12,707 matches
-
m-am tot mângâiat cu gândul că oricât de mult ar dura, până la urmă tot de mine o să aibă nevoie. Știam că atunci când o să fie pe moarte o să trimită după mine și eram gata să mă duc. L-aș fi îngrijit ca o mamă și în ultima clipă i-aș fi spus că n-a contat, că l-am iubit mereu și că i-am iertat totul. Întotdeauna m-a nedumerit patima femeilor de a se comporta exemplar la căpătâiul muribundului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Stroeve se albi la față. — Dar de ce nu mi-a scris ca să mă înștiințeze? Vai ce prostie din partea mea să mă cert cu el! Trebuie să mergem imediat să-l vedem. Poate că n-are pe nimeni care să-l îngrijească. Unde stă? — Habar n-am, spuse francezul. Atunci am constatat că nici unul dintre noi nu știa cum să dea de Strickland. Stroeve era din ce în ce mai necăjit. — Te pomenești că moare și nici un suflet de om nu știe nimic de el. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
spun vorbele acelea. Am greșit, a fost o prostie din partea mea să mă supăr. — Du-te naibii! îi spuse Strickland. — Ei haide, haide, fii rezonabil. Dă-mi voie să te așez mai confortabil. N-ai pe nimeni care să te îngrijească? Se uita speriat în jur la mansarda aceea sordidă. Încercă să aranjeze așternutul. Strickland, cu o respirație greoaie, păstra o tăcere furioasă. Îmi aruncă o privire plină de antipatie. Am înfruntat-o în liniște. — Dacă vrei să faci ceva pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
un aer ridicol de agitat, dar în ochii lui rotunzi și mirați strălucea flacăra zelului nerăbdător. — Strickland e tare bolnav. Mă tem că e pe moarte. E singur într-o mansardă soioasă și nu are pe nimeni care să-l îngrijească. Vreau să-mi dai voie să-l aduc aici. Blanche își retrase repede mâinile - parcă niciodată n-o văzusem făcând o mișcare atât de rapidă - și se îmbujoră la față: — Ah, nu! — Vai, scumpa mea, te rog, nu mă refuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
față: — Ah, nu! — Vai, scumpa mea, te rog, nu mă refuza. N-aș putea suporta să-l las unde se află. N-aș putea să închid ochii toată noaptea, gândindu-mă la el. Dar n-am nimic împotrivă să-l îngrijești. Glasul ei era rece și distant. — Bine, dar o să moară. N-are decât. Stroeve icni pierzându-și respirația. Își șterse sudoarea de pe față, se întoarse către mine ca să găsească sprijin, însă eu nu știam ce să spun. — E un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
A continuat să așeze masa, dar mâinile îi tremurau. — Mă scoți din sărite. Crezi că dacă ai fi tu bolnav el ar mișca vreun deget ca să te ajute? Dar ce contează asta? Te-aș avea pe tine care să mă îngrijești. N-ar fi nevoie. Și pe urmă eu nu sunt ca el. Eu nu contez. — N-ai personalitate, nici cât un câine vagabond! Te întinzi pe pământ și-i rogi pe oameni să te calce în picioare. Stroeve scoase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mea. Niciodată! Stroeve se întoarse către mine: — Spune-i, te rog, că e o chestiune de viață și de moarte. E imposibil să-l lăsăm în gaura aia nenorocită. — E absolut evident că ar fi mult mai ușor să fie îngrijit aici, am spus eu, dar firește că e un deranj. Cred că cineva ar trebui să stea cu el zi și noapte. — Dragostea mea, n-ai fi tu aceea care să te dai înapoi de la vreun efort. Dacă vine aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o glumă răutăcioasă sau cu o înjurătură. Mi se părea detestabil și, de îndată ce a fost în afară de orice pericol, i-am spus-o de la obraz. — Du-te naibii! mi-a răspuns el fără menajamente. Renunțând total la munca lui, Stroeve îl îngrijea pe Strickland cu tandrețe și duioșie. Se pricepea admirabil să-l facă să se simtă cât mai bine și folosea o viclenie iscusită de care nici nu l-aș fi bănuit măcar a fi în stare pentru a-l face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nu vadă și ea că este un risc extrem. Asta dovedea că are o poftă de aventură și e pregătită pentru a o duce de pe o zi pe alta, lucruri pe care nu le bănuiai văzând atenția cu care își îngrijea casa și dragostea ei pentru gospodăria chibzuită. Trebuie să fi fost o