2,094 matches
-
se strige unii pe alții peste ziduri când se pierdeau de cei căutați, ceea ce se întâmplă din ce în ce mai des în confuzia nascentă. Astfel, la scurt timp peștera se umplu de ecourile polifonice ale glasurilor lor, amestecate crescendo cu flecăreli, batjocuri, cântece, înjurături, alte chemări, sau alte răspunsuri decât cele așteptate, spre a nu mai vorbi de distorsiunile sunetului prin coridoarele rezonante. Asta ar explica aparența de extremă dezorientare ce puse în curând stăpânire pe întreaga echipă. Când pricepură, în sfârșit, ce se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
femele gravide de șobolan strivite de-o mașină și zăcând aruncată pe fundul lui lucios, reflectorizant, înconjurată de-o forfotă în agonie. Rică vomă fără conținut; pe fundul pubelei, imaginea-i circumscria tenace scârboșenia, în chip de coroană. Nu lansase înjurătura la adresa femeii, nici a soartei, nici a brațării, și nici măcar a inhibiției sale survenite inoportun în plin avânt al afirmării sexuale, ci împotriva găurii de apă ce se deschisese perfid în bordajul bine blindat al lumii sale. Simțea cum deschiderea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lingvistic. Înainte de orice altceva, o expresie constituie o formă de priză la realitate: atâta vreme cât mă exprim, investesc mediul cu un act propriu, mă proiectez în afară, încerc să mă apuc de ceva, deci nu am capitulat complet (depresie). Înjur pentru că înjurătura devine un punct de sprijin real, ce mi-ar putea permite să-i pivotez în jur, executând o flexiune a parcursului personal, o schimbare de drum. Înjurând, intru în contact cu o realitate ce-mi refuză, poate, alte prize mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vorba doar de un punct foarte, foarte slab, de realitatea plăpândă a unei rostiri, ceea ce însă nu-i totuna cu nimicul; slăbiciunea lui extremă reprezintă deja un nou început firav - o posibilitate de revenire a puterii oarecum "din piatră seacă". Înjurătura conjură spectrele dintr-o aparentă absență. Cine mai are încă puterea să înjure, să se indigneze agresiv la nivelul limbajului, își dovedește astfel că nu e încă intrat în starea de depresie, echivalentă cu absența desăvârșită a oricărui interes pentru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
indigneze agresiv la nivelul limbajului, își dovedește astfel că nu e încă intrat în starea de depresie, echivalentă cu absența desăvârșită a oricărui interes pentru lume. Omul nu e tocmai învins atâta vreme cât nu crede încă în propria-i înfrângere, iar înjurătura exprimă, chiar dacă într-o formă diminutivă, continuarea simbolică a luptei. Pentru că, pe de-o parte, tăcerea e de aur, pe de alta ea prezintă natura unui măr otrăvit, responsabil de pieirea graiului pe termen lung; revenirea vorbirii în ceea ce are
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
măr otrăvit, responsabil de pieirea graiului pe termen lung; revenirea vorbirii în ceea ce are ea mai viu și mai transformator e mult mai incertă decât pare la prima vedere. De aceea, indiferent cât de reprobabilă din punct de vedere civic, înjurătura rămâne un recurs de ultimă instanță la virtuțile expectorante ce au trezit-o din moarte clinică pe o Albă ca Zăpada, de pildă. Straniu, manevra evocă dublarea unui cap dificil în navigație - nu al Bunei Speranțe, ca în cazul Olandezului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Bunei Speranțe, ca în cazul Olandezului zburător, ci al Ultimei Speranțe, în care limbajul e singura formă de propulsie rămasă la dispoziția echipajului. Afundarea într-o groapă de potențial și neputința de a naviga dincolo de un promontoriu sunt similare. În înjurătură răzbate o formă rarefiată, spectrală, de angajare agonică în lume; că de foarte multe ori ea nu face decât să puncteze final delăsarea nu e suficient pentru a o asocia în mod necesar abandonului. În cazul lui Rică, ea semnală
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Închisoarea, cu dormitoarele comune, cu ocnașii recidiviști ferecați În lanțuri, cu mizeria („păstrarea curățeniei În Închisoare este peste putință”) și hrana proastă, cu mirosurile care te trăsnesc, furturi, cântece obscene. „Jocurile de cărți care se Încing cu permisiunea gardienilor corupți, Înjurăturile, râsetele, discuțiile, ușile izbite... zăngănitul lanțurilor nu mai contenește toată noaptea, Împiedicând să doarmă pe omul ostenit de muncă și-i slăbesc nervii, ceea ce bineînțeles că nu rămâne fără urmări atât pentru sănătatea trupului, cât și a psihicului deținutului.” Se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ispășească, victimă a fatalității - trăsătura sufletului slav. Numai Egor Își păstrează umanitatea. Dar sunt alte sute de indivizi descompuși, Învinși de boli și de mizerie, la un pas de moarte, dar „plescăind din buze de plăcere” să verse „ropote de Înjurături, din acelea birjărești, lungi și Întortocheate ca un descântec Împotriva frigurilor, bălmăjit din cele mai murdare expresii”. Pretutindeni domnea dezordinea, ignoranța, nepăsarea și cruzimea. Singurul mod de a se exprima al acestor oameni era văicăreala: „niște ratați, nevropați și pesimiști
