7,678 matches
-
mea s-a desfășurat pe toate coclaurile țării, timpul fiindu-mi limitat, asta neînsemnând că „în lada de campanie” să nu-și găsească întotdeauna locul cărțile pe care le-am iubit nespus de mult. Aici, în Israel, am trimis câteva însemnări la ziarul local din Nazareth Illit, apoi încurajat, la ziarele noastre de limbă română și spre mulțumirea mea sufletească, de atunci mi-au apărut aproape cu regularitate articole abordând cele mai diferite tematici, primind confirmarea prin aprecierile cititorilor. Mi-am
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
roze”, și este datat 2002. Se disting câteva poeme de respirație amplă, alcătuite din mici poeme, precum perlele în stridie. Par jocuri de cuvinte abil construite, în cheie filozofică. Ex. “Foc de grilaj / fiecare pas nu este / decât înapoi / o însemnare pe pagină/ un revers de oglindă / fără mercur”(Veninul). Sau, în același poem: “O să ningă / poate / fulgii se fragmentează / odihnindu-se cuvintele / iau forma obiectelor / palpită fugace / felul în care se risipesc / și se adună / pașii pierduți / ai vocii sale
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
sanscrita și bengali. Apoi a lucrat în colectivul însărcinat cu editarea operei eminesciene, ceea ce i-a dat prilejul cunoașterii adâncite a poetului, a gândirii sale. Și a început să publice pagini de analiză a textelor lui antume și postume, a însemnărilor de pe manuscrise, a variantelor, cum numai puțini eminescologi au izbutit. Cu o acirbie de om de știință și cu o intuiție ascuțită a contextului, Amita a deschis un unghi de perspectivă comparatistă între spiritualitatea indiană și română, cum nu se
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
grădina. Unii au reușit să fie cunoscuți, având timpul necesar de a scrie la ziare și reviste, alții nu au reușit datorită timpului fizic mereu plin de activitațile gospodarești specifice satului. Au reușit să-și adune doar în niște caiete însemnările fugare, tip jurnal, gândurile transpuse în poezii simple. Este și cazul Elenei ANDRIEȘ, născută într-unul dintre cele mai frumoase sate ale Sucevei, satul Rădășeni, devenit celebru și prin scrierile marilor povestitori; Ion CREANGĂ și Mihail SADOVEANU. Dragă cititorule care
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
Biblioteca Sf. Sinod al B.O.R., ms. III 116, Ing. Vasile M. Popescu, Teodor M. Popescu, patriot, teolog, istoric, profesor și pedagog. Viața și opera, București, 1984, f. 80-81 (autorul acestei lucrări este fratele profesorului și a fost făcută din însemnările acestuia, după ce a ieșit din închisoare), în continuare Viața ... ; studiul Papolatria se află în filele acestui manuscris (f. 81-159), rămas inedit până astăzi. 36 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 205-206, notă informativă din 26
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Ortodoxismului .În anii 1821-1832 Aghion Oros a întărit economia provinciei ,prin vânzarea prețioaselor comori. COMORILE MUNTELUI SFÂNT În mânăstirile, bibliotecile de pe Muntele Athos sunt păstrate până azi opere și creații de artă de mare valoare, inapreciabilă. Coduri manuscrise cu importante însemnări și subiecte despre tradițiile creștinității, din viața agricultorilor, lucruri de mână, icoane bisericești din ceramică, care decorează într-un mod unic interiorul bisericilor și în general mânăstirile de pe muntele Athos. În acest sens iată câteva exemple:,,Discul Poulcherie''-o colecție
MUNTELE ATOS de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364143_a_365472]
-
alte direcții. Secretul loviturilor sale acesta era. Nu stătea prea mult într-un loc și știa să cumpere demnitarii și oamenii influenți care îi puteau fi de folos. Procuratorul Ponțiu Pilat însă îl dibuise printr-o strălucită strategie. Aceea a însemnării unor monede într-un anume fel. De lucrul acesta se ocupase Naulius, secretarul personal al procuratorului. După o vreme, acesta îi aduse la cunoștință procuratorului că monedele se reîntorseseră foarte repede în vistieria din Cezareea Maritima și astfel Ponțiu Pilat
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
manifestă și mai ciudat. Nu-și mai citește „Doina”, iar în bojdeuca lui Creangă a scos un revorvel, spunându-i gazdei, la culcare, că i-e frică de „canalia liberară” Venind la București, boala se accentuează. Maiorescu chiar notează în Însemnările lui zilnice pe data de 23 iunie 1883 : „ Și Eminescu, care devine din ce în ce mai alienat.” Fără a lua vreo măsură cu el, Constantin Simțion îl antrenează la băutură pe 25 iunie, chefuind până la miezul nopții, făcând rămășaguri aiuritoare. Acum intră în
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
