5,249 matches
-
Striblea (Realitatea FM), Mihai Ursu (Național TV), dar și localnicii Loredana Ciobanu (Agerpress), Teodor Istrati (Mediafax), Aurina Petrea (Realitatea TV), Mara Popa (Impact TV), Lili Trifu (Antena 1 Vaslui), și alți câțiva ziari ști locali, încă fără alte opere decât înfăptuirile jurnalistice. Stele la răsărit: Andreea Apostu, Lioara Leogan, Sorin Poamă ș.a. Evident menționăm ce ni se pare mai valoros în jurnalistica locală și națională neuitând că sunt încă 386 destui smângălitori pe hârtie (sau în mass - media) care se dau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
au scris parcă cu degetul pe aburul unei sticle - foarte puține dintre proiectele lor, atunci când au căpătat ceva coerență, au fost duse până la capăt. Judecându-i retroactiv prestația și renumele cu care s-a ales în „popor” după atâtea glorioase înfăptuiri, se poate afirma că intelectualul a fost un diversionist într-un dublu sens: diversionist cu program, și diversionist din prostie. Această carte exprimă așadar o părere de rău a autorului la adresa comportamentului intelectualului basarabean în primul deceniu de după căderea Cortinei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
naționale, precum și elementele sale structurale (activități, sectoare economice etc.). Indicatorii macroeconomici de rezultate - denumiți și indicatori globali - prin conținutul lor, prin elementele de cunoaștere pe care le oferă, stau la baza fundamentării politicii economice pe termen mediu și lung, aprecierii înfăptuirii acesteia și adoptării deciziilor atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel microeconomic. Indicatorii macroeconomici alcătuiesc un sistem ce stă la baza caracterizării și analizei laturilor esențiale ale economiei naționale și trebuie să satisfacă o serie de cerințe absolut necesare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
conturilor naționale, Editura Economică, București, 2007, pp. 105-110. footnote>. Indicatorii macroeconomici de rezultate - denumiți și indicatori globali - prin conținutul lor, prin elementele de cunoaștere pe care le oferă stau la baza fundamentării politicii economice pe termen mediu și lung, aprecierii înfăptuirii acesteia și adoptării deciziilor macroeconomice și la nivelul economiei naționale. Calculați în Sistemul Conturilor Naționale (vezi subcapitolul 1.5 ), indicatorii macroeconomici de rezultate sunt utilizați pentru realizarea unor comparații internaționale cu privire la nivelul, structura și dinamica diferitelor economii naționale. Astfel, produsul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
unității, de altădată sau din viitor. Deși dezideratul fusese realizat, contemporanii rămâneau ancorați tot în trecut, pentru a transfera evenimentul în registrul dorințelor de altădată, al promisiunilor moștenite și, în sfârșit, îndeplinite. Dacă în 1919 simbolistica aniversară își adăugase deja înfăptuirile recente, în anul următor, un decret hotăra că data de 24 ianuarie să devină "sărbătoarea națională a Unirii tuturor românilor"173. Iar în ședința din 5 februarie 1920, Nicolae Iorga propunea, în calitatea sa de președinte al Adunării Deputaților, legiferarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
251. S-au revizuit și manualele, adăugându-se lecții despre ultimul război și despre realizările domniei regelui Ferdinand I. După cum am amintit deja, titlurile oscilau, semnalând diferite opțiuni interpretative. Abia după câțiva ani, "Participarea țării la Primul Război Mondial" și "Înfăptuirea idealului național"252 au fost reunite constant sub genericul "Războiul pentru întregirea neamului"253. Românii păreau convinși că avuseseră războiul lor separat de marea conflagrație mondială care nu s-a sfârșise în 1918, ci în 1919, după campania din Ungaria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
numele marelui său înaintaș, de la 1600"274. Însăși periodizarea istoriei românești se orienta după același principiu. "Epoca tendințelor de unitate națională, politică și culturală" constituia un decupaj cronologic și simbolic, de la Mihai Viteazul la Tudor Vladimirescu (cap. V), iar " Epoca înfăptuirii succesive a unității naționale politice" (cap. VI) includea și armistițiul cu Națiunile Unite, din 12 septembrie 1944275. Ultima lecție a capitolului final era o expunere, în rezumat, a "procesului de înfăptuire a unității național-politice" din secolele XIX și XX. Perspectiva
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mihai Viteazul la Tudor Vladimirescu (cap. V), iar " Epoca înfăptuirii succesive a unității naționale politice" (cap. VI) includea și armistițiul cu Națiunile Unite, din 12 septembrie 1944275. Ultima lecție a capitolului final era o expunere, în rezumat, a "procesului de înfăptuire a unității național-politice" din secolele XIX și XX. Perspectiva diacronică, eminamente politică, și nu sincron regională, a făcut ca ziua de 1 Decembrie 1918 să nu mai fie suficientă pentru gloria întregii națiuni, autorul preferând, ca la începuturi, încoronarea din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un prezent cu totul neașteptat, pentru care "sacrificiile noastre"295 nu ar fi fost de ajuns. Era deci normal ca împlinirea acestui "vis milenar al Românilor" să fie pus în seama simbolului suprem al voinței naționale, Regele 296. Astfel, cronologia înfăptuirii "României Mari" se deschidea cu ziua de 9 noiembrie 1918 când reîncepuse războiul împotriva armatelor germane din țară și se încheia cu încoronarea regilor la 15 octombrie 1922, fără a se pomeni de hotărârea adunării de la Alba Iulia, din 1
