4,199 matches
-
Iar inima ei îngrijorată și tristă l-a întrebat: -Fiule, spune-mi sincer, te doare? Răspunsul n-a venit și inima mamei a înlăcrimat. O, Doamne, ai grije de fiul meu Se ruga inima din spinii fără nume, Iar fiul înjurându-l pe Dumnezeu A uitat de mama ce l-a adus pe lume Și de inima ei însângerând pământul. În poem mai pulsează inima, Cuvântul. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Inima mamei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INIMA MAMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341445_a_342774]
-
a doua unde au crezut că-și dau sufletul în compartiment. Nimeriseră cu o liotă de țigani tutungii, ei fiind nefumători, iar geamurile de la vagon nu se puteau deschide nici în ruptul capului... așa că se chinuiră pe hol, moțăind și înjurându-l pe boier că-i pusese pe drumuri. Pe la stația Banul Mărăcine, penultima până la Craiova, Năică se revoltă și izbucni ca un vulcan. - Mă Ioane, merită să-ndurăm ca niște câini chinul ăsta?... mama lui de pușlama ordinară! - Nu mă
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
VALERIU CERCEL - DEMOCRAȚIE ROMÂNEASCĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cum înțeleg democrația Și o aplic, bine'nțeles, Ca orișicare-n România, Sunt fericit, căci, mai ales, Am dreptu-n public să înjur, Să huiduiesc pe cine vreau, Și fără să mă doară-n șnur, Sunt liber să vorbesc pe șleau, De aia greu mi-e să accept, Și implicit mă șifonez, Când îmi dictează vr'un deștept, Cu cine treb'e să
DEMOCRAŢIE ROMÂNEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341467_a_342796]
-
și imaginar, apoi arat de câte ori e nevoie cu boii satului lotul meu virtual . Grapat totul, dintr-un capăt în altul al satului. Iată că în ziua respectivă, cam pe la amiază, o vecină de-a mamei mele a început s-o înjure ca la ușa cortului la poarta din față, că la cea din spate era ocupată c-o căruță de coceni răsturnată și aceea în stare avansată de ebrietate cu băutură. Așa că înjurând-o în fel și chip pe mama pe
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
de-a mamei mele a început s-o înjure ca la ușa cortului la poarta din față, că la cea din spate era ocupată c-o căruță de coceni răsturnată și aceea în stare avansată de ebrietate cu băutură. Așa că înjurând-o în fel și chip pe mama pe motiv ca să scoată curca de unde o știi ea mai bine! Mama în schimb îi tot explica la nebuna de vecină că ea nu știe nimic despre belita de curcă și că ea
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
drept plătiți regeste de patronii lor să-și bată joc de dreptul nostru la informare corectă. Din cauza acestora, nu ne mai uităm la televizor că să ne informam ori ca să ne lămurim, ci doar ca să aflăm cine pe cine mai înjură, cine cu care s-a mai bălăcărit și cel mai grav vedem miniciuna la rang de adevăr pe toate aceste posturi tv. Televiziunile de știri românești care au fost lansate la vremea lor cu intenția de a furniza știri din
JURNALISMUL DE TELEVIZIUNE, INTRE MIT SI REALITATE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342081_a_343410]
-
sau preluate de la frații mai mari. Și băieții mai răsăriți aveau jocurile lor: „Se adunau în curtea fără gard a bisericii Precista, lângă mormântul părăsit al unui prelat din alt veac unde jucau poker sau barbut, făceau poștă la chiștoace, înjurau ca niște camionagii și din când în când, scuipau cu măiestrie în colbul de pe jos.” Adevărați fii ai Dunării care-și ajungeau loruși, fără să aibă nevoie de alte jucării sau distracții. Autorul redă cu nostalgie și bucurie amară, cât
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
diasporă se au precum se au dușmanii. Cum dezbinarea-i la tot pasul și consecința evidentă chiar când ei pacea o doresc și a unirii horă cântă, ca la recenta sărbătoare din dulcii Iași și din Focșani unde românii se-njurară aidoma unor țigani, nu ne rămâne decât ruga de-a dobândi o altă karmă, în care toți să folosim mintea românului din urmă. SCHIMBAREA LA FAȚĂ De când intrat-a-n Uniune schimbatu-s-a la față România cu mii de europlăcuțe în
