3,716 matches
-
Baranga, București, 1974; Teatrul în cetate, pref. Eugen Barbu, Iași, 1974; Talia...Thaliei, București, 1975; Teatrul și publicul, București, 1977; Dialog la scenă deschisă, pref. Ion Iordache, București, 1979; Conexiuni teatrale, pref. Dinu Săraru, București, 1981; Clasicii nu vor să îmbătrânească, București, 1983; Teatrul ca lume, pref. Radu Beligan, București, 1985; Cad măștile. Amintirile unui băileștean, București, 2000; Privire spre teatru, București, 2000; Teatrul în oglinzi retrovizoare, pref. Ion Dodu Bălan, București, 2000. Repere bibliografice: George Genoiu, „Fața văzută și nevăzută
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
Dialog la scenă deschisă”, LCF, 1979, 29; Eugen Naum, „Dialog la scenă deschisă”, ST, 1979, 7; Paul Tutungiu, „Dialog la scenă deschisă”, „Scânteia”, 1979, 11 537; Ileana Lucaciu, Temeinicia unui studiu, SPM, 1979, 436; Ileana Lucaciu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, SPM, 1984, 16; Adrian Dohotaru, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, FLC, 1984, 16; Mariana Brăescu, Actualitate și durabilitate, TTR, 1984, 10-11; Ion Zamfirescu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, 1984; Cristian Livescu, „Teatrul ca
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
la scenă deschisă”, ST, 1979, 7; Paul Tutungiu, „Dialog la scenă deschisă”, „Scânteia”, 1979, 11 537; Ileana Lucaciu, Temeinicia unui studiu, SPM, 1979, 436; Ileana Lucaciu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, SPM, 1984, 16; Adrian Dohotaru, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, FLC, 1984, 16; Mariana Brăescu, Actualitate și durabilitate, TTR, 1984, 10-11; Ion Zamfirescu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, 1984; Cristian Livescu, „Teatrul ca lume”, CRC, 1986, 9; George Genoiu, Amza Săceanu, ATN, 1986
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
Temeinicia unui studiu, SPM, 1979, 436; Ileana Lucaciu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, SPM, 1984, 16; Adrian Dohotaru, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, FLC, 1984, 16; Mariana Brăescu, Actualitate și durabilitate, TTR, 1984, 10-11; Ion Zamfirescu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, 1984; Cristian Livescu, „Teatrul ca lume”, CRC, 1986, 9; George Genoiu, Amza Săceanu, ATN, 1986, 2; Marian Popescu, Convorbiri teatrale, RL, 1986, 17; Ion Dodu Bălan, „Cad măștile”, „Renașterea civilizației rurale românești”, 2002
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
de atractiv, pentru atât de mulți oameni, aici și În toată lumea, de mai bine de două secole. Acel vis, atât de puternic și seducator Încât a captat imaginația și inima unei bune părți a omenirii, Își pierde acum din strălucire - Îmbătrânind dacă vreți - pe măsură ce noile realități planetare duc la o schimbare a viziunii umane pentru era ce va veni. Ceea ce erau considerate odată virtuțile principale ale visului american sunt În măsură din ce În ce mai mare percepute ca neajunsuri și chiar piedici pentru realizarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ceva mai dificil să deschizi ușa noilor veniți cu care autohtonii vor trebui să Împartă spațiul și averea lor. Europenii sunt, Într-o oarecare măsură, Într-o situație dificilă. Fără un influx masiv de imigranți În următoarele decenii, europenii vor Îmbătrâni, iar proiectul european va muri. Pe de altă parte, un val de imigranți - și de așa ceva este nevoie pentru ca economia europeană să-și păstreze locul pe scena mondială - amenință să copleșească atât bugetele de protecție socială deja suprasolicitate, cât și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și Kosovo. Se așteaptă ca Europa să admită Încă zece milioane de musulmani În deceniul următor, iar dacă Turcia devine parte a Uniunii, Încă șaizeci de milioane de musulmani vor deveni cetățeni ai Uniunii Europene. Pe măsură ce populația nativă a Europei Îmbătrânește, demografii estimează că o populație musulmană mai tânără și cu familii mai numeroase, va ajunge să reprezinte În curând 10% din populația europeană și poate chiar mai mult la jumătatea secolului. Deja, turcii musulmani În Germania, pakistanezii musulmani În Marea Britanie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dincolo de țăranii săi certăreți, înțelepți și hazoși, rămâne esențial ca personaj un loc - Miorcani, un fel de Humulești modern. În Lacătul apei (1986), de exemplu, L. folosește o modalitate ficțională tradițională, cu subiecte aparent cuminți: Calul, narațiune unde și animalul îmbătrânește odată cu satul, Stânca de săpun, relatând călătoria inițiatică a unor copii, Identitate, despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui cimitir semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea copilăriei furate etc. Cea mai reușită
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