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
necesari luptei de clasă, inclusiv a celor "11.000 de țărani care au fost uciși în 1907". Comuniștii intrau într-un compartiment istoric distinct, al "vremurilor mai noi", iar apologia Partidului și a conducătorului său se concentra în capitolul "mărețelor înfăptuiri de astăzi"327. În 1964, manualul de clasa a IV-a mărea spațiul dedicat unirii, punctând în mod special "Desăvârșirea unității statului român" sintagmă care va face carieră în următoarele decenii dar păstrând textul principal neschimbat. Anticipând formule propagandistice deosebit de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trecut: "îndată" după hotărârile adunărilor românești, "au aderat de bunăvoie la Unire maghiarii și germanii care locuiau pe pământul Transilvaniei. Tuturor li s-au făgăduit drepturi egale cu românii (s.n. C.M.)"333. Toate recapitulările și lecțiile de sinteză insistau asupra "înfăptuirii unității naționale rezultat al luptei de veacuri a poporului român" și a datelor-cheie de memorat, 24 ianuarie 1859, respectiv 1 decembrie 1918. Simpla invocare a orașului Alba-Iulia, "loc al memoriei" investit cu dubla simbolistică a lui Mihai Viteazul și a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
număr de 22 de subiecte pentru "conferințile și convorbirile de la întrunirile poporale". Lista începea cu: "1. În negura vremilor (vremuri de nevoi, lupte cu străini, viața socială, păstrarea credinții); 2. Deșteptarea neamului; 3. Unirea Principatelor; 4. Regatul României; 5. Spre înfăptuirea idealului național, (războiul mondial, cauzele lui, rezultatul la care am ajuns)" (DJANI, fond Inspectoratul Școlar Regional Iași, dos. 1/1919, vol. III, f. 761). 205 Vezi comentariile prilejuite de aniversarea a 200 de ani de la revoluția franceză, în volumul special
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
părinții pot și trebuie să contribuie la însușirea modelelor viitorului, modele tot mai active în formarea și educarea tinerilor. Este o idee călăuză în munca metodică a cadrelor didactice cu părinții, și orice abdicare de la ea înseamnă o abdicare de la înfăptuirea educației cu adevărat creatoare de oameni noi și de noi relații sociale. Munca metodică a cadrelor didactice cu familia va trebui să facă pași hotărâtori în a determina posibilitățile de includere a părinților în procesul educației în școală și în afara
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
rațiunii de a rechema omul la conștiința propriilor fapte, abandonând instinctul orgolios și arogant și de a-l canaliza spre Cristos, pe un drum de pace socială. Referindu-se la profeția lui Isaia și cea a lui Miheea, autorul unește înfăptuirea unei păci pământești cu idealul de pace universală, subliniind concomitent necesitatea înțelegerii concrete a înfăptuirii împărăției lui Dumnezeu. Neînțelegerea acesteia din urmă, prezentă în fapt pe acest pământ, provoacă războaie și ucideri fratricide. Deși acest ultim fragment este atașat negării
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de a-l canaliza spre Cristos, pe un drum de pace socială. Referindu-se la profeția lui Isaia și cea a lui Miheea, autorul unește înfăptuirea unei păci pământești cu idealul de pace universală, subliniind concomitent necesitatea înțelegerii concrete a înfăptuirii împărăției lui Dumnezeu. Neînțelegerea acesteia din urmă, prezentă în fapt pe acest pământ, provoacă războaie și ucideri fratricide. Deși acest ultim fragment este atașat negării divinităților tradiționale, cu toate acestea, gândirea lui Arnobius, ne dirijează atenția asupra condamnării absolute a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spirituală a individului tindeau să influențeze ori să acționeze asupra echilibrului lucrurilor. Lactanțiu atribuie lipsa de conformitate, dintre dreptate și legile umane, ignoranței indivizilor în cunoașterea lui Dumnezeu (Divinarum Institutionum, VI, 9, 3-7). În opinia sa, legile statului nu căutau înfăptuirea dreptății ci pe aceea a utilității (utilitas), ceea ce nu era îngăduit între frontierele unei nații devenea învoită împotriva altor popoare, iar masacrele, distrugerile de orașe și jefuirile ar fi o dovadă. Dacă legile patriei sunt nedrepte față de alte neamuri, atunci
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de luptă, care apare evidentă din rescriptele lui Traian și ale lui Hadrian pe de o parte, și din edictele lui Decius, lui Valerian și ale lui Dioclețian pe de alta. Din porunca sa au fost desemnate comisii locale pentru înfăptuirea legislativă a edictului. Acesta a fost semnalul unei persecuții care, prin extensie, consistență ți cruzime, le-a depășit pe toate cele precedente. A fost prima persecuție care s-a extins în tot Imperiul și a produs cel mai mare număr