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu mai cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi pângăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii apăsați, dar cu sensibilitatea șubrezită. ” Salcâmul: „Nu
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
papuci! Să ai cu ce juca șah mai departe. Bineînțeles, cu alții! Cu mine, în niciun caz ... Uite! Ia-l pe idiotul ăla nemâncat!...'Ți-ar chipsurile otrăvite, să-ți fie! Fane predă premiul în numerar lui Sile și plecă înjurând toate rozătoarele umane din lume. Sile își numără banii victorios și-i bagă în buzunar cu tot cu mână dar, îi scoate repede și-i mai numără odată. Sunt toți. Îl căută cu privirea pe Titi ce ramăsese statuie ca într-o
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
cu piciorul stâng într-un bidon cu varză acră.**** Spintecând cu raza lanternei bezna de la locul ispravei, constată cu groază că a nimerit prost. Într-adevăr, piciorul stâng era. Scutură zeama puturoasă prin zvâcniri de picior și intră în imobil înjurând cu mâna la nas. A doua greșeală. A uitat să deschidă ușa la balcon. Stinse rapid lanterna pentru a nu fi descoperit când va urla de durere. Ghinion cu noroc. Capul greu încercat a reușit să deschidă ușa balconului. Urletul
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
Trebuie neapărat s-ajungeți înainte să intre la oră. Vineri era foarte hotărât și n-am reușit să-l conving să se răzgândească. Poate reușiți dumneavoastră. Cu ce? Cu ciorapii ăștia rupți? Cu fața asta smăcuită? - Fuck! Nu putea să-njure și el în altă oră? Tocmai la Religie și-a găsit? - Adică ce vreți să spuneți, că era mai bine să-njure în ora de matematică? - Nuuuu, nici vorbă! Matematica-i sfântă. Și-ți vine numai s-aduci slavă la
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
răzgândească. Poate reușiți dumneavoastră. Cu ce? Cu ciorapii ăștia rupți? Cu fața asta smăcuită? - Fuck! Nu putea să-njure și el în altă oră? Tocmai la Religie și-a găsit? - Adică ce vreți să spuneți, că era mai bine să-njure în ora de matematică? - Nuuuu, nici vorbă! Matematica-i sfântă. Și-ți vine numai s-aduci slavă la nenorociții ăia de vectori. Diriginta lui fiu-meu e profesoară de matematică. Vorbește-n cifre. Și-nțelege tot la fel. Aruncând ochii
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
drum, mai am timp să mă informez telefonic la „inculpatul” de odraslă unică și neprețuită dacă „profu” de religie e preot. Răsuflu ușurată când aflu că nu. Măcar poate-o fi mai tolerant cu aspectul meu „neortodox”. - Și cum ai înjurat, copile? - Las’ că afli tu! Mă rog, nu mai e vreme de investigații. Ajung într-un suflet la liceu și-ntreb un elev mai mărișor: - Unde mă-sa-i profu’ de religie? Ăla are chef de glume cu mine: - Eu
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
e cum nu se poate mai trist că nu mai știm să-i vedem. Urmează strigătul, găsit într-un târziu în testamentul unei femei: „De ce I-ai ridicat la cer, Doamne? De unde să știm noi, buimăciții secolului acestuia, pe cine înjurăm? Cine mai vinde cărți, mai vine la cafenea, mai filmează zidurile orașului și ochii lui Ioan? Unde să mai mergem, Doamne? Pe cine să mai credem? De ce ne lași atât de singuri în preajma apocalipsei?” (pag. 98). Volumul acesta își așteaptă
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
de fapt cățelușa, o maidaneză de talie mică, bălțată cu alb și negru, cu urechile clăpăuge și picioarele scurte, s-a luat mai mult după mine decât după atelaj. M-a acoperit cu o haină de a sa și tot înjurând pe înfundate, a dat bice cailor plini de nădușeală din cauza greutății trase și a efortului depus. Ajunși la grădinile de la Zarguzon, în apropierea orașului Techirghiol, tata a tras caii la fântâna cu cumpănă și i-a adăpat, lăsându-i să
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu mai cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi pângăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii apăsați, dar cu sensibilitatea șubrezită. ” Salcâmul: „Nu
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