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care SUV-urile și AtV-urile sfidează bunul-simț, năvălind cu impertinență peste bietul pieton? Puteam doar să explic comportamentul acestor năvălitori, În deficit de personalitate și de complexitate cognitivă, capabili să se exprime doar prin bolizii lor, gesturi obscene și Înjurături cu care gratulează indivizii ce-i incomodează În marșul lor triumfător. Puteam divulga public faptul că nici măcar intelectualii ajunși nu pot apela la mașini decente? Riscul atomic e acutizat de faptul că arma cumplită poate ajunge În mâinile unor scelerați
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la întoarcere. Opresc la plaja Tofta, cu gândul să fac o baie în mare. Trec prin camping; ticsit de corturi. Agitație mare și-au pierdut oamenii simțul discreției? Mă ciocnesc de două adolescente. (Mai mici decât Johan?) Mă iau la înjurături: "Du-te la dracu' moșule! Voyeur tâmpit ce ești!" Decid să renunț la scăldat. 2 iulie, duminică Liniște. A venit mama Margaretei. E la slujba de duminică cu copiii, minus Johan. Malin ferm hotărâtă să-și celebreze confirmarea în tabăra
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
oamenilor. Dar nu despre aceasta voi vorbi. Alături de casa Elenei era o căsuță sărăcăcioasă, alcătuită dintr-o singură cameră și un antreu (tindă, cum se spune la țară). Pe când noi tăifăsuiam, la un moment dat am auzit gălăgie, ceartă, plânsete, înjurături. Am ieșit imediat afară și, în timp ce Elena ,,mă punea la curent” cu ce se întâmplă, am văzut niște scene de coșmar, ce mi-au rămas pe retină și pe care cred că nu le voi uita niciodată: în curtea alăturată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
fusese posibil să-mi îndeplinesc obligațiile, a pus mâna pe o vargă de fier și mi-a croit una pe spate, apoi s-a repezit și mi-a dat și o palmă peste față, gesturi finalizate și cu aplicarea unor înjurături. — Ce, crezi că ești la mă-ta acasă, să te alinte? mi s-a adresat el, fără a se opri din înjurăturile care-i curgeau potop, înspăimântându-mă! Dă, eram un copil! După terminarea orelor de program, firește, plec acasă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
s-a repezit și mi-a dat și o palmă peste față, gesturi finalizate și cu aplicarea unor înjurături. — Ce, crezi că ești la mă-ta acasă, să te alinte? mi s-a adresat el, fără a se opri din înjurăturile care-i curgeau potop, înspăimântându-mă! Dă, eram un copil! După terminarea orelor de program, firește, plec acasă. Cum ajung, mama, doar după miros, își dă seama că ceva era în neregulă cu cămașa de pe mine. Mă dezbracă, mi o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sentimente omenești, în loc să-mi adreseze niște cuvinte de îmbărbătare și de consolare, să mă menajeze cât de cât, să-mi acorde protecție - și poate o anumită înțelegere pentru tânărul de lângă el, care eram eu, ucenicul, - nu numai că a repetat înjurăturile, dar mi-a și spus: - Ce crezi că ești la măta, acasă? Vezi, așa se î nvață meseria, cu sacrificii! În situația în care mă aflam trebuia să suport pedagogia primită. Acasă, mama era destul de necăjită, nu avea ban i
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și smuls și luat ceasul. Oamenii din jur au pus mâna pe rus, ca să-i ia ceasul înapoi. N-a fost chip, al doilea rus a și întors arma de la piept către o amenii noștri și ne-a strigat o înjurătură, urmată de amenințarea „strileai”, adică vă omor! Oamenii s-au speriat. Majoritatea, maturi și copii, s au împrăștiat și au plecat acasă, unul după altul. Eu și cu colegul ne am tupilat după terasamentul de la calea ferată, ne-am ascuns
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în îngrijire parcurile și împrejurimile orașului. Odată ajunși, grăsanul își ia, la rîndul său, un aer important de comandant de oști și se adresează responsabilului, cu aceleași cuvinte: Aceștia sunt... etc. Să trăiți, tovarășe maior, nu am nici o drujbă! Tvoi... (înjurăturile rusești sunt perfect traductibile în românește fiindcă nu diferă prea mult, dar prefer să le trec sub tăcere). Să trăiți, tovarășe maior, mă duc să caut în depozit; poate c-o mai fi vreuna! Pe scurt, după alte valuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
