10,469 matches
-
expresie de astă dată de derută totală, ca și când acea fată i-ar fi fost soră și nu făcuse nimic pentru ea s-o împiedice de la funestul gest... Și până să scot eu un cuvânt, din ochii ei mari și brusc înstrăinați de tot ce există, un potop de lacrimi îi curse pe față. Abia după aceea izbucni în hohote, și prin torentul de lacrimi se amestecă torentul de cuvinte: "...cum s-o fi dus ea săraca în baie singurică și părăsită
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și îmi smulgea și un acord mut: "ne vom mai întîlni, parcă îmi spunea, nu uita această noapte"... XII Ce i se întîmplase în timpul destăinuirii, de renunțase să plecăm împreună, cum spusese după ce ne treziserăm din somn? Era limpede, se înstrăinase și luase hotărârea să oprească aici aventura, ori pur și simplu forțele ei sufletești obosiseră foarte tare și simțise nevoia să rămână singură... mai degrabă prima presupunere era adevărată, fiindcă felul cum mi se adresase (domnule Petrini putea fi evitat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vie care nu știe cine o rupe și o duce la nas, dar care știe că asta o poate face însă și tata și mama și toți cei legați de nașterea și de mica ei existență. O acută durere mă înstrăină câteva clipe de ignoranța vieții ei crude, după care îmi revenii, șoptindu-i zadarnic: Vrei să vii cu mine? Nu te uita la mama, continuai, deși nu se uita la maică-sa, ei, ce zici?" "Tataaa, zise, ci tu nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar el are socoteli de încheiat cu oamenii, care l-au mai condamnat o dată fără să fie vinovat. Îl înțeleg, a trăit în fundul pământului și a învățat acolo lucruri care nu se pot învăța în altă parte. El e puțin înstrăinat de codul nostru moral, sau în orice caz pe-al lui, care a semănat inițial cu al nostru, au apărut grave modificări." " Sînteți extraordinar de elocventă, doamnă, dar vă contraziceți, nu sînteți slabă, sînteți doar profund morală, în sensul cel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
descifrez mai departe și fără grabă înțelesul revelațiilor mele despre Suzy, pe care n-am încetat să le am chiar și după ce crezusem că șirul lor se sfârșise... Parcă ar fi ghicit, acolo unde se afla, că sufletul meu se înstrăina de ea (totdeauna cât trăisem împreună ghicea asta cu o precizie extraordinară și lua imediat măsuri energice), că mă și pomenii cu ea la vorbitor, chiar în acea perioadă de criză când gândeam că n-o cunosc și că nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de durabilitate a proiectului, respectiv de 5 ani de la finalizarea implementării proiectului. Pe perioada de durabilitate a proiectului, beneficiarul trebuie să respecte următoarele: a) să nu înceteze activitatea desfășurată cu bunul pentru care a obținut finanțare; ... b) să nu înstrăineze bunurile care au făcut obiectul pentru care s-a obținut finanțare; ... c) să nu realizeze o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale investiției. ... Capitolul VII Condiții generale de
SCHEMĂ din 23 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300412]
-
Tabloul Național al Arhitecților. (2) Parafa este proprietatea Ordinului și nu poate fi duplicată, fiind eliberată de Ordin prin filiala teritorială din care face parte arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect cu drept de semnătură, în exemplar unic. (3) Parafa nu se înstrăinează, nu se împrumută altor membri sau altor colaboratori și nu se folosește în alt scop decât pentru exercitarea dreptului de semnătură. (4) Membrii cu drept de semnătură pot achiziționa de la prestatori de servicii de încredere calificați semnătură electronică calificată
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
temporale a românilor în spațiul transilvănean, mobilizate în angrenajul argumentativ cu care se purta lupta intelectuală pentru drepturi politice în secolul al XVIII-lea, au putut astfel acoperi acel gol identitar lăsat în urmă de părăsirea ortodoxiei ce amenința să înstrăineze poporul român din Transilvania față de sine însuși. După cum se știe, promisiunile imperiale conținute în diplomele leopoldine ale unirii au rămas neîndeplinite. Această frustrare a fost trăgaciul contextual care a declanșat inițierea luptei la care s-a angajat Inochenție Micu-Klein cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în State mai mari; căci atunci, ca mădulari ai unui trup politic, mai lesne se dezbracă de vechile lor însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când