2,073 matches
-
ochii lui de viezure bulbucați de furie neputincioasă, de gelozie și de suferință și ai fi zis că, văzând-o pe Moașa, vom asista la o scenă violentă, cu reproșuri amoroase. Când colo, în clipa aceea Arhivarul se fâstâcea, se înroșea tot, își recăpăta aerul supus și devotat, întorcându-se în camera lui plină de hârțoage și de praf unde clocea probabil în taină planuri de răzbunare și de mărire care să-l scutească definitiv de asemenea umilințe. Bătrânii o priveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să plece. Noaptea însă au năvălit peste ea trei inși. Puștanul cu capul ascuțit ca o pasăre și frații lui mai mari. I-au smuls hainele și au violat-o pe rând, după care au aprins focul în vatră, au înroșit în jăratec coada vătraiului și cu fierul încins au însemnat-o ca pe vite deasupra sânului stâng. Avea, într-adevăr, acolo o cicatrice destul de neplăcută pe care și-o ascundea mereu. A doua zi, când s-au lăudat cu isprava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fără să schițeze nici un gest de împotrivire. Mi s-a urcat un val de sânge la creieri și am înfruntat-o pe Moașa ca pe o servitoare, făcând-o de două parale sub privirile îngrozite ale Laurei. Moașa s-a înroșit violent, rămânând cum rămăsesem eu în fața lui Vecu. Nu i se întâmplase așa ceva niciodată. Și măcar dacă scena s-ar fi petrecut undeva fără public. Dar pe coridor, la ora aceea, foiau mulți bătrâni care au asistat, de la o oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ca să i le despartă, Nelson o ținea de mâini, iar Filip și-a dat jos ismenele, rămânând cu halatul pe el, și s-a vârât între picioarele Laurei. Parcă era un vierme, domnule sculptor, zău așa. Se chinuia, transpira, se înroșea, fără să reușească să-i facă nimic. Dominic l-a înhățat atunci de halat și l-a dat la o parte, zicându-i: «Hai, ține-o tu de picioare, că se zbate ca o iapă. Lasă-mă pe mine». Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
asta produce impresie, înduioșează. — Ești cinic, șopti pierdut Dinu. — Eu cinic? — Îmi vorbești de parcă aș fi un șobolan oarecare. Vorbea cu ultimele resurse de mândrie jignită. — Știi ce ești? i-am zis. Un căcăcios. Tremuri ca un vierme. S-a înroșit violent și a înghițit în sec. Tot ce mai pot face pentru tine, am continuat, e să-ți cioplesc o piatră funerară frumoasă. Atât. Dacă voi fi lăsat. Dinu mă privea fără să zică nimic. Buza de jos îi tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ea. — Mi s-a spus că e ultima modă, zise el. Ți-am spus că cei de la Atlantic m-au rugat să scriu un articol retrospectiv despre opera ta? În ciuda chipului pe jumătate Întors, văzu obrazul neted al lui Fenimore Înroșindu-se. — Nu, spuse ea, nu mi-ai spus. Henry știa foarte bine că nu-i pomenise până atunci de ofertă, pentru că, până În clipa aceea, nu se hotărâse Încă dacă să o accepte sau nu. — Și Îl scrii? Îl Întrebă, continuând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu Fericire pe jumătate, comedie Într-un act de Julian Field, și Guy Domville, de Henry James, 7.40“. Asta era tot? Piesa lui menționată succint, ca și cum ar fi fost un apendice la neînsemnatul prolog al lui Field? Simți obrajii Înroșindu-i-se de indignarea provocată de insultă și Începuse deja să se gândească În ce fel avea să i-o plătească ofensatorului, indiferent cine va fi fost el, când, din coloana alăturată, Îi atrase privirea un alt anunț, mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fost necesar să-mi fi mărturisit totuși nedelicatețea de-a nu mai fi predat, în ultimii cinci ani, acest incomparabil obiect de învăță... Apoi tăcu brusc, înțepenind o secundă cu gura căscată, făcu profesional, ochii ei delicioși, mari și se înroși violent. Toată această paradă arăta că unii bărbați o interesau, măcar cât negru sub unghie. Gabriela împrăștie pe cheresteaua gălbuie chesele cu gemuri, fructe glasate, zaharisite, pișcoturi. Apoi boluri fumegânde, cu ceaiuri verzi ca otrava, talgere cât lacrima, cu pălăriuțe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vecinătățile Casei de Comenzi, să vâneze vreun barosan și-o vânase pe Gabi, escrocînd-o și oferindu-se s-o ajute să-i descarce marfa direct prin debaralele din Perone. Stăpâna plătind, cîntărindu-l din ochi și plăcîndu-l și pe noul