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cel Țarist, iar la Vest cel Austro-Ungar, în fapt, pe plan internațional s-au eliminat principalii și cei mai înverșunați oponenți ai unificării românilor. Dezmembrarea lor concomitentă a facilitat pe tărâmul diplomației acțiunile conducătorilor și politicienilor români și a permis înfăptuirea unirii tuturor românilor. În aceste confruntări, trebuiau depășite „șicanele” și adversitățile de natură diplomatică, ipocriziile și duplicitățile Aliaților care, adesea, impuneau sau trasau decizii și dispoziții în timpul negocierilor de la Paris - Versailles, dar de fapt deserveau interesele lor. Participanții sau martorii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
duplicitățile Aliaților care, adesea, impuneau sau trasau decizii și dispoziții în timpul negocierilor de la Paris - Versailles, dar de fapt deserveau interesele lor. Participanții sau martorii actului realizării României Mari niciodată nu au conceput sau nu și-au închipuit că această glorioasă înfăptuire se va prăbuși după mai puțin de 22 de ani. Cauzele, care în vara lui 1940, au condus la prăbușirea României Mari își au sorgintea în intervenția unor factori multipli. Aceștia pot fi detectați mai precis în evoluția vieții politice
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a extins asupra acelora cari vorbesc aceeași limbă (Motru, 1996:19). Comunitatea de destin e creată prin deciziile luate de conducători pe baza fondului sufletesc al poporului. "În comunitățile cu conștiință de destin, membrii comunității sunt legați între ei prin înfăptuiri istorice, la care au participat sau au consimțit și care pun în cumpănă viitorul lor și al copiilor lor" (Motru, 1996:68). Ea e slabă în timp de pace și se întărește în momentele de cumpănă. Ea poate fi mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acțiuni sau de a trăi anumite stări. Această abilitate, care poate fi exprimată explicit sau/ și implicit, este o instanță a termenului de modalitate. David Crystal (1995: 212) consideră că lexicalizarea modalității cuprinde o gamă largă de judecați despre posibilitatea înfăptuirii unor evenimente. Gramaticalizarea (Palmer 1990: 16) competențelor, atitudinilor și opiniilor participanților discursivi cuprinde două dimensiuni: a) obiectivitate, printr-o modalitate deontica menită a sugera fie factualitatea, fie o scală a intensității autorității; b) subiectivitate, printr-o modalitate epistemică, creând scală
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
seamă, cunoscuți pe tărâmul literaturii române, cum sunt domnii: George Tutoveanu, părintele Antonovici, premiat de Academia Română pentru scrierile Dsale, Th. Șt. Pamfile, A.Gheorghiu - Mândru”, dar menționa și colaboratorii ziarelor locale și corespondenții ziarelor cotidiene din Capitală care popular izau înfăptuirile de la Bârlad: M. Dorin, dr. Friedmann, V.Georgescu-Bârlad, D. Zamfirescu, Jaques Sirkus, Isidor Ornstein... „Țara de Jos” ,revistă culturală, lunară, care apărea în București prin anii 1924 1927, adunând în ea scri erile celor care proveneau de la Bârlad, precum Academia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
organizare judecătorească juca un rol esențial. El dorea o selecțiune s ever ă a magistraturii, bazată numai pe merit și muncă. Lupta din răsputeri pentru magistrații meritoși, îi încuraja, îi sfătuia și le dădea întregul și prețiosul lui concurs pentru înfăptuirea gândurilor lor. Ar fi voit să vadă puterea judecătorească dobândindu-și o mare independență în Stat și fiind regulatorul vieții noastre publice, așa cum a desemnat o Constituția, prin importante le atribuții ce i-a deferit. În grija lui și în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu reduc valoarea lucrării. Dacă autorii au trecut cu vederea unele din aceste părți, în schimb, au căutat să țină seama de curentele și ideile mai noi, care străbat mișcările social e și care au dobândit ori încearcă să dobândească înfăptuire în leg isla ție, în doctrină, sau în jurisprudență. Cu multă strădanie și conștiinciozitate au iz buti t astfel să dea un tablou aproape complet al dreptului civil, care ne cârmuiește azi. Din acest tablou se desprind principiile fundamentale, teoriile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
actului s-ar putea ridica discuții și dorințe, pe care însă e nefolositor să le facem, așa fiind voința donatorului. În general nu vede nici o piedec ă pe ntru primirea donațiunii, iar dacă se vor mai ivi mici greutăți pentru înfăptuirea voinței donatorului, este sigur că însuși d-l Hamangiu va da tot concursul spre a le îndrepta spre a se realiza cât mai bine dorințele sale. Astfel fiind, propun să primim cu recunoștință donațiunea. D-l Secretar general G. ȚIȚEICA
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]