16,346 matches
-
n-are dor în lume / N-are inimă, nici nume. / Eu am două doruri grele: / Dorul meu și-al mândrei mele / Și trăiesc numai cu ele!"108 Paroxismul trăirilor sufletești ipostaziază multiplele fețe ale sentimentului uman, fie că este de înstrăinare, de suferință sau de dor, ca participare cosmică la viața de zi cu zi. Paralelismul explicativ, îmbinat cu paralelismul sinonimic ("mă plec / se-nchină"), transfigurează umanul, transformându-l în ființă cosmică: "Frunzuliță și-o sulfină, / Cresc trei flori într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eu, băiete, te-aș lăsa, / Da ți-i mândra tinerea / Ș-ai să faci păcat cu ea; Pentru un băiat ș-o fată / Rămâne frunza uscată, / Pentr-o fată ș-un fecior / Îmi rămâne ramul gol."120 Paralelismul negativ simbolizează înstrăinarea, uneori declarată, a omului de lumea cosmică, anadiploza "pentru mine" singularizează destinul, suferința rămânând neîmpărtășită: "Pădure, verde pădure, / Frumos cântă cucu-n tine,, / Da nu cântă pentru mine. Pentru mine de-ar cânta, / Ți s-ar scutura frunza, / Ț-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
contrastante, dualitatea trecere / permanență: "De-aș trăi ca plopu-n vale, / Nu m-ar mânca-atâta jale; / De-aș trăi ca plopu-n munte, / N-aș avea doruri prea multe; / Da trăiesc ca plopu-n coastă, / Mi-i dor de dragostea noastră."122 Înstrăinarea manifestă a codrului nu anulează grija față de ființa umană. Martor la făurirea destinului, codrul se dovedește a fi un înțelept sfătuitor: "Mă duceam la râu sec / Doru mândrii să-l înec. / Numai frunza răchiții / O prins în glas a grăi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la făurirea destinului, codrul se dovedește a fi un înțelept sfătuitor: "Mă duceam la râu sec / Doru mândrii să-l înec. / Numai frunza răchiții / O prins în glas a grăi: Nu-neca doru mândrii, / C-odată ț-a trebui."123 Înstrăinarea omului este vindecată, în schimb, de forța tămăduitoare a naturii, prin integrarea trăirilor în universal. Stilul indirect, confesiv, conturează un spațiu oglindă care transformă umanul într-un alter ego al codrului: "Prin pădurea rămuroasă, / Toate crengile se lasă, / Și se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
munte, / N-aș avea doruri prea multe; / Da trăiesc ca plopu-n coastă, / Mi-i dor de dragostea noastră."172 Microtextul narativ pune în valoare, de cele mai multe ori, relația om cosmos, elementul arhetipal fiind integrat în cotidian, ca remediu al uitării, înstrăinării sau al destrămării lăuntrice: "Acolo-n vale, la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor îl limpezește, / Tot pe mine mă iubește. "173; Auzi cum răsună valea / Și mândra cântându-și jalea; Auzi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
De la strat cu busuioc; Unde-au șezut florile, / Or să steie grijile!"210 "Petrecerea" din lumea aceasta înstrăinează și frânge destinul celor rămași, natura însăși devenind potrivnică. Sciziunea lăuntrică este dezvăluită de repetițiile și de concesivele care prezintă gradat părăsirea, înstrăinarea în fața destinului implacabil: "Strugurel bătut de brumă, / Rău îi, Doamne, fără mumă, / Strugurel bătut de piatră, / Rău e, Doamne, fără tată. / De-i călca din urmă-n urmă, / Din străin nu-i face mumă, De-i călca din piatră-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