este înțesat de motive moralizatoare și didactice care îndeamnă - cum se întîmplă în general cu toate poemele poeților galici - la deplina convertire. Pacea și prosperitatea de odinioară sînt departe; acum, oamenii trebuie să ducă o viață mai curată; lumea a îmbătrînit și devastările barbarilor arată că sfîrșitul ei e aproape. Folosirea modelelor clasice e foarte limitată; par cîteva reminiscențe din Prudentius. întîlnim și violări ale legilor metrice; rima este folosită frecvent. Lui Orientius i-au fost atribuite și alte scrieri minore
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Acasă > Poeme > Emoție > CÂND TOAMNĂ BATE-N GEAM... Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului ...te-ntrebi unde s-au dus cocorii, de ce-ai îmbătrânit și tu frunză, si-ai vrea măcar ptr o clipă să simți din nou fiorul unui început! Simt pentru a câtă oară cum regretul verii ce-a trecut starneste-n mine melancolii demult uitate. Au toate un sfârșit, si frunzele
CAND TOAMNA BATE-N GEAM… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381294_a_382623]
-
pentru ultima spovedanie. Am uitat de rugăciunea de seară și ritualul candelei cuvântătoare. În urma ajungerii în noapte, rămâne doar tremurul pierzaniei: Dă-mi, Doamne, puterea înțelegerii și a închinăciunii, la templul moștenit și fără timp, să-mi pot petrece gându’ îmbătrânit, și inima-n lumină. IANUARIE Sunt născută în ianuarie, o lună cu ochii de gheață în hibernarea greoaie a poverilor sufletești. Alături, înariparea îngerească a speranței. Zăbovesc pe străzi ca-ntr-o rugăciune. În jur, doar pândele cerșetorilor îmbrățișați părintește
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
destinul altor mari imperii care l‑au precedat: egiptean, persan, grec și asirian (respectăm ordinea dată de Lactanțiu). Viziunea politică a apologetului este constant una organicist‑ciclică. Imperiul Roman este asemenea unui organism viu, care se naște, ajunge la maturitate, îmbătrânește și moare. Pentru a fi încă și mai convingător în fața publicului său păgân, Lactanțiu face apel la teoria vârstelor cetății Romei (aetates Romanae urbis), în număr de opt: 1) infantia; sub Romulo (genita et educata); 2) pueritia; sub ceteris regibus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
În plus, vreau să am mintea complet limpede În ceasul hotărâtor. Dar ce poți ști? Imponderabilele menționate pot o altă Întorsătură și atunci adio toate pregătirile mele În fața eternității. Raymond, care este cu doi ani mai tânăr ca mine, a Îmbătrânit ramolit și puțin aiurit. Este acum mai mult ca propria sa caricatură. Totuși, mi-a făcut plăcere să-l revăd”. 6 mai, 1983: „Scrisorile tale sunt Întotdeauna o sărbătoare, fiind atât de bine exprimate și interesante, omenește judecat, de aceea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Grigurcu). În Țărmul himerei (1998), A doua paranteză (1999) și Prizonier în deșert (2000) revin motivele anterioare, accentuate însă și ajungând, uneori, până la manieră. Însingurarea devine din ce în ce mai intensă, la fel și insinuarea regretului marii treceri. Nostalgia și blazarea se înstăpânesc: „Îmbătrânisem absurd, dintr-o dată, / Ca o frunză prelungă de nuc” (Cotidian). Poetul nu pare preocupat de originalitatea limbajului, ci obține performanțe în linia discursului șaizecist: „Un bulgăre, / Un meteorit, ciudat, de oseminte, / Plesnind pe scoarța pământului”. El se rostește în termeni
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
de a se mărita, și în al doilea rând, de a avea copii (H. Marion). Acest destin poate însă suferi modificări, în sensul că: nu toate fetele se mărită; nu toate femeile măritate sunt mame; unele femei sunt sortite să îmbătrânească singure, după ce au cunoscut viața de familie, ca văduve. Toate acestea pot marca în mod dureros viața femeii și starea ei de sănătate mintală. Destinul femeii se realizează numai ca soție și mamă (H. Marion). Bărbatul se poate afirma în afara
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
naturală este un proces psihobiologic nepatologic. Ceea ce se consideră a avea un caracter patologic este senilitatea sau „bătrânețea patologică” (Ch. Müller, H. Ey). Involuția are câteva aspecte psihologice și psihopatologice care-i sunt caracteristice. J. de Ajuriaguerra afirmă că „fiecare îmbătrânește așa cum a trăit”. Bătrânul se distinge prin următoarele caracteristici: încetinirea și diminuarea generală a vitalității; o deplasare a reacțiilor personalității de la extraversie către introversie; diminuarea gândirii creative și a facultății de învățare; motivațiile devin din ce în ce mai monotone; facultatea de a se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o „geană adâncă”, apa se face „scuipat otrăvit”, din verze „ies moliile”, „Steaua Venerii” e „stinsă” și „rece”, îngerul ei „se clătina ca un păianjen”, altă dată „îngerii au somn de plumb” și „evantaie de hârtie” sau „vin copii și-mbătrânesc pe drum”, se vorbește, în fine, de „era noastră tristă”. În structura sa de adâncime, T. este un poet tragic. (Auto)ironia și umorul saturnian nu fac decât să îi sublinieze această dimensiune funciară. Numai aparent [...] Tonegaru e un poet
