4,547 matches
-
unele cu fructe 7.4. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul vizitei didactice la Muzeul de Istorie Naturală Iași Clasa : a VI-a Obiectul : Zoologie Locul desfășurării: Muzeul de Istorie Naturală Iași Tema: Protecția animalelor în țara noastră Scop: îmbogățirea cunoștințelor însușite de elevi despre caracterele generale ale principalelor grupe sistematice de animale, despre legăturile filogenetice dintre grupe evidențierea importanței animalelor în lumea vie, a importanței conservării speciilor de animale și, de aici, a necesității ocrotirii animalelor, mediului natural. Obiective
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
istoriei Rusiei în 1917, comunismul este produsul unei îndelungate tradiții reprezentate de actori sociali și politici, și moștenitorul mai multor generații de gânditori. La început a fost „Ideea”: ideea unei societăți în care egalitatea condițiilor ar fi asigurată prin interzicerea îmbogățirii personale și deci prin însușirea colectivă a roadelor muncii. Această idee își are rădăcinile în timpurile cele mai străvechi, când precaritatea condițiilor de supraviețuire a triburilor primitive îi obliga pe oameni să pună în comun produsele vânătoarei și ale culesului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în timpurile cele mai străvechi, când precaritatea condițiilor de supraviețuire a triburilor primitive îi obliga pe oameni să pună în comun produsele vânătoarei și ale culesului de fructe. Mai târziu, Platon și apoi Părinții Bisericii au întărit această idee condamnând îmbogățirea individuală, sursa unei capacități care pervertește omul și societatea. Această condamnare a dus la apariția, odată cu Thomas Morus în secolul al XVI-lea, a unei forme moderne de critică socială, utopia*. în secolul al XVIII-lea, aceasta a evoluat într-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o va reboteza cu numele Liga Comuniștilor -, publică în 1838 o utopie Omenirea așa cum e și așa cum ar trebuie să fie, și vede în învățăturile lui Hristos nefigurarea punerii în comun a bunurilor. Pentru a distruge răul conținut în posibilitatea îmbogățirii, toți și-au pus speranța în nonposesie sau într-o societate care-și va revoluționa nu producția ci sistemul schimburilor și al repartiției după formula reluată de Marx în „fiecăruia după nevoile sale”. Doi invarianți, extrași din discursurile comuniste, constituie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
într-o societate care-și va revoluționa nu producția ci sistemul schimburilor și al repartiției după formula reluată de Marx în „fiecăruia după nevoile sale”. Doi invarianți, extrași din discursurile comuniste, constituie așadar baza lui fondatoare. Primul ține de condamnarea îmbogățirii individuale, așa cum amintește și Marx: „Setea de îmbogățire este produsul unei dezvoltări sociale determinate, ea nu este naturală ci istorică, de unde și acuzele celor vechi la adresa banilor sursă a tuturor relelor” Cel de-al doilea, care-i de fapt, prelungirea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
producția ci sistemul schimburilor și al repartiției după formula reluată de Marx în „fiecăruia după nevoile sale”. Doi invarianți, extrași din discursurile comuniste, constituie așadar baza lui fondatoare. Primul ține de condamnarea îmbogățirii individuale, așa cum amintește și Marx: „Setea de îmbogățire este produsul unei dezvoltări sociale determinate, ea nu este naturală ci istorică, de unde și acuzele celor vechi la adresa banilor sursă a tuturor relelor” Cel de-al doilea, care-i de fapt, prelungirea primului, se concentrează asupra mijloacelor de a obstrua
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
analiza modului de producție capitalist, a contradicțiilor sale și a inevitabilei sale perimări. în anii 1846-1847, Marx și Engels au făcut apropierea dintre principiul comunist și ideea socialistă născută din societatea industrială, ei au privilegiat producătorul, reorganizarea muncii, progresul și îmbogățirea colectivă ca ciment al societății care urma să fie edificată. Pentru ei, condițiile unei revoluții*, preludiu al instaurării comunismului, se înscriu în punerea în stare de conflict a unei mase alienate, total pauperizate, și a unei „lumi de bogăție și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se opună dorinței producătorilor de a schimba, a acumula sau a transforma cumva în interesul lor orice bun material. Ea a trebuit să împace două logici antitetice: pe de o parte, vechea idee comunistă a repartiției egalitare și a respingerii îmbogățirii personale, pe de altă parte un corpus socialist propovăduind creșterea bogăției ca mijloc al fericirii colective. De aceea, pentru a putea concura cu capitalismul și a-și salvgarda aspirațiile utopice regimul sovietic a fost nevoit să sacralizeze un muncitor de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și dictaturii, anarhiștii* comuniști preferă să mizeze pe spontaneitatea muncitorului pentru a vedea apariția unei noi umanități. încredințată sindicatelor, asociațiilor și cooperativelor, producția trebuie să răspundă exclusiv nevoilor omului, în afara legilor