șofer. Înroșindu-se, bătu genele puțin, făcu ochii mari de mirare 206 DANIEL BĂNULESCU de bumbac și lenjeriei aparținând ucenicelor (în sezonul acela, întîmplător, nu erau rubedenii feminine în ospeție, doar un băiat). Navigară atenți printre burțile prosoapelor, pe jumătate ridicate din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mi un exemplu, a adăugat ea sfidătoare. Susan și-a mângâiat bărbia prefăcându-se că ar căzut pe gânduri. —Aaaa, păi, ia să vedem, ce exemplu să aleg? Sunt așa de multe... A, știu, pantofii Jimmy Choo! Julia s-a înroșit ușor și s-a foit pe scaun deranjată. — Nu știu la ce te referi. Haideți să comandăm! a propus ea luând meniul și începând să-l studieze concentrată, în speranța că simpla menționare a noțiunii de mâncare avea să distragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
drăguț, deși nu am stat niciodată acolo. Susan a auzit zgomot de pași venind dintr-o altă cameră și apropiindu-se de bucătărie. Era Nick. —Ei, am vești bune, a anunțat el. Lui Milly îi place camera. Bill s-a înroșit la față de plăcere. — Asta e bine de știut. Am muncit la ea vreo două săptămâni. Nick a arătat cu mâna în sus. —Vă supărați dacă o duc pe Susan s-o vadă și ea? —Deloc. Un ceainic a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
unul dintre cei mai buni experți în fertilizare. Probabil că ăsta era și motivul pentru care fusese nevoită să aștepte două luni pentru o consultație. Însă manierele omului lăsau de dorit. —Și faceți sex în mod regulat? Alison s-a înroșit la față, după care a început să râdă jenată. —Sunt nevoit să vă întreb. Ați fi surprinsă cât de multe cupluri vin la mine și-mi spun că sunt îngrijorate că n-au reușit să conceapă un copil, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și Iocasta, se adunau pe lângă orificiile de observație din pereții camerei ei, ca să învețe. Sunetul biciului nu putea fi confundat. Venea de la ușa în spatele căreia „Bum-Bum“ de Sade țipa din toți plămânii. Vocea ei flămândă bâiguia ceva despre un vătrai înroșit în foc, iar Iocasta trecu mulțumită mai departe. Bum-Bum era marea favorită a lui Flann O’Toole, pentru că ea-l făcea să-i placă cu adevărat autoflagelarea. Dar nu Flann O’Toole era favoritul Iocastei. Era prea predispus să devină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
din pieptul lui Flann O’Toole a început ușor și a crescut treptat, până a ajuns un zgomot sălbatic, cutremurător. Ochii i s-au făcut roșii și i s-au umflat în cap. A stat așa un moment, tunând și înroșindu-se, apoi mâinile i s-au întins după Virgil Jones. înainte ca Virgil să se poată mișca, a fost înfășcat de gât într-o strânsoare ucigătoare. Gâfâi după aer. — Te scuz pe dracu’! urlă O’Toole. Oho, ești ditamai prostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu câte o sărutare. — Dar, draga mea, strigă ea, cum de reușești să fii atât de bună și, totodată, atât de drăguță? E nedrept din partea ta să monopolizezi toate virtuțile. Nouă, celorlalți, nu ne mai rămân decât viciile. Elfrida se înroși. — Ce prostii, Irina! spuse ea. Nu trebuie să mă lauzi prea mult. Domnul Vultur o să vadă dincolo de toate astea și o să creadă că sunt vanitoasă. Domnule Vultur, spuse Irina Cerkasova, întinzându-i o mână lungă. Am auzit deja atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
care au reușit să ridice sala în picioare încă de la primele acorduri și să-i determine pe spectatori să cânte împreună cu ei. N-a rezistat tentației de a cânta și ea, deși nu-i erau foarte cunoscute versurile. Palmele se înroșiră repede de la aplauzele prelungi, iar vocea cedase ușor răgușelii. Se simțea ca o adolescentă. Artiștii reușiră să-i capteze atenția cu veselia și ritmul lor alert. Organizatorii au anunțat suma strânsă cu prilejul evenimentului, că sunt mulțumiți și recunoscători tuturor
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
din față, eliberând sânii din cupele în care fuseseră închiși. Îl lăsă și pe acesta să cadă peste mormanul de obiecte inutile. Mâinile șovăitoare prinseră și ultimul obiect vestimentar care îi mai acoperea trupul firav, scoțându-l timid. Obrajii se înroșiră brusc văzându-și goliciunea în oglindă. Inima îi zvâcnea, urechile îi țiuiau. „- Ți-e rușine de tine? Sau ți-e teamă că ceea ce vei descoperi nu va fi pe placul tău?” Niciodată nu fusese mulțumită de ceea ce văzuse în oglindă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
