4,071 matches
-
coborârile sale în Infern (comparabile cu o moarte urmată de o resurecție) și, mai ales, cultul lui Dionysos-copil19, cu rituri celebrând "trezirea" sa - lăsând deoparte tema mitico-rituală a lui Dionysos-Zagreus, asupra căruia vom insista îndată - indică voința și speranța unei înnoiri spirituale. Copilul divin este, pretutindeni în lume, încărcat de un simbolism inițiatic revelând 17 Conform gloselor antice, termenul saboi (sau sabaioi) era echivalentul, în limba frigiană, al grecescului bacckhos; cf. Jeanmaire, Dionysos, pp. 95-97. 18 Amintim că, în timpul sărbătorii Anthesteriilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
căpătat termenii generație, respectiv, promoție cărora li se adaugă și alte câteva sintagme parțial sinonime. Astfel preluarea termenului generație din științele naturii și adaptarea sa la domeniul literar au avut la bază ritmul alert al evoluției literaturii din ultimele secole. Înnoirile repetate, caracterul aproape viu al transformărilor prin care trece canonul estetic determină căutarea unui alt model de structurare a istoriei literare. Cel care introduce conceptul de generație în domeniul istoriei literare, Albert Thibaudet 2, îi delimitează și sfera de utilizare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru că dincolo de controversele pe care le-a generat, dincolo de afirmarea utilității sau inutilității sale în analiza fenomenului literar, are, așa cum precizam, câteva nuanțe semantice care-l avantajează: subliniază faptul că scriitorii aparțin unei alte etape de creație, că reprezintă o înnoire a literaturii, că autorii reflectă un spirit al timpului care duce la folosirea, conștientă sau nu, a unor teme, motive comune și chiar a unor modalități de creație înrudite, pe scurt, a unui tipar estetic apropiat. Asocierea cu revista Albatros
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
estetică promovată de Benedetto Croce. În afară de Geo Dumitrescu, regăsim aici dintre albatrosiști pe Marin Sârbulescu atât cu un articol, Logodna apelor (nr. 19 din iunie 1941 - exact numărul în care apare și articolul lui Traian Mihăilescu), cât și cu poezie (Înnoire în nr. 17 din aprilie 1941), îl găsim aici și pe Eugen Enăchescu (Mihail Crama) cu Poem pentru țară în același număr 17. În Bibliografia...64 lista periodicelor consultate oferă un tablou succint al publicațiilor literare ale epocii sau al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer". Nu e aici un dispreț al peisajelor lunare, ci un refuz al clișeizării literaturii. Poeții acestei epoci concep oarecum înaintea postmodernilor o posibilitate de înnoire a sferei poeticului tocmai prin rediscutarea clișeelor și prin aducerea lor în prim-plan. S-a încercat găsirea unor surse pentru starea lirică sau pentru imaginarul poetului, s-a remarcat adesea amalgamul de procedee, de imagini prin care se constituie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lucrurile. Tranșant, el nu ezită să acuze aci „ideea foarte greșită și mult dăunătoare” de a ne subestima capacitățile creatoare și de a ne mulțumi cu imitarea altora. Deși nu puteau fi negate, creșterile economice de la sfîrșitul celuilalt secol și înnoirile în materie de civilizație apăreau totuși ca insuficiente și inconsistente, iar asta generase o stare de spirit nostalgică: „Dacă ne întoarcem cu 40, 50 de ani în urmă, romînii stăteau - susținea institutorul băcăuan (ceva similar scrisese, pe la 1880, și Eminescu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
atitudinile și moravurile era numit „transformist”. Astfel, într-un roman apărut la începutul perioadei interbelice se poate citi: „- Ce repede se metamorfozează un intelectual într-un Don Juan... Ești un adevărat transformist, dragul meu...” 3) Abilitățile literare sau tendințele de înnoire erau caracterizate, chiar și mai încoace, prin același cuvînt. De aceea, amintind de Jean Cocteau, un critic găsea potrivit să-l numească: „poet în necontenită travestire, transformist patetic...” 4). La Bacovia, care prin educație era legat de teoriile și noțiunile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
depărtare, adîncime, ca în versul pus la începutul glosei: „în infinit pămîntul se simte tresăltînd” . Oricum, nu prea de-parte: „pe hăul din cîmpie”. „Infinitul” din „Alb” și acesta din „Nervi de primăvară” (Primăvară...) e expresia unei bucurii, a unei înnoiri și înviorări sufletești. în schimb, „infinitul” ca permanență ostilă și repetiție obositoare, din „Vreodată” („Sau cerul e rece/ La infinit...”)10) și din „Requiem” („Dar, tot aceeași poezie la infinit!?”) 11), indispune și irită. Bacovia consemnează, apoi, existența unui „infinit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
folosite pentru a-și face continuu campanie. Prin semnăturile colectate, parlamentarii FPÖ, de exemplu, au dat tonul a șase din treisprezece inițiative populare (Volksbegehren), în perioada 1986-1999. La începutul anilor 1990, FPÖ a intrat în a doua etapă. Ambiția de înnoire a sistemului politic a fost înlocuită cu o opoziție mai radicală la adresa acestuia, iar partidul a încercat să se adreseze, cu precădere, așa-numiților perdanți ai modernizării. Imigrația, cunoscută în mod obișnuit în Austria sub denumirea de "chestiunea străinului", lupta