economiei de piață. Pentru a contra orice veleitate de îmbogățire personală, repartiția bunurilor necesare trebuie să treacă prin dar, prin troc - la englezul William Morris - sau prin „luarea din grămadă” - ca la rusul Piotr Kropotkin și la francezul Sîbastien Faure. Cinci sau șase ore de lucru pe zi ar trebui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ordinii politice. Dacă credințele religioase sunt reprimate fără întrerupere, ele sunt totuși tolerate, de îndată ce sunt reduse la credințe private, îndeaproape controlate de poliție. Numeroase circuite informale caracterizează schimburile între ferma colectivă sau colhoz și deținătorii peticelor de pământ, ceea ce permite îmbogățirea țăranilor și, deopotrivă, aprovizionarea generală, sau chiar deținerea individuală de „mici grădini”, în afara obligațiilor colective. Importanța fenomenului dacea poate fi măsurată după migrările la sfârșit de săptămână către acest teren particular, în automobilul - Volga, Trabant - în fine dobândit, după ani
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de a folosi cu maximă eficiență fiecare material, fiecare unealtă, elevul este pus în situația de a reflecta la diverse posibilități prin care să realizeze lucruri utile cu economie de materiale de efort. Abilitățile practice își aduc contribuția și în îmbogățirea vieții afective a copiilor. Ei trăiesc din plin momentul în care pot constata singuri că în urma efortului depus au ajuns la rezultatul dorit. Sentimentul de bucurie și satisfacție pe care copilul îl încearcă în momentul încheierii cu succes a lucrului
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
de a folosi cu maximă eficiență fiecare material, fiecare unealtă, elevul este pus în situația de a reflecta la diverse posibilități prin care să realizeze lucruri utile cu economie de materiale, de efort. Abilitățile practice își aduc contribuția și în îmbogățirea vieții afective a copiilor. Ei trăiesc din plin momentul în care pot constata singuri că în urma efortului depus au ajuns la rezultatul dorit. Sentimentul de bucurie și satisfacție pe care copilul îl încearcă în momentul încheierii cu succes a lucrului
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
sa biologică. Referitor la dezvoltarea intelectuală, după 9 ani, copiii de sex diferit încep să se separe în mod spontan în jocuri. Copilul devine mai meditativ, se atenuează caracterul pregnant al expansivității în conduite. Evidentă este dorința de autoperfecționare, de îmbogățire a cunoștințelor (Șchiopu, U., Verzea, E., 1995, pag. 165). Capitolul III. CONCEPTUL DE ÎNVĂȚARE PARTICULARITĂȚILE ÎNVĂȚĂRII TEHNICII SPORTIVE 3.1. Conceptul de învățare 3.1.1. Definirea procesului de învățare Literatura de specialitate din domeniul psihologiei și pedagogiei moderne oferă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
reprezintă un filtru foarte eficient pentru reținerea particulelor care poluează aerul și fixează noxele toxice prin diverse procese metabolice. Altfel spus, spațiile verzi contribuie la ameliorarea microclimatului. Importanța vitală a spațiilor verzi este dată de rolul esențial al acestora în îmbogățirea cu oxigen a atmosferei și reducerea CO2 din aer. Prin producerea oxigenului și consumarea CO2 vegetația, în special cea lemnoasă, contribuie la îmbunătățirea evidentă a compoziției aerului asigurând menținerea vieții pe Terra. În procesul de fotosinteză, cu cât cantitatea de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
să se răspândească și în alte țări. Primele care au răspuns acestei provocări au fost țările scandinave. Atelierele de mașini Volvo din Suedia au practicat chiar o formă nouă de organizare a muncii echipelor, cunoscută mai târziu sub numele de „îmbogățirea muncii”. Multe alte firme (Olivetti și Fiat din Italia, Philips din Olanda, societatea de telefoane Bell din SUA) au încorporat noua formă de organizare a muncii în practicile lor manageriale. În ce constă însă specificul echipelor de lucru - sau, cum
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi nevoie de intervenția din afară”. Singurul mod de a motiva angajații este „competiția care le oferă posibilitatea de a-și asuma responsabilități”. Una dintre modalitățile concrete propusă de Herzberg în vederea facilitării angajaților de a-și asuma responsabilități o reprezintă „îmbogățirea muncii pe verticală” prin adăugarea de noi și noi responsabilități pe care angajatul urmează să se realizeze. Tocmai de aceea, în articolul citat, Herzberg acordă o atenție deosebită principiilor și etapelor îmbogățirii muncii (Herzberg, 1968/1992, pp. 26-35). Teoria celor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajaților de a-și asuma responsabilități o reprezintă „îmbogățirea muncii pe verticală” prin adăugarea de noi și noi responsabilități pe care angajatul urmează să se realizeze. Tocmai de aceea, în articolul citat, Herzberg acordă o atenție deosebită principiilor și etapelor îmbogățirii muncii (Herzberg, 1968/1992, pp. 26-35). Teoria celor doi factori are marele merit de a oferi o viziune complementară mai ales pentru teoriile axate pe trebuințe. În baza acestor