4,751 matches
-
este prevăzut cu o galerie deschisă, cu arcade semicirculare, de toate părțile, peste care se ridică coiful octogonal al turlei, încununate de o cruce mare, fără turnulețele caracteristice zonei de proveniență. Naosul are pereții supraînălțați prin bolta sau cerimea semicirculară, împodobită la mijloc de un arc dublu, decorat prin încrestături asemănătoare cu ale celor întâl nite în Nadășu sau Aghireșu. Iconostasul se înalță până sub cerime și separă bolta altarului, de aceeași înălțime pe porțiunea pereților paraleli, dar continuată apoi prin
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
sferice. Atestarea documentară Descrisă prima dată de Atanasie Popa, în1931, biserica adăpostea vechi icoane datând din secolul al XVIII-lea, preluate din mai multe biserici de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. În anul 1808, biserica a fost împodobită cu picturile în ulei, pe pânză, ale lui Ioan Pop din Ungurași, în prezent Românași, județul Sălaj. Astăzi, datorită stadiului avansat de degradare, pictura se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. Meșterul zugravul Ioan Pop din Românași
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
faptul că ultima căsătorie a fost oficiată în această biserică în anul 1978. Biserica a avut pictură integrală interioară, iar pentru că pe spațiul de sub cornișe există urme de pictură, lasă a se înțelege că acest lăcaș de cult a fost împodobit și cu picturi exterioare. De altfel, biserica a fost împodobită cu multe icoane realizate pe sticlă și pe lemn. În prezent, acestea se află în custodia Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ultima reabilitare s-a făcut în 1974, iar la acea
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
în anul 1978. Biserica a avut pictură integrală interioară, iar pentru că pe spațiul de sub cornișe există urme de pictură, lasă a se înțelege că acest lăcaș de cult a fost împodobit și cu picturi exterioare. De altfel, biserica a fost împodobită cu multe icoane realizate pe sticlă și pe lemn. În prezent, acestea se află în custodia Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ultima reabilitare s-a făcut în 1974, iar la acea dată - în 18 aprilie - preotul de atunci a fost invitat
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
fi vrut să fie cinstit acest loc după ce El a fost luat și dus de aici? Cine știe? Poate că vor veni alții cândva și vor îmbrăca acest loc cu marmură și porfir, cu aur și argint și îl vor împodobi cu altare și candele nestinse. Până atunci însă să ne închinăm locului unde mica și plăpânda Sa făptură a gângurit și a văzut lumina soarelui pe care El l-a făcut cu mâinile sale hotărându-i drumul pe cer, astru
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
buze. - Bine ați venit, dragii mei! - La mulți ani, nea Binder și bine v-am găsit sănătoși! Ne primiți cu plugușorul? - și cântară un fragment. Drumeții se scuturară de zăpadă și pătrunseră în vestita sală de mese, unde pereții erau împodobiți cu tablouri cu peisaje montane, iar ramele acestora erau decorate cu diferite specii de licheni. - Am adus făclii, artificii și rachete luminoase pe care să le aprindem în noaptea de Anul Nou! - zise Marius. - Iar aici avem vin de buturugă
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
poate! - râse soția lui nea Binder și porni muzica. După cină se încinse dansul, iar într-un târziu când spiritele se potoliră, studenții trecură la culcare. Dimineața următoare anunța o zi minunată, plină de farmec. Peisajele de basm ale brazilor împodobiți cu zăpadă și ale crestelor ce străluceau în soare au fost imortalizate de aparatele de fotografiat. În ajun grupul de turiști se ocupă în exclusivitate de pregătirea revelionului. Spre seară, turiștii făcură o bătaie cu zăpadă și modelară trei omuleți
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
Davidiuc , publicat în Ediția nr. 684 din 14 noiembrie 2012. Dă lampa-n jos puțin câte puțin, Vin amintirile ca să mă vadă, Vin amintiri, de când eram copil. Baba Iarnă a-nceput să cearnă, Cenușă albă și cu flori de gheață, Împodobește sărbătorile de iarnă, Care m-au fascinat, mereu în viață. Vii Iarnă iar, ești chiar venită, Cu frig și fulgi mărunți și deși, Nu prea de mulți ești tu dorită, Dar mie, amintiri îmi țeși. Cobor încet, fir-ar să
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
