implicații importante în diagnostic și tratament. Influența asocierii
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
nici singura și nici cea mai importantă cauză de producere a ulcerațiilor la pacienții cu diabet zaharat însă este factorul de prognostic cel mai important pentru vindecarea acestora. Chiar dacă ACO are mecanisme fiziopatologice comune la pacienții cu și fără diabet zaharat, există câteva caracteristici relativ specifice primului grup, cu implicații importante în diagnostic și tratament. Influența asocierii neuropatiei diabetice asupra manifestărilor clinice ale ACO (ex. absența claudicației intermitente pînă în faze avansate de obstucție arterială) a fost demult observată. În ultimii
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
și anomalii hemoreologice cum ar fi o creștere a vîscozității sanguine și a fibrinogenului. Vîscozitatea și fibrinogenemia crescute sunt ambele invers corelate cu indicele de presiune gambă-braț. 1.2. Microangiopatia. Microangiopatia este o manifestare precoce și relativ caracteristică a diabetului zaharat, cu distribuție generalizată, afectind practic toate vasele capilare ale organismului, dar mai ales retina si rinichiul (retinopatia si nefropatia), dar regăsindu-se și la nivelul inimii, membrelor, in vasa vasorum, vasa nervorum si patul capilar unghial. A existat o perioadă
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de măsurare a presiunilor si fluxului la nivelul microcirculației au condus la elaborarea așa numitei " ipoteze hemodinamice" a patogenezei microangiopatiei (24) .Aceasta ipoteză este susținuta atât de constatarea creșterii precoce a presiunii capilare in patul unghial la pacienții ci diabet zaharat tip 1, precum și de faptul ca aceasta se coreleaza pozitiv cu gradul de echilibru glicemic . Raymang si col. (cit. de 24) au observat, de asemenea, reducerea răspunsului hiperemic produs de traumatisme sau caldură, la pacienții cu diabet, modificare corelată de
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
corelată de asemenea pozitiv cu durata diabetului și cu prezența altor complicații cronice. Au fost constatate de asemenea, corelații pozitive intre deprimarea hiperemiei reactive si grosimea membranei bazale, fapt care argumentează in plus ipoteza hemodinamică a patogeniei microangiopatiei. In diabetul zaharat tip 2 s-a constatat insă că dacă presiunile capilare in patul unghial sunt normale, deprimarea hiperemiei maximale este evidenta și prezenta incă de la debutul diabetului. La acești pacienți s-a speculat posibila corelație intre rezistența arteriolară crescută (care ar
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
diabetic neuropat. 2. Factori care cresc probabilitatea agresiunii 2.1. Neuropatia diabetică periferică senzitivă și motorie. Pentru practica clinică neuropatia diabetică periferică este definită prin prezența simptomelor și/sau a semnelor de disfuncție a nervilor periferici la pacienții cu diabet zaharat, după excluderea altor cauze (29). Manifestarea clinică cea mai comună a neuropatiei diabetice este polineuropatia diabetică periferică simetrică senzitivo-motorie, care este prezentă la mai mult de 50% dintre pacienții cu o vechime a diabetului mai mare de 15 ani (28
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
și în timpul mersului (Novell EMED force-plate gait analysis system). Se consideră că au o bună valoare predictivă penrtu ulcerații forțele de peste 87 N/cm 2 (38) sau presiunile de peste 10 kg/ cm 2 (28). 2.3. Alte complicații ale diabetului zaharat și asociații morbide. Prezența altor complicții ale diabetului zaharat poate de asemenea să acționeze ca și factori care să crească probabilitatea agresiunilor, mai ales atunci când sensibilitatea protectivă a picioarelor este pierdută. Astfel, s-a constatat o asociere semnificativă între severitatea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
Se consideră că au o bună valoare predictivă penrtu ulcerații forțele de peste 87 N/cm 2 (38) sau presiunile de peste 10 kg/ cm 2 (28). 2.3. Alte complicații ale diabetului zaharat și asociații morbide. Prezența altor complicții ale diabetului zaharat poate de asemenea să acționeze ca și factori care să crească probabilitatea agresiunilor, mai ales atunci când sensibilitatea protectivă a picioarelor este pierdută. Astfel, s-a constatat o asociere semnificativă între severitatea riscului pentru ulcerații și severitatea retinopatiei sau a scăderii