cercetări, organizațiile pot veni în întâmpinarea nevoilor salariaților construind programe speciale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu se ajunge la performanțele scontate. De aceea, o importanță deosebită o are obținerea unui optim motivațional care să reflecte adecvat dificultatea sarcinii. Pentru a se combate subsolicitarea și, implicit, submotivarea - care sunt, evident, mult mai periculoase -, s-a propus „îmbogățirea muncii”, bazată pe următoarele principii: eliminarea restricțiilor inutile, creșterea responsabilității oamenilor pentru propria lor muncă, încredințarea unor unități complete și firești din cadrul proceselor de fabricație, creșterea ponderii funcțiilor de decizie, introducerea unor sarcini noi și mai dificile, încredințarea unor sarcini
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
16%, reducerea duratei întreruperilor cauzate de aprovizionare cu 45%, economisirea directă sau indirectă de fonduri - într-un experiment de acest tip s-a raportat o economisire directă de 64.000 de dolari și indirectă de 9.200 de dolari). Prin „îmbogățirea muncii” se obține implicit „îmbogățirea motivației”, amplificarea ei, ceea ce înseamnă că omul poate fi mai bine valorificat ca factor de producție. Dar nu numai munca de la nivel executoriu poate fi ameliorată în vederea creșterii motivației celor care o practică, ci și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de aprovizionare cu 45%, economisirea directă sau indirectă de fonduri - într-un experiment de acest tip s-a raportat o economisire directă de 64.000 de dolari și indirectă de 9.200 de dolari). Prin „îmbogățirea muncii” se obține implicit „îmbogățirea motivației”, amplificarea ei, ceea ce înseamnă că omul poate fi mai bine valorificat ca factor de producție. Dar nu numai munca de la nivel executoriu poate fi ameliorată în vederea creșterii motivației celor care o practică, ci și activitatea cadrelor de conducere. Există
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
superioare. Or, din acest punct de vedere, Maslow intra în contradicție cu el însuși. El considera că, cu cât o trebuință se află mai sus în piramida trebuințelor, cu atât ea este mai specific umană, iar satisfacerea ei produce fericire, îmbogățirea vieții spirituale, chiar creșterea eficienței biologice. Cu cât nivelul trebuinței este mai înalt, cu atât individul se eliberează de egocentrism, în schimb, se identifică cu alte persoane, este mai puternic angajat în plan civic, social. Dacă ne ghidăm după aceste
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2) condițiilor care incurajează exprimarea celor 4 stări psihologice (întărind secvențele cauzale în segmentele B și D). Modelul schimbărilor structurale Este nu doar o continuare a modelului spiralei conflictului, după cum s-ar putea crede la prima vedere, ci și o îmbogățire și o depășire a acestuia. Noul model, după cum arată Rubin, Pruitt și Kim (1994, p. 82), „permite o mai bună înțelegere a modulului în care se escaladează conflictul”, de asemenea, “ne ajută să înțelegem de ce escaladarea tinde să fie persistentă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să condensăm într-un tabel sintetic integrativ principalele modalități de management al stresului organizațional (vezi tabelul 17.1). TIPURI DE INTERVENȚII Nivelul gestunii stresului Identifi-care Prevenire primară Prevenire secundară Terapie Reabilitare ORGANIZAȚIE Auditul stresului muncii Scop: îndepărtarea sau reducerea stresorilor. • îmbogățirea conținutului muncii și a locului de muncă (redefinirea muncii; redefinirea și clarificarea rolurilor ; îmbunătățirea mediului fizic) •programarea eficientă a timpului de lucru • schimbarea structurii și proceselor organizaționale (sisteme de recrutare, selecție și remunerare) • exerciții fizice colective și programe de sănătate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se face aprecierea că în momentul de față studiul cazurilor clinice constituie mai degrabă cazuri de excepție decât o regulă, un asemenea fapt fiind favorizat de extensia burnout-ului de la profesiile din sfera serviciilor sociale (human service) la cele din afara lor. Îmbogățirea modelelor subiective pe diagnoză a burnout-ului ca metode obiective. Pe lângă metoda observației și metoda self-report-ului sunt folosite tot mai mult înregistrările fiziologice, endocrinologice, precum și indicatori obiectivi ai burnout-ului, precum performanțele, absenteismul, randamentul etc. Deplasarea centrului de interes de pe cercetările de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
70-’80, tot mai multe persoane, indiferent de vârstă și de sex, se abandonează activității de muncă, se lasă acaparate aproape total de muncă. Nevoia de productivitate înaltă a organizațiilor și societății în ansamblul ei, nevoia de prosperitate și de îmbogățire a oamenilor, credința acestora că, cu cât muncesc mai mult, cu atât afacerile vor merge mai bine, proliferarea muncii pe cont propriu și mai ales peste orele de program, perfecționarea tehnologiilor de comunicare, fapt care permitea personalului să lucreze oriunde
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]