femeie cu un caracter complicat și era ceva dramatic în contrastul dintre această situație și înfățișarea ei atât de cumsecade. Întâlnirea mi-a stârnit emoții și imaginația îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de cât expresia, dar fața îi rămase impasibilă. De ce aș fi simțit-o? mă întrebă el la rândul lui. — Dă-mi voie să-ți prezint faptele. Erai pe moarte și Dirk Stroeve te-a luat în casa lui. Te-a îngrijit ca o mamă, și-a jertfit timpul, și confortul, și banii pentru tine. Te-a smuls din ghearele morții. Strickland dădu din umeri: — Omului ăstuia absurd îi place să facă lucruri pentru alții. Asta e viața lui. Mă rog, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
gest îndemânatic și o salvă foarte colorată de ocări aruncă o carte după animalul care fugea. — L-am întrebat dacă e fericit cu Ata, continuă căpitanul. „Mă lasă în pace“, mi-a răspuns el. „Îmi face de mâncare și-și îngrijește copiii. Face ce-i spun. Îmi oferă tot ce doresc eu de la o femeie.“ „Și nu regreți niciodată Europa? Nu tânjești uneori după lumina străzilor Parisului ori Londrei? După tovărășia prietenilor și egalilor dumitale? Que sais-je?, după teatre, și ziare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
tânăra băștinașă blândă și supusă, ci o femeie hotărâtă. Suferise o prefacere extraordinară. — Dar de ce să stai tu cu mine? Tu poți foarte bine să te întorci la Papeete și ai să găsești un alt bărbat alb. Bătrâna îți poate îngriji copiii, iar Tiaré se va bucura să te primească. Ești bărbatul meu și sunt femeia ta. Unde mergi tu acolo voi merge și eu. O clipă dârzenia lui Strickland fu zdruncinată și în ochi i se iviră lacrimi care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Roșu este o ficțiune. Orice asemănare cu realitatea este întâmplătoare. Sau, cum ar spune Boris Vian: ... povestea e în întregime adevărată, de vreme ce am născocito de la un cap la celălalt... Maria Tacu MOTTO: HAMLET: Scumpul meu domn, ești bun să te îngrijești de actori? Ia seama să fie cinstiți cum se cuvine; căci ei sunt rezumatul și cronica prescurtată a vremurilor: mai bine să ai un epitaf prost după moarte, decât să te vorbească dumnealor de rău cât ești în viață. POLONIUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
că eu am grijă de pergolă, de cuptor, de casă. De tot ce e dincoace de gard. Dar acolo, tu ești șefa. Vreau să fie de toate în curtea mea și să arate bine, am eu ambiția asta. Maestrul se îngrijea doar de gazonul de dincoace de gard, și asta rar, rar de tot, îi plăcea să ude cu furtunul, uneori, iarba din jurul casei, nu are trei sute de ani, dar e bine s-o faci să ajungă la tot atâția!, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
după, câte mii de ani a trudit el pământul! Nu mă interesează secretele toposului inițial (așa-i zicea taică-meu, topos inițial), nici ale Evangheliilor, au fost patru, au fost 80?, aduce noutăți Evanghelium Judas?, eu nu vreau să mă îngrijesc de Împărăție, s-o facă alții, Neli, spre exemplu, că ea e cu cele sfinte, să bată ea mătăniile. Ne iluzionam că trăim într-o societate masculină, falică precum inflorescențele pătlaginei din curtea mea, de fapt, femeile au condus totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu reprezentările ei - un Paradis cerebral de care eu fug. Fiecare cu Paradisul lui, uite, dacă Paradisul lui Borges era biblioteca, al meu de ce să nu fie tot ce transmite mintea mea, balansând spre grădină, zburând pe merii atât de îngrijiți de Neli?... Dar nu vreau nici un Rai. Nuuu. De-abia aștept să scap de orice amintire, să nu-mi mai văd viața de atunci, să nu mai apară imaginile cu Anita, Doamne, cum mă chinui de atâția ani, cum vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mă zbat pentru toate, eu, nu el. Îi gătesc, pentru el am învățat toate astea, supe, borșuri, fripturi, că mănâncă precum haplea, ați văzut și dumneavoastră, cică faci dragoste așa cum mănânci, la Maestru se potrivește de minune afirmația asta, mă îngrijesc de grădină, de solar, de casă, de livadă, de cățea, mai zice el câteodată: o hrănim pe Tara asta de pomană, latră