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
schizoide evadări în lumi imaginare și cu aceeași iluzie a (re)devenirii. În „La anii treizeci...” (1989) Alexandru Martin desăvârșește ideea din basm: revenind la Comana, loc echivalent cu trecutul de care se rupsese, în goana după „viață fără moarte” îmbătrânește brusc și devine cenușă. Prins în jocul ielelor, el fusese avertizat de drăgaica Tania Mitrofan, cea care îi desăvârșise transformarea: „Dacă te întorci, o să suferi cumplit”. În metamorfoza sa ireversibilă, dinspre ieri către azi - nu invers -, protagonistul repetă parcă istoria
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Brâncoveanu, Barbu Văcărescu, Mihalache Manu ș.a. Soarta Țării Românești îi inspiră cele mai multe stihuri, ocazionale sau politice, chiar și pe cele izbutite formal, influențate de metrica populară (Cântec românesc jalnic). În Leatul 1848, poem compus în mai 1850 de un Z. îmbătrânit, depășit de spiritul epocii, revoluția e văzută ca o calamitate ce unește straturile de jos ale societății cu reprezentanți ai elitelor pentru răsturnarea vechilor privilegii. Cronicarul, atent și de astă dată, prezintă exact etapele revoluției, formarea Guvernului Provizoriu, intervenția turcilor
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
60-119; Massoff, Teatr. rom., VII, 155-163, passim, VIII, 434-435; Brădățeanu, Istoria, II, 258-269; Mancaș, Teatrul, 123-131; Râpeanu, Cultură, I, 197-263; Mircea Ștefănescu, Un dramaturg își amintește..., I, București, 1980, 366-385; Piru, Ist. lit., 420-421; Amza Săceanu, Clasicii nu vor să îmbătrânească, București, 1983, 332-354; Ciopraga, Propilee, 284-288; Silvestru, Un deceniu, 272-274; Ornea, Actualitatea, 168-172; Râpeanu, Scriitori, 189-216; Craia, Fețele, 141-143; George Mihail Zamfirescu, RRI, IV, partea II, 465-511; Negoițescu, Ist. lit., I, 229-231; Ornea, Înțelesuri, 248-253; G. M. Zamfirescu, DRI, V
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
status, relații de putere (Davis, W. în M. Weiner și S. Huntington, eds.: 1987). Modelul baricadelor ne spune că „dezvoltarea economică se produce nu doar când un inamic (modernizator sau agent al dezvoltării) invadează citadela societății, ci și când barierele îmbătrânesc, slăbesc și, finalmente, încep să se prăbușească sau când apărătorii își pierd inima și încep să se predea” (apud So, 1990). Prima clătinare majoră a paradigmei teoriilor tranziției și deci ale dezvoltării prin modernizare se petrece în raport cu procesele de schimbare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce nu trezesc suspiciune și care puteau fi trecute mai ușor peste graniță este cel al unei femei mai în vârstă, îmbrăcată mai țărănește. Ea a spus, oarecum ironic și fără tragere de inimă, că există și avantaje pentru atunci când îmbătrânești. Acum23 ea își poate băga lucruri pe sub haine, deoarece vameșii nu mai sunt atât de vigilenți. Pe de o parte, vârsta creștea respectabilitatea, iar pe de altă parte, vameșii nu mai erau motivați să efectueze controale oarecum perverse. Legate de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comentează cu simpatie fascismul, ca și legătura dintre fascism și literatură. În P. apar traduceri din Goethe (Bun sosit și rămas bun, în transpunerea lui Ion Sân-Giorgiu), Petőfi Sándor, iar din Ady Endre se tălmăcește poemul Fericiți sunt cei ce îmbătrânesc (Horia E. Frunză). La sfârșitul fiecărui număr este plasată rubrica „Note”, unde sunt găzduite portrete, evocări, epigrame. T.H.
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
G2. Pentru generația-pivot (G2), această evoluție istorică acționează Într-un singur sens, ca un fenomen general legat de relația părinte-copil În cursul unui ciclu de viață sau, așa cu este denumit de Vern Bengtson, ca „miză generațională”/generational stake. Pe măsură ce Îmbătrânesc, părinții mizează mai mult pe relația cu copiii lor decât invers (apud Attias-Donfut, 2002). Raporturile dintre generații sunt Întotdeauna asimetrice: ele evoluează În cursul unui ciclu de viață ca urmare a acestei asimetrii. Copiii de Îndepărtează de părinți și investesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probleme mai târziu, o dată ce copii au crescut, pentru că mama s-a obișnuit să trăiască prin ei și prin noi. La ora actuală, În fiecare duminică, dar absolut În fiecare duminică mama vine și cât este de În vârstă, cât a Îmbătrânit!ă Chiar astăzi vorbeam la telefon cu fiul meu, care-mi spunea „Tu vii duminică, nu-i așa?”ă Ei bine, nu pot să vin eu pentru că vine la mine mama. Și acest lucru eu Îl văd ca pe ceva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]