valuri de cuvinte dulci, omul apare cu drujba mult dorită. Cît costă? întrebăm . 200 de ruble. Tvoi... Mă iertați, am spus prețul fără reducerea pentru oaspeți. E doar 100 de ruble. Scoatem suta, deși maiorul mai începuse un val de înjurături și încărcăm drujba în portbagaj fericiți de parc-am fi găsit o comoară. Uf! După cîteva zile de parcurs meleagurile pline de legende ale Colchidei, pînă ajungem la țărmul Mării Negre unde ni s-a arătat locul mitic unde se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și cam a patra zi, la amiază, găsim ușa încuiată, sunăm, batem, iar sunăm și iar batem, nimeni nu ne deschide, însă cineva era în dosul ușii și noi, înfuriați de lipsa de omenie a celor de după ușă, tragem o înjurătură apăsată, stupim și plecăm. Mai spre seară, vine un om, întreabă de noi și ne spune că D. profesor Băncilă ne poftește la el. Nu știam că meșterul era la Agapia, vestea ne bucură, închipuindu-ne că vom fi opriți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
observând că niciunul dintre partenerii ei de drum nu reacționează în vreun fel, începu să-i lovească pe rând, cu forța și brutalitate în moalele capului, apoi le împărți picioare în stomac, scuipat între ochi, folosindu-și tot arsenalul de înjurături în engleză, franceza, italiană și spaniolă...Altercanții se împrăștiară imediat, rămăseseră uluiți de reacția tinerei care pur și simplu îi luase pe nepregătite și începură cu toții a râde...Râdeau și securiștii, lucru care pe Lăură o enervă cumplit și le
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
poetica este vorba”. Proband ,,talentul de poet al lui Alexandru Malin Tăcu”, făcând referire la poezia ,,Iron Maiden” pe care o redam alăturat, Liviu Antonesei Îngăduie și Întâlnirea cu povestea autorului: ,, Nu au decât să vuiască mâinile/ De stânci și Înjurături ticăloase/ Pe buzele negre ale clopotului din Delphi/ Se auzeau cioburi melodioase/ Prin ceață târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbră Pământului/ Ieșeau din izvoare să Întunece lumea/ Caii fugeau speriați pe acoperișul cerului/ Că tunetul fără sfârșit/ Pe marea Întindere
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cititorilor mei, folosind un capitol al cărții lui Cezar Zugravu intitulat ,,Metodele de tortură aplicate de torționarii din securitate, din Închisori și din lagărele de exterminare” (p. 270-281), caznele pe care le-a suportat și Tăcu În aceeași perioadă: 1. Înjurăturile cele mai abjecte; 2. Loviturile așa-zise ,,libere”, Încălțat cu cizma; 3. Bătaia la tălpi; 4. Bătaia la palm a din lemn rezistent; 5. Prinderea anchetat special; 6. Bătaia etatul era prins de blatul mesei sau al biroului și cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
alt anchetat sau deținut În spate; 29. Bătaia reciprocă Între anchetați sau deținuți, comandata de anchetator, si executată alternativ; 30. Anchetarea victimei din poziția ,,culcat”, cu aplicarea loviturilor de cizma sau de bocanci; 31. Un ,,tratament”, precedat sau urmat de Înjurături și bătaie, era pedeapsă cu carcera, spune autorul și enumeră alte metode de tortură folosite În rezervă respectivă; 32. Anchetă cu proiectoare puternice Îndreptate spre ochii victimei, fără ca aceasta să se miște; 33. Anchetă continuă, zile și nopți Întregi, anchetatul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a putut desfășura conform dispozițiilor primite, din cauza ca pe șantier nu erau suficiente scule ca acelea amintite mai sus, așa că am fost repartizați câte doi „coloniști” la câte o roaba, un hârleț și o lopată. Așa cum Îmi aduc aminte de primă Înjurătură, prima palmă, prima bătaie la tălpi și prima celulă de la penitenciar, tot așa Îmi aduc aminte de primul meu companion de roaba, cu care m-am Înțeles perfect cât am lucrat Împreună (vreo zece zile), un cetățean la vreo 40
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să aștepte Îmbarcarea În vagoane-platformă sau camioane ori să mărșăluiască până la lagărele de destinație. Cei care aveam destinația Coasta Galeș am așteptat În ploaie și frig la punctul de Îmbarcare „Mustață” de la Peninsula până spre seară, când, cu strigătele și Înjurăturile de rigoare ale securiștilor din escorta, am fost urcați Într-o garnitură de vreo 30 de vagoane și, sub pază (fiecare vagon era păzit de câțiva soldați Înarmați până În dinți, iar noi trebuia să stăm culcați pe podea cu ordinul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]