profunzimea introspecțiilor psihologice, prin bogăția și amploarea narațiunii, prin forța descrierilor și veridicitatea personajelor”, așa cum menționa în prefața romanului prof. Veturia Adina Colceag. Scriitorul își construiește narațiunea pe elemente reale, cognoscibile care guvernează suferința umană împinsă la extrem. Pentru orice însemnare a evenimentelor, la orice popas al povestirii, naratorul intervine pentru a nota atmosfera în care faptele se petrec, iar această atmosferă este, în mod misterios, în concordanță cu întâmplările și cu stările sufletești ale oamenilor. Narațiunea se dezvoltă cuprinzând alternativ
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]
-
care acum iarna, fumau elevii în pofida restricțiilor și al controalelor făcute de cadrul didactic de serviciu. Profesoara Lepădatu se dezbrăcase de palton și își luase locul la masa dreptunghiulară din cancelarie. Între timp ridicase catalogul și copia în el niște însemnări de pe o agendă. Din când în când arunca priviri pline de furie spre Georgeta Zbihli. Condurache nu înțelegea de unde apăruse această adversitate instantanee. Se auzi soneria bâzâind pe holuri și profesorii, luându-și catalogul, se îndreptau spre clasele unde aveau
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
și se continuă în România după ce, în perioada marilor tulburări istorice din 1821 - și mă refer aici la revoltă pandurilor gorjeni, bunicul său, Dimitrie Macedonski, devine căpitan de panduri și adept al Eteriei în oastea lui Tudor Vladimirescu. Astfel, după însemnările cronicarilor C. Isvoranu și Mihail Cioranu, „Dumitru Macedonski este acela care, împreună cu Hagi Prodan, îl însoțește pe Tudor Vladimirescu când acesta trece Oltul pentru a-i răscula pe olteni”. Cronicarii vremii consemnează destul de des numele lui Dimitrie Macedonski și scriu
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
în epocă până și de literații mofluzi ai luminoasei Franțe. ”Cartea Oltului” este, cu adevărat, monumentul vibrant al unui râu năvalnic. Autoarea noastră, doamna Elisabeta Iosif, distins om de cultură și poetă remarcabilă, a intenționat, posibil, să-și scrie propriile Însemnări de călătorie, alegându-și un anume instrumental sentimental de cercetare și evaluare. A pierdut, însă, din vedere că inima domniei sale aparține unei poete, care este influențată aproape continuu de acordurile pline de mister ale polifonicei lire. Această Carte izvorâtă din
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
sale acesta era. Nu stătea prea mult într-un loc și știa să cumpere demnitarii și oamenii influenți care îi puteau fi de folos. De aceea ajunsese vestit. Procuratorul Ponțiu Pilat însă îl dibuise printr-o strălucită strategie. Aceea a însemnării unor monede într-un anume fel. De lucrul acesta se ocupase Naulius, secretarul personal al procuratorului. După o vreme în care monedele circulaseră, Naulius îi făcu cunoscut procuratorului că monedele se reîntorseseră destul de repede în vistieria din Cezareea Maritima și
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
mea. Ea aparținea Balcicului și Balcicul îi aparținea. Nu puteam să mă gândesc la Balcic, fără să mă gândesc și la Ileana. Împreună cu ea mi-am dezvoltat visul. [...] Copilul meu și cu mine am sădit grădinile cu multă dragoste.” (Din însemnările reginei) După moartea grădinarului Jules Janin care a contribuit la realizarea domeniului de la Balcic, regina Maria a pus în grădina aceasta o placă în amintirea lui „Lui Jules Janin care a făcut ca visul meu să devină realitate în această
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Acasa > Strofe > Valori > ELENA BUICĂ - PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ȘI CREAȚIILE SALE Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aceste însemnări au prins viață datorită unei noutăți ivite în creațiile părintelui ieroschimonah Prodromos Bele, pe numele sau de mirean, Vasile Constantin. Noutatea aceasta a luat forma unor poeme intitulate „Destăinuirile unui duhovnic", publicate în mai multe reviste românești din jurul lumii de către
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
sunt americanii în materie de conservare a florei și faunei, cu niște legi și reguli unde nu cred că se poate găsi vreo “fisură” unei exploatări sau administrări haotice, neraționale, cu atât mai mult ilegale, în primul volum al acestor însemnări referiindu-mă la parcurile naționale și la legislația, instituțiile și forurile care le călăuzesc și le patronează. Toaletele sunt până pe culmile cele mai puțin accesibile, apa e trasă cu robinet și lavoar, lumina electrică se aprinde în orice cotlon, locuri amenajate
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
editorială care precede textul regretatului Ioan Ianolide. Lucrată în cea mai mare parte, cu admirabilă și exemplară migală, pe parcursul mai multor ani, la Mănăstirea Diaconești, unde a ajuns după lungi peripeții (împlinindu-se astfel și năzuința autorului dintr-o scurtă însemnare cu caracter testamentar: „Călugării vor fi cei mai îndreptățiți să se pronunțe asupra acestui document”), această carte este fără îndoială una dintre cele mai bune din întreaga literatură a închisorilor. Dar interesul ei nu stă atât în faptele relatate, cât