atât de rar!, suntem nababi, ce dracu’?, mai leagă cățeaua, că toată ziua e în casă... dar câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și, de atunci, se tot pune înapoi... Și memoria mea tot acolo merge. Acolo e universul meu, transferurile memoriei mele pe vârfurile de copaci. Simți ce mirosuri vin din grădina aia??? Băga-o-aș în pizda mă-sii... Nu o îngrijesc eu, e treaba Frumoasei Neli acolo, ea păzește paradisul, eu sunt cu admirația și gazonul de aici, de dincoace de gard, îmi plac ierburile, uite că, pentru tine, am să le ud. Prinde furtunul cu mâinile lui mari, frumoase, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fie, nu să joace. — Și doctorul ce v-a spus, de ce nu mai vorbește Maestrul?, Frumoasa Neli se rușinează când întreabă asta, îl știe de câțiva ani pe bărbatul ca un munte de puternic, împingea mașina cu pieptul prin curte, îngrijea gazonul ca un cunoscător, o mai salva pe ea de la treabă cu pasiunea asta a lui pentru ierburile din curtea cealaltă, nu se irosea pe nimicuri, un gospodar adevărat, ce zodie?, aha, Taur, ăștia muncesc, nu glumă, sunt cei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de ani?, să fi trăit cu el cât se putea, apoi, să fi făcut o căsătorie cu cineva domestic, un om de casă, un bărbat care să aibă grija mea, să-mi plătească tot. Un bancher, ceva. Acuma, o să-l îngrijesc eu pe Maestru până la o sută de ani, că dacă trăiește el mult?, dacă paralizează, că mi-a zis doctorul că e posibil și asta? Să-mi miroasă a om pe moarte în casă? Și Loredana aprinde încă o țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
puțini și - cel mai rău lucru - o pletoră de prieteni. În iarna cu pricina a văzut-o Într-o seară la Philadelphia omenind o mulțime de bărbați, când el știa că ea nu avea servitori, cu excepția unei negrese micuțe ce Îngrijea de copii În camerele de la etaj. Îl descoperise printre musafiri pe unul dintre marii libertini ai orașului - un individ care umbla mereu beat și avea o faimă proastă atât acasă, cât și printre străini, care a stat În fața gazdei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
zi și-a amintit și i l-a cumpărat și, o!, a fost o situație atât de duioasă și n-am putut să nu mă gândesc că va fi la fel de drăguț și cu... și cu copiii noștri, că se va Îngriji de ei și eu nu va trebui să mă Îngrijorez. AMORY (disperat): Rosalind! Rosalind! ROSALIND (ușor vulgară): Nu-ți etala așa de evident suferința. AMORY: Ce putere de a ne răni reciproc avem! ROSALIND (reluându-și suspinele): Totul a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nebuloasă Și delicvescentă lumină căpăta viață ...“ (E. A. Poe, Ulalume, trad. de Emil Gulian) Rupert Brooke a trăit la Grantchester, lângă Cambridge (o cunoscută poezie de-a lui se intitulează The Old Vicarage, Grantchester), și a călătorit În Pacific, ca să-și Îngrijească sănătatea precară. „Merită o lacrimă, merită o oră oare Să te gândești la lucruri foarte Învechite, La coaja fără fruct, la fugitiva floare, La visul previzibil, la fapte dinainte săvârșite?“ Olson se gândea, evident, la „Jack and Jill went up
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vrăji cu nebuna aia de nevasta domnului doctor, am prins-o cum îmi făcea niște cruci mici pe spate - ea zicea că a găsit un purice. Ca să mă umilească, adică dacă nu mai stăteam cu ea acasă, nu mai eram îngrijit. Acum e în două luni. Ea vrea băiat. Și eu vreau băiat, mă gândesc că dacă o să fie fată, o să semene cu ea sau în cel mai bun caz cu Mariana. În rest, viața merge înainte, Mișu își vede de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
spun, mă duc acuma acasă și te mai sun, maestre. Nu știu când a închis, plângea când domol, când în hohote, făcea planuri și se prăbușea, era singur și nu-l putea ajuta acum nici unul dintre căluții pe care îi îngrijise ca grăjdar, nu-i puteau da o mână de ajutor nici unul din sutele de mii de copii care râseseră cu poftă de giumbușlucurile lui Marcelino. S-a dus să înveselească raiul, căci acolo îi este locul celui mai bun clovn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]