8,238 matches
-
ieșind din chilie și stând la rugăciune, a văzut în partea dinspre răsărit - la locul ce se numeste Vigla, o doamnă șezând pe un tron precum cele împărătești, înconjurată fiind de îngeri și de sfinți care tămâiau împrejur, cântând și închinându-se împărătesei a toate - adica Maicii Domnului - Ocrotitoarea Sfanțului Munte. Și întrebând cuviosul Marcu pe Sf. Grigorie - starețul sau, ce va fi însemnând oare această, i s-a tâlcuit că Maica Domnului dorește că " în timpurile mai de pe urma " să se
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
spunea Prea Cuviosul Părinte Stareț Petroniu Tănase. Iată, în câteva rânduri, ceea ce a fost, ceea ce este și, mai ales ceea ce va fi Schitul Românesc Prodromu din Sfanțul Munte Athos - la care vin cu toata evlavia și bucuria, pentru a se închină, toți românii săvârșitori de pelerinaj în Grădina Maicii Domnului. Stelian Gomboș - Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității " Aristotel " din Thessalonic - Grecia. Referință Bibliografica: Locul duhovnicesc al românilor din Sfanțul Munte Athos - Schitul Prodromu / Stelian Gomboș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
vreme, învățătorul Ion Vorovenci) a îndoliat întreaga comunitate din Rucăr, dar și pe cea artistică de amatori din România. Ca semn al recunoștinței față de cei plecați dintre ei, într-un mod atât de neașteptat și brutal, membrii formației corale au închinat acestora, ca și întregii obști rucărene, succesul de peste un an de la București. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXVi) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
cruce aici. Un sătean din Poiana Mărului (jud. Brașov) vorbește despre acest obicei, păstrat și astăzi: „se pune cruce la răscruce, că acolo se împart drumurile; știi, o iei într-o parte sau în alta. Se pune acolo să se-nchine omu' și s-o ia pe drumul cel bun“. Umanizarea spațiului și caracterul lui spiritual dar concret se reflectă și în folosirea termenilor de Miazăzi, Miazănoapte, Răsărit și Apus, în locul celor de Sud, Nord, Est și Vest. Gândirea populară respinge
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
de Miazăzi, Miazănoapte, Răsărit și Apus, în locul celor de Sud, Nord, Est și Vest. Gândirea populară respinge ideea abstractă de „puncte cardinale“. Casele se construiesc spre Răsărit sau Miazăzi, altarul se construiește spre Răsărit și tot spre această direcție se închină oamenii, fiindcă de aici răsare soarele. Spațiul, în reprezentarea populară, se întinde însă dincolo de punctele cardinale, deoarece el depășește granițele fizice, întrând pe tărâmul magiei și religiei. După lumea aceasta, se întinde „lumea nevăzută“, a lui Dumnezeu, în „înaltul cerului
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
ale liricii sale. E ca o recunoaștere și ca o continuare a năzuințelor strămoșești care se prelungesc în noi și dincolo de noi, în copii și nepoți, înflăcărați de același spirit patriotic. Cum era și firesc, încă din deschiderea volumului, autorul închină o odă eroilor neamului, „aceia care mor / Pentru țara lor și neamul trăitor pe astă glie”. Recursul la memorie este pentru poet o datorie sfîntă. Nu avem dreptul să uităm jertfele de sânge ale înaintașilor pentru binele țării. Și asta
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Recursul la memorie este pentru poet o datorie sfîntă. Nu avem dreptul să uităm jertfele de sânge ale înaintașilor pentru binele țării. Și asta pentru că: „Ei sunt file-ngloriate ce s-or face nemurire / Și icoane miruite să-i avem de închinat, / Nălțătoarele modele și izvor de apă vie / Ce cât ține astă lume, să tot curgă nesecat. // Și tot ei ne-or fi amnarul ce-o aprinde înc-odată / Iasca sufletului nostru, ca să ardem strâmba lume, / Și voința ce-ntări-va brațul
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în care umbrele trecutului reînvie în memoria autorului: “Se cerne prin vitralii lumina de afară, / Și-n sfânta catedrală, vecernia de seară / Adună din istorii și veacuri ce-s trecute, / Mărețe umbre sacre, nălțate în virtute. // Venite-s să se-nchine la sfintele altare / Și glasul să-și unească în rugi de înălțare, / Ca Tatăl, cel din ceruri, dorința lor s-asculte / Să-i scoată din uitare spre veacurile multe. // Că ăst popor trudalnic de Gheorghe și de Ioane / Mai au
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