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
desigur împinși de străini - să fi făcut acest fapt odios. Al doilea lucru: cu cine va fi înlocuit Armând Călinescu, care a păcătuit desigur, dar s-a învederat curajos, hotărât și capabil." Diplomatul Grigore Gafencu scria în lucrarea să memorialistica "Însemnări politice": " Am găsit pe Armând întins pe stradă, cu fața acoperită de un ziar plin de sânge. Alături de trupul neînsuflețit, care părea mai mic, măi firav că niciodată, al primului ministru, zăcea masiv și ciuruit și el de gloanțe, credinciosul
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
deplasat la Cotroceni și a fost primit de Carol al II-lea care "era alb că și mine, si, ca și mine, până la fundul sufletului tulburat. Nu-l pot înlocui cu nimeni!...au fost cele dintâi ale lui cuvinte". În Însemnările zilnice ale regelui Carol al II-lea, monarhul scria în ziua de 11 aprilie 1939, atât de lapidar dar atât de categoric despre Armând Călinescu: "(...) cel mai bun element ce l-am găsit până acum în viața noastră politică". Nicolae
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
este una dintre figurile controversate ale istoriei naționale pe care nu trebuie s-o uităm niciodată. Bibliografie : 1. Armând Călinescu, Discursuri parlamentare 1934-1937, volumul I-II, Fundația Culturală Magazin Istoric, Editura "Quadrimpex", 1993. 2. Carol ÎI, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, Editura Silex, București 1995. 3. Chivulescu, Nicolae, Armând Călinescu, om de stat și conducător de țară, București, Editura Lucman, 2005. 4. Dumitriu, Mircea, O victimă a fanatismului, romanialibera.ro, 11 septembrie 2009. 5. Gafencu, Grigore, Ultimele zile ale Europei
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
Nicolae, Armând Călinescu, om de stat și conducător de țară, București, Editura Lucman, 2005. 4. Dumitriu, Mircea, O victimă a fanatismului, romanialibera.ro, 11 septembrie 2009. 5. Gafencu, Grigore, Ultimele zile ale Europei, Editura Militară, București 1992. 6. Gafencu, Grigore, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1991. 7. Gheorghe, Constantin ; Șerbu, Miliana, Miniștrii de Interne (1862 - 2007), București, Editura MIRĂ, 2007, pp. 262 - 266. 8. Neagoe, Stelian, Oameni politici români, București, Editura Machiavelli, 2007, pp. 156-158. 9. Nicolescu, C. Nicolae, Șefii de
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
a lui G. Tarde (1916), apoi publică în „Studii filosofice", în același an, Relațiunile dintre imagine și gândire. Scrie la „Viața românească", la care trimite regulat Scrisori din Paris, în perioada studiilor sale în capitala Franței. A mai colaborat la „Însemnări literare", „Adevărul literar și artistic", „Dreptatea", „Cuvântul liber", „Dimineața", „Fapta", „Revista română", „Minerva", „Contemporanul", „Secolul 20"etc. Ca doctrinar politic, a elaborat studiul Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
cartea sau cărțile pe care o să le publici. Nu ne-ai întrebat niciodată cine suntem, știai doar că suntem bucureșteni. Nenea Mitică, înainte de a muri vreau să-ți scriu câteva rânduri... Ce m-a surprins, că în desaga dumitale de însemnări ai scris așa de puțin despre țigani. N-am avut în viața mea secrete în afară de ăsta... regretam că o să mor și că nu i-am spus lui nenea Mitică că sunt țigan, pentru că eram țigan din mamă și tată.” Mai
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
Rebreanu în 1924, la ridicarea statuii lui Carada -, el plătea amenzile tribunalelor ungurești care ținteau să ne înăbușe ziarele, subvenționă publicațiile noastre, ne ajută să susținem școlile și să clădim biserici." Ioan Rusu Abrudeanu găsește în arhiva lui Carada nenumărate însemnări despre sumele de bani trimise în Transilvania și Banat pentru susținerea școlilor și bisericilor românești. Lideri naționali precum Iuliu Maniu, Alex. Vaida-Voevod, Miron Cristea sunt susținuți financiar de E. Carada. Nu erau banii lui. Erau ai Băncii Naționale, dar, grație
EUGENIU CARADA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366951_a_368280]
-
În anul 1649 s-a călugărit la Mănăstirea Probota, primind numele Dosoftei. Iubitor de înțelepciune și vrednic împlinitor al nevoințelor călugărești, Cuviosul Dosoftei a sporit în dragoste și rugăciune, devenind părinte duhovnicesc și începător al obștii de la Probota. Într-o însemnare în limba română el scrie la 14 septembrie 1649: Ieromonah Dosoftei de la Pobrata, feciorul lui Leontar Barilovici , iar alături, în limba greacă: Dositheos, ieromonah, fiul lui Leontar Barila și al Misirei . Timp de mai mulți ani învățatul egumen a călăuzit
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]