încetează rivalitățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3. conștiința revoluționară de clasă; 4. dobândirea puterii de stat; 5. dictatura proletariatului; 6. instaurarea societății comuniste; 7. dispariția statului. În societatea comunistă, scopul ultim al socialismului marxist, producția va fi planificată, muncitorii nu vor mai fi nevoiți să-și înstrăineze munca, aici principiul dominant fiind "de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi. Desigur, Marx însuși nu și-a imaginat niciodată ce avea să însemne încercarea de aplicare a acestor idei. Apariția totalitarimului comunist, a dictaturii și cultului personalității, a fenomenului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ce trăgeau din cărăușie. Apoi ușurința cu care o mare parte din locuitori au privit împroprietărirea lor, înmulțirea cârciumelor și lipsa de credit și de capital. Locuitorii produc foarte puțin, ogoarele lor sunt rău cultivate și mulți dintre dânșii au înstrăinat pământurile ce li s-au dat de - abia acum 15 ani. Fizicește vorbind, populațiunile de la țară au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte a generațiunii viitoare. Moralicește vorbind, ele nu au făcut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un lucru însă am văzut: obligațiuni cu numerile 237 000 și 450 000 puse în circulație, deși aceste obligațiuni, după toate probabilitățile, trebuiau să se găsească încă în Casa statului, iar nu să li se plătească procente și să se înstrăineze încă de acum un an. Ce verset ar mai adăuga Strada Doamnei la Cântarea Cântărilor ca să se spele și de acest necalificabil fapt? [22 februarie 1881] [""INDEPENDANCE ROUMAINE " CUPRINDE ȘTIRI... "] "L'independance, roumaine " cuprinde știri și apreciații asupra unor propuneri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru a exploata țara, populațiile ei autohtone. Iată nervul răului în contra căruia nu ajută nici proclamarea Independenței, nici coroana de oțel a regelui, nici ridicarea creditului visteriei, bazat pe cunoștința că statul român are bunuri imobiliare de câteva miliarde de înstrăinat, nici frazele patriotice. Voiți bani cu 3 la sută? Vindeți moșiile statului la companii străine și-i veți avea. Aceasta nu va dovedi însă că din sine însuși poporul românesc se dezvoltă, că el însuși se bucură în plenitudine de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ci scrupulele ministeriului {EminescuOpXII 178} Catargiu de-a intra în vederile politicei orientale preconizate pe atunci de Rusia și Germania. "Romînul" de pe atunci e probă că pe de o parte conservatorii erau calomniați ca aderenți ai Rusiei, pentru a le înstrăina opinia publică, pe de alta călătorul de la Livadia era înțeles de-a face el singur ceea ce știa bine că pe nedrept le imputa conservatorilor că voiesc să facă. Rezultatele sunt cunoscute, deși sunt aprețiate din puncte de vedere foarte diferite
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din nou că ministeriul Brătianu boerescu alunecase pe clina unor propuneri și concesiuni verbale și în scris cari sunt cu totul în afară de libertatea absolută de navigațiune a Dunării stipulată prin Tractatul de la Berlin și că prin această alunecare și-a înstrăinat simpatiile puterilor apusene și le-a dezinteresat în cestiune. {EminescuOpXII 191} În adevăr numai interesarea tuturor puterilor apusene pentru libertatea absolută de navigațiune este mijlocul de-a înlătura până la un punct oarecare rivalitatea politică și economică ce există de atâta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a primului ocupant. Ceea ce s-ar fi putut crede că e un mijloc pentru realizarea unei ținte politice este scopul însuși a d-lui Brătianu, este înstrăinarea. Și fiindcă nimic nu-i mai favorabil înstrăinării decât corupția, mijlocul pentru a înstrăina deplin țara, a o face nepăsătoare chiar de soarta ei, e coruperea sistematică a spiritelor prin erigerea în principiu de guvernământ a teoriei: că banul câștigat fără muncă și parvenirea cu orice preț e unica țintă a existenței omenești. Pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lefuri de 30, 40 de mii de franci într-o țară săracă, ca să-și îmbogățească casele lor? Cine-și votează pensii reversibile? Ei. Cine nesocotește pe oamenii vechi ai țării, punîndu-i pe o treaptă cu Carada? Tot ei. Cine au înstrăinat oamenii țării de cătră Domnia Sa cu pizme și năpaști, ca darea în judecată? Ei. Cine arată mare vrăjmășie cătră toți oamenii