mintea oamenilor luminați: trecerea timpului, nașterea, moartea, rosturile vieții ș.a. Principalele virtuți cântate de autor în poemele sale sunt: curajul, setea de libertate și dreptate, dârzenia, mândria de neam, neînfricarea. Autorul realizează portrete admirabile truditorilor de rând, eroilor fără de nume, închinând cuvinte Cosașului, “Făcătorilor de pâine”, care: “Din vechime, ei, cu munca, țin viața mergătoare, / Stând în brazdă-n recea ploaie sau uscați de caldul soare, / Iar când toamna, chiar de-i bună, e să-și vândă ce-au lucrat, / Mărunțiș
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
să fiți lumină la-nălțatele altare / Și-nsfințiți s-aveți un nume de duminici, fiecare, / Slavă-n cânt vă dea diecii, Domnul aibă-vă în pază, / Când cădelnița uitării peste lume tămâiază”. Nu este uitat nici ținutul geamăn, Basarabia, căruia poetul îi închină versuri înmuiate-n roua lacrimei: „Soră dragă - Barasabă”; „Două trupuri”; „Suntem una”. Versurile acestui poet au o rezonanță aparte și ele se întorc în ecou în sufletele noastre. Toate poemele au ca temei credința în Dumnezeu, evlavia și pietatea față de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
care pe lângă locașurile de cult din zona Ruginoasa, a vizitat și multe alte mânăstiri și biserici de pe cuprinsul României, voi cita pentru domnia sa Icosul 1 din „Acatistul Sfântului Gherasim Kefalonitul”, care spune: „Bucură - te, că te - ai învrednicit să te închini la Locurile Sfinte;” De asemenea, tot cu dedicație pentru domnul Marian Malciu, voi cita din minunata carte a Părintelui Arsenie Boca, scrisă cu o uimitoare documentare, „CĂRAREA ÎMPĂRĂȚIEI”, de la pagina 85: „Așadar, ca să ne mântuim și să moștenim cu Dumnezeu
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
gesturi de tandrețe și de mângâieri izvorâte din dragoste care sunt esența vieții de familie și fără de care viața nu ar mai avea nici un farmec. Ca și celelalte surori cu care întruchipează primăvara, aprilie și mai, martie este o lună închinată iubirii și al altor multe frumuseți. În martie, lumina soarelui mai limpede, mai blândă, mai caldă nu se poate să nu ne poarte prin lumea de frumuseți a copilăriei ce-o purtăm cu noi. Ne îmbrâncește în zona de viață
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
dar nu aparțin și sufletului. Mieluții, fie numai ca amintire, și tot îmi mângâie inima mai mult decât vâjâitul unei mașini. Înghit cu greu mizeriile verbale aruncate în fața femeii care a rămas în mintea mea tot cea căreia să-i închini înălțătoare cuvinte. Sunt unele mai aprige și mai rele de gura? Ele nu s-au născut așa. Trebuie să îndreptăm nedreptățile care le-au adus în pragul disperării. În gând, eu tot le mângâi obrajii pe care s-a scurs
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
încredere într-un om vrednic și cinstit, ca tine! - Ah, ce cinste! Ar trebui să mă arunc la picioarele tale, să-ți mulțumesc, dar este o lege în Cartea Sfântă lăsată de Iahve, că numai Domnului Dumnezeului nostru să ne închinăm, răspunse Noam, mișcat de propunerea nesperată din partea guvernatorului. - Da, nu te voi pune să calci legea lui Iahve, Dumnezeul poporului vostru. Atât te întreb, primești slujba mea? - Cum să nu! Este o adevărată minune pentru mine și pentru familia mea
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
patina timpului. Bărbații clătinau paharul și-l miroseau, de parcă erau într-un concurs la o degustare de vinuri și nu la o masă prietenească de despărțire. Femeile, mai puțin încântate de calitatea vinului, nefiind cunoscătoare, ci doar băutoare de ocazie, închinară și ele urându-le noroc celorlalți și succes în afaceri. Cina s-a terminat într-o atmosferă optimistă, cu urări de revedere și colaborări pentru viitor. Luându-și la revedere de la cei doi bărbați, fetele s-au retras spre camera
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
împărțit cu Fiul Său! Ești tatăl firii de iubire, Chemat la Cer de Dumnezeu! În lumea dreaptă, în loc sfânt, Sufletul tău de-a pururi tace, Dar clopotele pe pământ Inimii mele nu-i dau pace! Aud mereu sunetul lor, Mă-nchin și veșnic te slăvesc! Tată! Prin inima cu dor, Prin versul meu, te retrăiesc! Referință Bibliografică: Retrăire! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1564, Anul V, 13 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu
RETRĂIRE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348759_a_350088]
-
spumă de mări, venită din basme bătrâne, adusă din largi depărtări, de neunde, femeie, căzută din ceruri cu nurii bălai, ca beatrice ieșită din ochiul lui dante, din rai, tu ții pământu-ntr-o mâna precum o fac zeii și regii se-nchină la tine, blestemându-și pigmeii, noaptea pe lună urlă de dor în palate pustii și te-așteaptă fermecați de frumos, întrupată să vii, tu gândești la ulise să-ți depene pânza de vise țesută, dar pânza cu doruri și boabe