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
seamă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o mondenă inteligență și independentă, rafinată și senzuala. În majoritatea romanelor, femeia pariziana este etichetata drept o seducătoare cu vocație malefica, stăpânita de dorința de distracții și înnoiri, instigând la fapte și provocând scandaluri: "Să coquetterie, dont elle jouait ouvertement comme d'un éventail, qu'elle déployait ou repliait à la face de tous, suivant leș hommes qui lui plaisaient et lui parlaient; să façon de ne rien
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
transformator. Pariziana posedă virtutea de a se mișcă prin lucruri nemișcătoare, dând dovadă de suplețe, capacitate de acomodare și creativitate. Ea reface un element al schimbării și al polifoniei într-o lume monocorda. Devenind stăpâna propriului destin, Pariziana este simbolul înnoirii ce apare în momentul uzurii sociale. Atenția acordată individului constituie realizarea cea mai importantă din ultimele două secole. Din această perspectivă, faimoasa definiție hegeliana a modernității că "begründung an sich selbst" (autonomie a individului și construcție de sine în deplină
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
acțiunea în care este prinsă, care o confirmă sau o infirmă, fără a o modifică fundamental. Pariziana este un promotor al intrigii și deține un rol simbolic important în românul modern. La nivelul categoriilor poeticii moderne, Femeia pariziana semnifică o înnoire de ordin estetic, ce pune în evidență un numar de experiențe diferite de cele anterioare. Dimensiunea fenomenului este impresionantă și se manifestă în literatura timpului, mai ales in creația lui Zola. Pariziana este o nouă formă originală de individualizare feminină
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.217]. 358 Până la acea epoca, burghezii și poporul vorbeau aceeași limbă, puțin diferită de cea de la curte. Spre deosebire de limbajul curții, care (că în atâtea alte țari) era invadat de cuvinte italiene, spaniole sau engleze, strada urbană asigura unitatea și înnoirea permanentă a limbii. Începând cu mijlocul secolului al XVII-lea, diferențele sociale transpar și în limbaj: de acum încolo limbajul curții se va deosebi de cel al burgheziei și de cel al poporului. 359 În 1801 Restif de la Bretone publică
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să aflu "povestea" din spatele unui produs cultural oarecare. Să fie acesta un sindrom al "tezaurizării"? Neîndoielnic că da. Pe de altă parte, este totuși ceva de argumentat aici: schimbarea modelor și modificările de gust nu sunt, totuși, semne indubitabile ale înnoirii culturale și artistice. Dacă jazz-ul și rock-ul au însemnat o transformare de anvergură a paradigmei culturale sub raportul inovării mijloacelor de exprimare artistică, a unor rupturi structurale cu tradiția care au generat filoane profunde și consistente în lărgirea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cuvinte sau decalcuri din rusă, cu sintaxa modificată din cauza prevalenței limbii ocupantului sovietic în toate actele administrației, în școală și în viața de zi cu zi. Această stare de fapt a făcut ca doar elitele educate să fie preocupate de înnoirea volcabularului, de atenuarea accentelor specifice, de concordanța cu limba literară românească, în timp ce oamenii obișnuiți au păstrat, în limbajul comun, încă multe arhaisme sau structuri gramaticale importate. Când un român de peste Prut spune "Amuș îți dau un sunet" pentru "Te sun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a prozei postbelice, așa cum fusese ea ilustrată, între alții, și de Gabriela Adameșteanu însăși în cărțile sale anterioare. Ediția din 2003 a fost aclamată critic nu numai pentru întoarcerea la roman a reputatei jurnaliste, dar și pentru voința evidentă de înnoire a formulei literare, dovedind un autor deloc dispus să se anchilozeze, și totodată pentru consecvența tematică din opera autoarei, al cărei nou roman era rescrierea unei nuvele publicate în 1989. În această situație, reeditarea - care coincide cu o rescriere - a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
emisiune nou-nouță, o altfel de revistă literară vorbită, care nu va suna ca un curs la Universitate, și nici ca o revistă citită de pe hârtie la microfon. A fost o întreagă tevatură cu această emisiune. Am făcut un proiect pentru înnoirea „Revistei literare radio“, emisiune ce se difuzează duminica, între 12-13. Proiectul a fost aprobat de conducerea Radioului. Urma să preiau emisiunea. Cei care fac „Revista literară radio“ acum, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu și Ioan Adam, au protestat împotriva acestei decizii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