care urmează să mă pregătesc pentru a pleca În lunga călătorie, spre marea aventură. Trei zile atât au mai rămas până la Întâiul Pas... E o dimineață cu lumină puțină. M-am trezit Înjunghiat de o tuse furtunoasă, care m-a Înroșit până sub pământul din unghii. Mi-am privit mâinile, degetele. Aproape albastre, furnicate de așteptare. De așteptarea unei posibile Îmbrățișări. Vulgaritatea gândului ce mă inundă e copleșitoare. Mă lăfăiesc În magma lui cu o dureroasă plăcere. Porii se deschid, nervii
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de sânge, mușcată de o gură cu dinți fioroși... fluturele imens, descoperit În liniștea unei nopți de vară pe prispa casei de la țară... freamătul zarzărilor Înfloriți, care, atunci când se scuturau, Îl făceau să plângă Îndelung... aripile cu... Apoi imaginile se Înroșeau și se topeau aglomerate, Învolburându-se ca Într-un carusel scăpat de sub control, Într-un vârtej amețitor, care se surpa continuu, până când nu mai rămânea nimic. Doar gustul sărat al broboanelor sărate de sudoare, care i se spărgeau de buze
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
că e un... Înger!, rosti Pistruiatul sugrumat, surprins de propria-i voce, nefiresc de schimbată. Am văzut unul asemănător În cartea de rugăciuni a bunicii, dar n-am știut că... S-a atins de fire, șopti Goanță tulburat, privind Înmărmurit, Înroșit de emoție și cu gușița umflată. Libelula s-a apropiat Încet-Încet și s-a lăsat pe vine, lângă el. Curajoasa Îi atinse o șuviță de păr, Îl mângâie ușor pe bărbie. „Ce frumos e!”, spuse ca pentru sine. Îngerul zăcea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
le dădusem. Propriul meu tată. Dacă vrea bani, atunci să mi-i ceară. Încă un rând? Fata a venit să strângă paharele goale. Nu. —Apăi, pentru mine da și ia-ți și tu, păpușă. Tata Îi zâmbește, iar fata se Înroșește brusc și se Îndreaptă de spate, cum am mai văzut și alte femei făcând În fața lui. Tatăl meu a fost un bărbat frumos cândva: frumos mai degrabă decât chipeș și de aceea condamnat să nu se coacă, ci să putrezească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care s-au Înecat tot acel farmec și toată inteligența lui. Un fustangiu, așa i-a spus primul meu prieten. —Tatăl tău e nițel fustangiu, Kath. Dacă l-ai fi văzut sâmbătă seară la dans cu Christine... Cum m-am Înroșit toată când am auzit pomenindu-se de viața lui sexuală atât de aproape de a mea. Să vedem ce zici de asta. Scotocește pe sub masă În sacoșă și scoate o mapă neagră pentru acte și din ea câteva foi de hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
competiție sportivă. —O, Îmi cer scuze. Mă scuzați, sunteți Kate Reddy? —Da. Ridic privirea și o văd stând lângă biroul meu pe tânăra frumoasă care m-a strâns cu ușa la instructajul stagiarilor Înainte de Crăciun. Acum, ca și atunci, se Înroșește, dar nu e nimic fragil sau ezitant În timiditatea ei: reticența ei pare să fi fost turnată dintr-un metal fin, dar rezistent. —Scuze, Îmi zice ea din nou, dar am Înțeles că vom lucra Împreună la o ..ăă.. prezentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pat, În timp ce copiii erau jos uitându-se la casete video toată dimineața. Paula a aflat de la Paul, cel mai mic dintre copii, Într-o luni când ea Încerca să stingă televizorul. Când mă gândesc la povestea asta, simt cum mă Înroșesc. Nu mă fac eu vinovată de folosirea aceluiași standard dublu? Îi spun Paulei că Ben trebuie să bea apă, și nu suc și-apoi, În weekend, dacă-mi cere suc de mere, cedez imediat ca să câștig puțină liniște. Vreau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
prin crenge de-un verde-adînc de jale Se-oglindă-n apa-albastră de aur portocale, {EminescuOpIV 307} Și parcă glas de clopot înfiorează sara; Pe-a stâncilor lungi colțuri apusul se coboară, 305Stau aurite-n aer... și-a serii rumenire Se-apleacă și-nroșește a mării încrețire Și insulele mândre și de dumbrave pline Par sarcofage nalte plutind pe-unde senine, Acoperite numai cu flori și cu poiene 310Urieșești... Acuma se-nchid a serei gene, Apele devin sure... și-n blânda lor cântare Dispar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]