lua probe, ca să se stabilească prin analize sofisticate, dacă aceștia sunt ... unguri! Și asta în timp ce noi, poporul, suntem poftiți să asistăm la spectacolul de la parlament, de la guvern, de la președinție și din alte locuri ... Ce-a mai zis acela, cum a înjurat celălalt ... , ce vilă și-a construit domnul X, ce mașină și-a cumpărat domnul Y, cine a mai divorțat și alte asemenea știri arzătoare la ordinea zilei ... O jignire mai mare la adresa națiunii române nu se putea! Nu le ajunge
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
La care se-adună toate, nu știu Doamne, cum mai poate ! Ce să-ți spun ? . . Băiete-nvață !. . . PLICU-I un crâmpei din VIAȚĂ !. Unde mergi, de vrei, nu vrei, în tot locul dai de EI, Cei puși pe căpătuială, te înjură, te înșeală, Umflând buzunarul lui, doar cu ,,OCHIUL DRACULUI” ! HAI LA TEATRU ! INTRĂ-N JOC ! NU VEI REGRETA DELOC !!!. . . = 1 Martie 2010 = O părere, consemnată ,, din mers ”, între cele două spectacole din 29 februarie la Suceava și 1 martie la
O PĂRERE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341963_a_343292]
-
ori ușă: l-au strivit - gonit din casă și din fire de-și lăsă și cer și soare-n părăsire... *** VREMURI FĂRĂ CEAS păsări vremuiesc cu glasuri sure vremea nu mai știe cum să fie vântul bate parcă stă să-njure o lume lividă - vineție așteptăm să fie iarnă - -a câta oară ? - urmele să ni se șteargă în zăpezi ...cârd de gânduri - cârd de ciori coboară făcând întuneric beznă la nămiezi am uitat să-ntorc vreun ceas să meargă stau la
VREMURI FARA CEAS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342602_a_343931]
-
prunii din grădină Tot mai supărați îmi par, Via vrea să dea în floare Că e vremea-n Calendar! Printre ramuri geme vântul, Fulgeră sub norii surzi, Cade grindina de-a valma- Știu Iisuse că ne-auzi Gura noastră cum înjură Dumnezeul Tău Cel Sfânt, Răi ce suntem, plini de ură, Răstigniții de pământ! De mânia care vine Unde oare să m-ascund?! Celui care crede-n Tine Îi spun „prietenii” bolund... Din Poemul meu în zare Pleacă ultimul cocor... Aerul
POEM DIN GRĂDINA DUMINICII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341609_a_342938]
-
oprit câteva clipe și am privit curtea spitalului, birourile, clădirea imensă a spitalului, ploaia care cădea acum liniștitor, asta doar în câteva clipe, pentruca liniștea nopții a fost străpunsa de un clacson al unei mașini. Apoi un barbat țipând vociferind, înjurând, a sărit poartă principala a spitalului. Corbacho a început să alerge parcă ar fi vrut să fie în toate părțile și în subsol și la poarta oriunde era nevoie. Am alergat și eu în urma lui dar el alerga cu mult
GREUTATEA NOPTII (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340683_a_342012]
-
lui dar el alerga cu mult mai repede decât mine. Când am ajuns în fața porții și a garitei de control de l-a intrare am văzut ce s-a întâmplat. Corbacho era față în față cu directorul spitalului ce strigă, înjură, trecu pe langă Corbacho și se duse la biroul său. Abia atunci am inteles realitatea situației în care ne găseam. Directorul venise cu un taxiu să își ia mașină iar când a bătut la poarta noi eram în subsol căutând
GREUTATEA NOPTII (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340683_a_342012]
-
părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez. Plecă foarte supărat, înjurându-i cu mult talent. Părintele era iubit și prețuit de întreaga suflare a satului fiind el om ca toți oamenii. Mai pe la prânz ajunse și domnul învățător, un fel de martir fiindcă, se știa perfect, mânca o chiflă pe zi
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
odată de acest calvar. Au semnat mașinal actele pregătite de Nae, gândindu-se ce mai puteau vinde ca să scape. Iar Nae, trecea în fiecare dimineață prin fața magazinului, răsturnat în mașină, claxonând insistent. Când îl vedea, Trache întorcea spatele și-l înjura. Peste două, trei zile, Nae venea tot cu mașina lui Mototolea și bătea darabana, cu degetele lui noduroase, în tejghea, rânjind, de față cu clienții: --Banii, nea Moto, banii, că am nevoie teribilă de ei! Firuța vindea lucruri din casă
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]