țării? Ei și iar ei. Dar nu spune Alexandri despre .................. hidoasa pocitură Ce-au semănat în țară invidie și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gură și le frig ochii deasupra tăciunilor; atunci sunt frați cu străinii și împart "mielul Paștelor" cu ei. Ei, acest adevăr vă doare, confraților, de ați ajuns a răstălmăci pasaje din articolele noastre și a vă face din nou meseria "înstrăinînd pe oamenii țării prin pâre și năpăști de cătră Domnia sa" precum zicea Radu - vodă. [27 august 1881] MOMENTE DE DISTRACȚIE LITERATURA ROȘIE Dăm ca specimen următoarea poezie publicată de gazeta polițienească din Brăila "Vocea romînă", datorită desigur penei unuia din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moravurile lor creștine și prin pozițiunea ce ocupau în societate, erau ținuți de mii de împrejurări să stăpânească patimile escesive ale egoismului și deseori sătenii găseau în acești oameni patroni și protectori binevoitori. Astăzi însă, cu cât agricultura noastră se înstrăinează cu atât demnitatea omenească scade, cu atât viciile se răspândesc mai repede și corump caracterul escelent și onest al laborioșilor noștri săteni. Dar de unde vine înstrăinarea agriculturii noastre decât din lupta dintre capitalul bănesc (străin) și cel imobiliar, dintre ban
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecă‑ toare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 131 Împăratului pământesc, ca să fie Înstrăinați de adevăratul Împărat. Dar ei disprețuiau Întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. De aceea ei doreau doar un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu pașaportul în neregulă, e oprit de autorități de a participa, ca dragoman al delegatului otoman, la conferința de pace de la Focșani. În 1773 îl cunoaște pe împăratul Iosif al II-lea; acesta, în trecere prin Brașov, le acordă boierilor „înstrăinați” audiențe; V., servindu-le de translator prin intermediul limbii italiene, se vede prețuit de înaltul suveran. După pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), fiind numit domn Alexandru Ipsilanti, este chemat la Țarigrad spre a-l însoți în țară. E pentru a treia oară
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Chirurgul Theo nu e un activist de partid, e un intelectual, bun meseriaș, care s-a îmburghezit - vezi lista de obiecte cu care venise pe plajă, radiocasetofon dublu, brățară, cruciulițe, bani, totul însumând zeci de mii de lei -, s- a înstrăinat de popor pentru că e un arivist feroce, un individualist insensibil la problemele oamenilor. Un om care mimează atașamentul politic ca să obțină o funcție mare. Dr. Theo susține tot felul de discuții filosofico-morale cu Profesorul, cu Fotograful, cu Amanta, alți intelectuali
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
adică cumpărătura, nici deschizătura n-au înturnat Mercășenilor înapoi” <footnote T. V. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului Mold., Ed. Academiei Române, București, 1915, p. 19. footnote>. Proprietarul de drept, adică mănăstirea Moldovița, și-a recuperat partea din moșia înstrăinată printr-un zapis de vânzare - cumpărare cu clauză. Pavăl Ciotu (numele îi vine, desigur, de la îndeletnicirea de a scoate cioatele de pe terenul despădurit sau de la o trăsătură de caracter), ai cărui urmași trăiesc și astăzi în Vama, ziși ai Ciotarului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dacă vor fi scoase la vânzare, pot fi ele evaluate? Există vreo sumă care să le acopere valoarea? Judecând lucrurile cu oarecare detașare, aceasta este soarta caselor părintești, moștenite de copii care, răspânditi în toată țara și în lume, le înstrăinează. Noii proprietari preiau casa și pământul aferent, nu și duhul amintirilor care dăinuie în interiorul lor. Acestea rămân în portofoliul mnemic al celor care s-au născut și au copilărit acolo, reprezentând avuția lor de neprețuit. Apare, firesc, întrebarea: ar putea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena. Abandonîndu-și poziția de elită a societății, cu Îndatoririle sociale ce-i reveneau, boierimea autohtonă, afirma același Ivan Nicolaevici Telega, s-a Înstrăinat cu desăvîrșire de masele țărănimii, care a fost izolată, prin stratul impenetrabil de cultură străină și neasimilată, de orice rază de lumină. Așa numita rusificare a Basarabiei nu este decît un lung proces de sălbăticire și pustiire sufletească. În această
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]