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
în lumină Și mi-au intrat în piele...pân la os, Și-n mine a crescut o rădăcină... Aveam și frunze verzi și arămii Coroana îmi ținea de sete și de foame, Nu mă temeam de toamnele târzii, Ce se-nchinau pios la trei icoane. Iconostasul era plin de flori Și îngerii cântau în clopot de chemare, Aripi..., îmi creșteau fără să știu Și mă-nălțam pe razele de soare... În dimineți fereastra e deschisă, Minutele se-nchină la utrenii Genuchii
CIOBURI DE LUMINĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349273_a_350602]
-
târzii, Ce se-nchinau pios la trei icoane. Iconostasul era plin de flori Și îngerii cântau în clopot de chemare, Aripi..., îmi creșteau fără să știu Și mă-nălțam pe razele de soare... În dimineți fereastra e deschisă, Minutele se-nchină la utrenii Genuchii bat metanii, nu risipă, Să potolescă marea și valul trist al vremii.... foto: Mircea Bezergheanu Camelia Cristea Referință Bibliografică: Cioburi de lumină / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi
CIOBURI DE LUMINĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349273_a_350602]
-
nesaț, transpirați de plăcere. În tot acest timp, în casă, bătrânul Gheorghe, fiul său mai mare Neluș, zis Bălău, cel mic, poreclit Bâlbu și un nepot de soră, Gicu, zis Chiompu, se pregăteau de luptă. Conform tradiției, mai întâi se închinară. Cu o sticlă de trăscău scoasă acum de sub pat, mai mult de gura luptătorilor, că de altfel moșu’ era de o zgârcenie proverbială. Apoi puseră mâna pe arme. Bâlbu, că era mai mic, o furcă, Chiompu o țepușă, iar Bălău
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
Născătoarea de Dumnezeu, mormântul ei a devenit, începând cu acest secol, loc de pelerinaj. Actuala criptă uriașă care acoperă mormântul reprezintă doar reminiscențele acelei biserici cu etaj, construită de Împăratul Marțian (450 - 457) și de Patriarhul Ierusalimului - Iuvenalie. Trecând și închinându-ne le Biserica Sf. Arhidiacon Ștefan - întâiul între mucenici, la Mănăstirea rusească Sf. Maria Magdalena, apoi vizitând Bazinele Siloamului și Scăldătoarea Oilor, am ajuns la Pretoriu - care a fost reședința oficială a procuratorului roman în Ierusalimul epocii lui Hristos, când
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
învecina cu Ierusalimul proaspăt reconstruit de el, și a adus în locul lor oameni străini și păgâni. În același secol au început să populeze Betleemul și primii creștini ceea ce a fost un lucru de bun augur. Locuitorii păgâni ai orașului se închinau zeului Adonis într-o peșteră aflată în centrul așezării, fără să știe, bineânțeles, că în acea peșteră s-a născut Domnul nostru Iisus Hristos. Soarta acestui oraș s-a schimbat în sec. al IV - lea, când Sf. Împ. Elena, la
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
mare curte exterioară dinaintea fațadei orientale spre apus. În aripa dinspre răsărit, a fost construită o clădire impresionantă, octogonală, în centrul căreia se află Peștera Nașterii Domnului - loc foarte important pentru toți creștinii și pelerinii care vin aici să se închine deoarece este locul începutului mântuirii noastre, cu alte cuvinte acest loc, alături de Biserica Sfântului Mormânt, se află pe primul rând în istoria mântuirii neamului omenesc!... Pardoseala ei era acoperită cu un mozaic în culori, ale cărui fragmente se mai văd
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
a petrecut după invazia arabă, când vechea Cana a fost distrusă și părăsită de locuitorii ei. În actualul sat arab Kfar Kanna locuiește o populație mixtă - musulmani și creștini. Toate bisericile aflate aici au fost construite nu demult. Biserica franciscană, închinată Nunții și Minunii de la Cana, a fost construită pe ruinele unei vechi clădiri iudaice, cu pardoseală și mozaic și o inscripție în aramaică. În biserica greco - ortodoxă sunt expuse două vase de piatră asemănătoare celor pomenite în cazul Nunții și
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
și el la Domnul, și care din acest motiv a fost canonizat de către Biserica noastră Ortodoxă Română la 21 iunie 1992, având ca zi de pomenire și de prăsnuire data trecerii sale în adevărata viață adică 5 august. Ne-am închinat și noi cu evlavie și cu adâncă emoție sfintelor și sfințitelor sale moaște, bucurându-ne că, iată, am avut și avem în aceste locuri (și) părinți români trăitori, cu viață sfântă și aleasă, bineplăcută lui Dumnezeu!... În cele ce urmează
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]