mai mult Dă lampa-n jos, lumina să mai scadă,Dă lampa-n jos puțin câte puțin,Vin amintirile ca să mă vadă,Vin amintiri, de când eram copil.Baba Iarnă a-nceput să cearnă,Cenușă albă și cu flori de gheață,Împodobește sărbătorile de iarnă,Care m-au fascinat, mereu în viață.Vii Iarnă iar, ești chiar venită,Cu frig și fulgi mărunți și deși,Nu prea de mulți ești tu dorită,Dar mie, amintiri îmi țeși.Cobor încet, fir-ar să
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
DE TOAMNĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului IUBIRE DE TOAMNĂ Din înaltul crengii sale, mărul putea vedea prin fereastra deschisă. Ori de câte ori privirea îi cădea pe coșul de fructe care împodobea masa, părea să se înroșească mai tare. O pară blondă îi atrăsese atenția încă din ziua în care coșul apăruse în raza lui vizuală. - Oh, i se destăinui unei viespi, cred că m-am îndrăgostit! Privește și tu! E atât
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
deci mai pun o dată la vot și rog pe domnii deputați să poftească la loc și să. voteze! (Se mai votează de 3 ori). D. Chițu: Podoaba de care ne vorbește d. Mîrzescu este ca acele podoabe cu cari se împodobesc băieții cari umblă cu vitleimul... Voci: A, a, o, o! D. președinte: Așa cuvinte, domnule... D. Chițu: Cu voia colegului meu, d. Mîrzescu... Voci: Coleg în vitleim! P-un deal oarecare Cu renume sânt Făcea zgomot mare O moară de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fericita poziție de-a fi atras asupră-și binevoitoarele priviri ale organului mult învățatului și prin multe academii trecutului d. Costinescu. Desigur nici o foaie nu e mai competentă în materie de învățămînt decât acea dirijată de-un bărbat al națiunii împodobit cu atâtea învățătură și cu atâtea daruri firești, nemainumărând darul cel cu deosebire aprețuit de confratele Carada, ce formează baza operațiunilor sale mercantile. Astfel, punîndu-se la cale trebușoara Băncii Naționale, se vede c-a mai rămas nepusă la cale și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această politică fără ideal, fără doctrină, fără altă țintă decât cucerirea și păstrarea puterii, fără alt plan de purtare decât acela de-a nu scăpa nici o ocazie de reclamă pentru popularitatea partidului ce-o practică, știm că această politică se împodobește cu numiri avantagioase și cu rezoane specioase. Ni se zice că politica marilor principii și a marilor planuri e foarte frumoasă, dar că înainte de toate e vorba de-a-și da seama de ceea ce gândește și vrea țara, de ceea ce guvernul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndoială că d. de Varnbueler a cunoscut pe deplin intențiile cancelarului german. E adevărat că destăinuirile sale au avut de scop a justifica în fața alegătorilor votul său în cestiunea sporirii bugetului militar. Însă e un om prea cuminte pentru a împodobi fapte trecute prin aserțiuni imprudente, cari l-ar face să piarză pentru totdauna încrederea principelui de Bismarck. Afară de asta vorbele sale corespund cu ceea ce s-a petrecut într-adevăr. Aducă-și cineva aminte de conversația principelui Gorciacof cu jurnalistul francez
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regesc și care nu-și poate domina deprinderile rele, vițiile originale, nu-și poate uita aplecările naturii sale. El voiește să fie rege ca toți regii, voiește să beneficieze de înalta sa pozițiune, de strălucirea coroanii cu care și-a împodobit capul, și ar dori ca să se uite ceea ce a fost. Natura însă, cu inexorabilele sale legi, îi pune necontenit în față oglinda adevărului și în noua lui pozițiune nu-i amintește decât figura grosolană a bădăranului parvenit. La orice mișcare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
constata toate rezultatele sale folositoare. Dacă am răsfoi acum polemicele înveninate din anul 1875, am găsi o ocaziune nouă și instructivă d-a pune față în față cele ce zicea opozițiunea paraponisită de atunci cu cele ce fac astăzi Catonii împodobiți cu stele și panglici cari ne guvernă. Nu sîntem însă o foaie umoristică și vom reveni la convențiunea comercială de la 1878. Am afirmat că acest așezământ cu Italia prezintă toate inconvenientele actului de la 1875, fără vreun avantagiu nou, ci că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puteau lipsi una de alta. În iunie 1848, Czartoryski fundează la Paris revista „La Pologne”, unde Cyprien Robert și Desprez își pun condeiul în serviciul românilor. Revista lega soarta Poloniei cu cea a popoarelor din Orientul european, chenarul ei fiind împodobit cu numele acelor popoare, între care și Roumanie. În programul revistei figurează și crearea unei confederații, compusă din