nouă a unor experiențe ulterioare"168, cu alte cuvinte, "potențialul acestora de a percepe evenimente ulterioare"169, o dată ce și-au însușit, ca atare, principiul moral cu care discursul îi interpelează. Să spunem lucrurilor pe nume: adresa de la Coatesville creează posibilitatea înnoirii și reînnoirii! morale permanente a publicului său. Adresa de la Coatesville este veșnică. Comparând-o cu marile opere ale literaturii (americane), Black evaluează adresa lui Jay Chapman drept extrem de valoroasă, iar dovada constă în discursul însuși. Dincolo de discurs, însă, rămâne permanența
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fiecăruia dintre cei doi. Să încercăm, în cele ce urmează, o schiță a conceptului "second persona", așa cum o putem infera din textul articolului lui Edwin Black. Intenția teoretică a profesorului Black, în această piesă, intenție care îi facilitează acestuia posibilitatea înnoirii teoretico-metodologice (și, bineînțeles, terminologice) a criticismului retoric, este aceea de a lărgi cadrul contextual al evaluării morale de așa manieră, încât întreprinderea să includă, mai degrabă decât să excludă, cum "prescrie" tradiția discursivă vest-europeană și, printr-un "ricoșeu" pe care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ar putea face un pas radical - și necesar: să îi schimbe numele dat de Biserică. Iar în lumina celor petrecute în ianuarie, nu văd altul mai potrivit ca Universitatea „La Stupidità“. S-ar păstra modelul și s-ar sublinia și înnoirea adusă de noii profeți ai intoleranței stângiste. LA LOC teleCOMANDA Chiri-Chiri Alex SAVITESCU Marți după-masă, vreme mohorâtă, nori, coafura rezistă. Marți după-masă, una dintre-acele marți pe care nu vrei să le uiți pentru că nici pisica neagră nu ți-a tăiat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
anumite zone sau țări ale lumii, respectiv în cadrul diferitelor sisteme sociale și educaționale. "Noile educații" reprezintă, într-un fel, o continuare a curentului pedagogic afirmat la începutul secolului XX, sub numele de "Educația nouă". "Educația nouă" era centrată îndeosebi asupra înnoirii raportului metodologic educatoreducat. "Noile educații" sunt centrate, mai ales, asupra unor obiective și mesaje noi, care determină conținuturile și strategiile educației in condițiile lumii contemporane. "Noile educații" evoluează în funcție de procesarea realizata la nivelul obiectivelor propuse care dau si "denumirea" fiecărei
Coronița prieteniei by Ed. Chirilă Maria, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud. Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93015]
-
cu primele încercări reflexive și se desăvârșește în sistemul elaborat al unui solid demers aperceptiv. El constă într-o revenire cu caracter ultim la sine, generând schimbarea cu instrumentul unei purificări prin introspecție, a unei adânciri (scufundări) în rezervorul de înnoire care este propria interioritate. El înfăptuiește o necesară eliberare a spațiului esențial în care urmează să se nască starea consecutivă, lăsând forței generative sufletești ocazia irumperii conținuturilor sale înnoitoare. Dacă se spune că orice schimbare autentică vine din interior este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sufletului omenesc ("Empedocle spune doar că mintea omului se schimbă după cum se schimbă și starea lui"41), indicând o modificare de stare generată de intervenția conștiinței, adică subordonând dinamica interioară factorului decizional suprastructural. Ea răspunde unei duble nevoi (aceea de înnoire și aceea de fixare a noii achiziții) și abia în final, o dată cu epuizarea fenomenologiei care-i este proprie, ajunge să manifeste o tendință naturală către stabilitate (un fel de pas dialectic prevăzut și de sinteza conceptuală hegeliană: "căci conștiința [schimbătoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
venit, cum se știe, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, din partea luiW. Dilthey și a lui Ed. Spranger, odată cu teoria trăirilor structurate și a formelor vitale, în ceea ce s-a numit psihologia "științelor spiritului" sau "noologia" (Geistesgeschichte). Gîndirea eminamente deschisă înnoirilor și deosebit de atentă la evoluția ideilor privind constitutția și reacțiile sufletului uman, H. Höffding nu a rămas indiferent la schimbările survenite, recunoscînd ulterior despre Psihologia sa: "Văd foarte bine lipsurile cărții (deși, poate, nu le cunosc pe toate). Cred însă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fără vreo analiză mai atentă. Pasul mai departe l-a făcut H. Höffding, coroborînd credibil cu mijloacele psihologiei sale totalizante, declarat "sintetice" datele intelectuale (tratate ca un "fundal" cognitiv) cu cele sentimentale (admise ca "baza" în săși a marelui humor). Înnoirile realizate de H. Höffding au fost valabile, ulterior, cu deosebir de Robert Escarpit. Dezvoltînd și sugestiile lui L.Cazamian, escarpit a conchis, la rîndul său, că humorul autentic (căruia nu i-a spus "mare", dar l-a înțeles foarte probabil
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]