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de risc pentru ulcerații (3). Nu în ultimul rând, factori psihosociali cum sunt atitudinea negativistă, izolarea socială, veniturile scăzute și vârsta înaintată, pot produce creșterea riscului pentru ulcerații și amputații (44). B. Factorii precipitanți. Ulcerațiile picioarelor la pacienții cu diabet zaharat nu se produc spontan ci sunt consecința acțiunii unor factori precipitanți, cum sunt leziunile tegumentare, produse de cele mai multe ori de o încălțăminte nepotrivită sau de suprasolicitarea prelungită a unei zone insensibile, și a unor traumatisme accidentale. Mersul obișnuit produce un
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
este cauză suficientă doar în 5% din cazuri. În 1999 a fost publicat un studiu asemănător (55) în care s-a urmărit frecvența și coexistența factorilor anatomici, fizio-patologici și de mediu implicați în apariția de ulcerații, la pacienți cu diabet zaharat fără ulcerații în antecedente, urmăriți la Manchester (Anglia) și la Seatle (SUA). În tabelul 2.2 este redată frecvența cauzelor componente pentru ulcerații în cele două centre. Așa cum reiese și din acest studiu, neuropatia periferică este cea mai frecventă cauză
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
generală a costurilor asistenței medicale. Creșterile de costuri în acest sector au fost mai rapide decât în oricare altul (57); Limitarea resurselor financiare alocate acestui sector în cadrul politicilor bugetare naționale; Creșterea generală a speranței de viață; Creșterea epidemică a diabetului zaharat și a complicațiilor lui; Dezvoltarea unor metode noi de screening și tratament și necesitatea ca eficiența lor să fie evaluată; Diversificarea problemelor de accesibilitate a pacienților cu diabet la serviciile de îngrijire; Necesitatea evaluării costurilor îngrijirii cu scopul luării deciziilor
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
atât din punct de vedere al diagnosticului cât și al tratamenului. Cifrele de prevalență a neuropatiei oscilează între 10% ( folosind criterii clinice ) și 80% ( dacă se iau in considerare numai modificările electromiografice). În studiul EURODIAB 25% dintre pacienții cu diabet zaharat tip 1 înrolați a dezvoltat simpome de neuropatie după o perioadă de opbservație de 7 ani (59) Nu este de mirare, în aceste condiții, faptul că definiția cea mai frecvent folosită este cea eminamente descriptivă și a fost adoptată prin
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
0, 1 si 2 puncte. Punctajul necesar pentru diagnosticul neuropatie este ≥ 4, însă acesta nu a fost întru-totul validat (65). Celui care aplică sau interpretează chestionarul i se recomandă să țină cont de eventuale alte cauze ale simptomelor decât diabetul zaharat. Același grup de lucru, în colaborare cu Joslin Diabetes Center și cu Juvenile Diabetes Fundation International, au propus ca instrument de screening și diagnostic așa zisul « neuropathy circles ». Acesta presupu ne mai multe etape. În prima, medicul diabetolog (sau medicul
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
doar la nivel de principii, detaliile revenind unor specialități de sine stătătoare cum sunt chirurgia, neurologia, ortopedia bolile infecțioase ș.a. 5.1. Tratamentul factorilor de risc. 5.1.1. Educația terapeutică. Educația terapeutică reprezintă o componentă fundamentală în tratamentul diabetului zaharat. Concepte cum sunt “autocontrolul și autoîngrijirea”, “împuternicirea pacientului (empowerment)”, “educația centrată pe pacient”, precum și transpunerea în practica clinică a remarcabilelor progrese făcute în psihologie (care de altfel au consacrat psihologul ca un membru important al echipei de îngrijire), au marcat
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de vedere printre primele zece țări din Europa. Un alt aspect îngrijorător este rata obezității infantile, care atinge 6-8% în România. Datele statistice din România pentru anul 2010 au relevat că s-au înregistrat 68.381 cazuri noi de diabet zaharat (o creștere cu 0,319%) comparativ cu 72.038 cazuri noi de diabet zaharat (o creștere cu 0,336%) în anul 2009. Numărul bonavilor rămași în evidență în anul 2010 a fost de 747.721 față de 703.324 bolnavi rămași
Numarul diabeticilor creste ”in mod dramatic”, conform raportului CDC [Corola-website/Science/92009_a_92504]
-
obezității infantile, care atinge 6-8% în România. Datele statistice din România pentru anul 2010 au relevat că s-au înregistrat 68.381 cazuri noi de diabet zaharat (o creștere cu 0,319%) comparativ cu 72.038 cazuri noi de diabet zaharat (o creștere cu 0,336%) în anul 2009. Numărul bonavilor rămași în evidență în anul 2010 a fost de 747.721 față de 703.324 bolnavi rămași în evidență în anul 2009. Potrivit datelor furnizate de Organizația Mondială a Diabetului, în
Numarul diabeticilor creste ”in mod dramatic”, conform raportului CDC [Corola-website/Science/92009_a_92504]