polonezi, unguri, ilirieni, boemieni, bulgari, sârbi și moldoveni. Totuși revista se autointitula organ al „Societății pentru emanciparea popoarelor slave”, purtând ca subtitlu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trece timpul, cu-atât mai fericită mă voi simți. La ora patru, mă va cuprinde un frământ și o neliniște: voi descoperi cât prețuiește fericirea! Dar dacă vii la voia întâmplării, niciodată nu voi ști la care ceas să-mi împodobesc sufletul. Ne trebuie rituri. Ce-i acela rit? zise micul prinț. E încă un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. E ceea ce face ca o zi să se deosebească de celelalte zile, o oră, de celelalte ore. Iată care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pictură tempera la Academia Regală. Prin iunie Blake îl vizitează pe William Hayley la casa acestuia din Felpham, Sussex, si se implică în cîteva dintre proiectele sale (printre care realizarea unei serii de portrete ale unor mari autori pentru a împodobi bibliotecă). La invitația lui Hayley, Blake se mută la 18 septembrie, împreună cu soția și cumnată să, într-un conac din Felpham, aproape de Chichester și Bognor, Sussex, spre a lucra sub patronajul lui Hayley. Lucrează la acuarele pentru Butts, precum și la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
215 Și-o dilatắ în șapte mii de ani cu multă grijă și durere Și multe lacrimi, și-n fiecare an făcu ferestre înspre Răi. Ea lua și un atom de spațiu și îi deschise centru-n Infinit și îl împodobi cu minunată măiestrie. Uimite stăteau surorile lui Beula văzînd tandrețea-i 220 Pentru Enion și copiii săi, si cumpăneau aceste lucruri minunîndu-se, Și-asupra Tinerelor groaze vegheau pe Rînd. Ele nu vedeau încă Mîna cea Divină, căci încă nu se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
largi, pește acoperișuri și portale și nalte turnuri ce-s sprijinite-n colonade, Într-o frumoasă rînduiala; de-acolo nouri dulci suiau și aburi 85 Rătăcind chiar pîn' la Cuburile de lumină 86 și căldura, însorite, 255 Căci multe ferestrui împodobite cu súave podoabe Dădeau spre a lui Tharmas Lume, unde-n șiroaie necurmat Talazurile-i se rostogolesc, unde dihanii hoinăresc pe căile-nspumate. Pe nori Fiii lui Urizen priviră Ceru-n jur zidit; Ei cumpănit-au și pus-au ordine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Si in stîncoase chipuri ascunzîndu-se de Ochii lui Urizen. Atunci Urizen plînse și astfel vaieru-i se revarsă: 25 "O, oribilă, O, îngrozitoare stare! cele pe care din suflet le-am iubit, Și peste care-am revărsat ale luminii mele frumuseți, împodobindu-le Cu giuvaeruri și cu podoabe prețioase ce fost-au măiestrite cu divină artă, Straie din radioasele culori cerești, coroane de văpaie daurită. Le-am dat dulci crini la sîni și trandafiri în plete, 30 Cînturi le-am învățat, de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
putut să-ndure Oribilă înfățișare-a morții și-a durerii, De nu era Făgăduința Veșnică Pe care-o scriseră pe fiece coloana și mormînt, și fiecare Urna, Cuvintele acestea: "De veți crede, Fratele vostru va-nvia", În litere de aur, împodobite cu dulce osteneală a Iubirii, 295 Așteptînd pline de răbdare să se-mplinească Făgăduința cea Divină. Și răsunat-au că o mîngîiere toate cîntecele lui Beula, Neindurînd că îndoială să rasară din Nourii Femeii-Întunecate. Atuncea miriade din cei morți bufniră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și argint și fildeș Iar străluciră peste nemărginitul cîmp unde toate noroadele Se-ntunecară că Țarina în despărțitele cîmpii părăginite în care buruiana 295 Triúmfă în ruina-i; ei luat-au hamurile De pe zidurile-albastre ale cerului, răsunînd clinchete de stele, împodobite Cu minunată artă, pe care îngerii o cercetează 317, lucrarea Demonilor Cînd Cerul și cu Iadul luptară pentru Slavă. Zgomotul lucrărilor rurale răsună prin ale cerurilor ceruri, 300 Caii nechează din bătălie, taurii sălbatici din pustia înăbușitoare, Tigrii din codri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
decretat În cel mai spiritual mod cu putință faptul că ideile unui bărbat fără barbă nu sunt cele ale unuia cu barbă. Cu toții suntem supuși influenței ținutei. Artistul Îmbrăcat de gală nu mai poate lucra. În rochie de interior sau Împodobită pentru bal, o femeie nu mai este aceeași: ai spune că sunt două femei! Aici Brummell scoase un oftat. — Purtările pe care le avem dimineața nu sunt și cele de seara, continuă el Într-un târziu. În sfârșit, George al
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]