țară; / Ai cântat pe-un mușuroi, / Tot a jale și-a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot în vagoane-ncărcate / În neagra străinătate."304 Doina Arcanului invocă același cântec prevestitor al cucului care cerne destinul prin sita chemărilor, înstrăinărilor și despărțirilor, refrenul tematic, pe un ton optimist, și alternanța planurilor descriptive reliefând scenariul mitic al inițierii într-o altă etapă existențială: Foaie verde, foi de nuc, / Veni vremea să mă duc, / Să mă duc, să-mi las satu, / C-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mereu curgătoare." Rămân izbutite descrierile orașului și ale străzilor bucureștene: ("Geamlâcuri de han și absurde vile maure,/ case scunde cu cișmele în curte și poteci de scânduri,/ și umbrarul de viță"), însoțite de un sentiment de însingurare dar și de înstrăinare: "Ca un câine se apropie și-mi caută în ochi/ atunci când îi fluier/ numele straniu,/ numele: Eu." Evocarea lui Zampano, intrusul desuet din "La strada", nu este întâmplătoare și este semnificativă pentru starea poetei. Maria Banuș invocă motivul umbrei, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îmbracă mai cu grijă/ și nici nu se muncește cine știe ce" ("Recapitulare"). . "Celula de viață umană și familială în ipostaza idilică" În volumul "La Lilieci", Sorescu îmbrățișează toate miturile compromise prin lipsă de talent de barzii de la "Sămănătorul", "Ramuri", "Luceafărul": copilăria, înstrăinarea de sat, viața duioasă de familie, poezia naturii, la plug, revelația divinității". Există în acest volum teme cunoscute în lirica tradiționaliștilor, în formula ușor parodică, realizată pe două laturi pe de o parte,ochii copilului ce se bucură și trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
copilăria)/al sfârșitului (timp tragic, agonic, durată thanatică: amurg, toamnă, golul istoric, preatârziul etc.) timp sacru: timp mitic, arhetipal (timp al genezei/al etnogenezei; „vârsta de aur“, timpi eroici; timp echinocțial, armonios, paradisiac, „răbdător“)/timp profan: durata existențială, timp al înstrăinării, al exilului existențial, al dezacordului eu- lume; timp solstițial, al absurdului, al rupturii de nivel ontologic). Indicii textuali ai timpului ficțional pot fi: - substantive (Noapte de mai - Al. Macedonski, Din valurile vremii... - M. Eminescu, Amintiri din copilărie - I. Creangă, În
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
case de la țară (casa bunicului său, Spiridon Popescu, învățător în satul Burlești). Anamneza este declanșată de imaginea cu care începe lumea: tufele de zmeură - laitmotiv al romanului simbolizând copilăria pierdută, inocența agresată de haosul și violența anilor ’50, dezrădăcinarea și înstrăinarea oamenilor mutilați de război. În lungile discuții dintre cei doi, se reliefează teoriile fascinante ale lui Zare despre arheologia lingvistică, despre istorie și război, despre trecut și prezent, ca forme diferite ale tetradei oameni - obiecte - nume - povești. Relația dintre Zare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lumea țărănească aderă la un model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu știința: ba dați în câini lumea e mică/ba cu gerovital se duc ridurile can palmă. Item 3: ilustrarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vândă din pământ pentru ași cumpăra alți cai, pentru ași plăti datoriile și taxele de internat ale lui Niculae. În cel deal doilea volum, scindarea familiei Moromeților se adâncește, prin eșecul lui Ilie de ași readuce feciorii în sat, prin înstrăinarea lui Niculae, devenit activist de partid, și prin plecarea Catrinei, care se mută la Marița, fiica ei din prima căsătorie. Conflictele din sânul familiei se sting însă treptat, în circumstanțele evenimentelor grave care se abat asupra satului românesc. Astfel, Moromete
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plopi foșnind nevăzuți / au schimbat povestea. Secvența a doua are rolul de a sublinia scenariul inițial, întărind de fapt afirmația din incipit. În chip concluziv, se impune laitmotivul schimbării, întrun discurs al alterității (centrat pe a IIIa persoană gramaticală), sugerând înstrăinarea, ruptura de noua realitate în care instanțe nevăzute au schimbat toată / povestea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea/inutilitatea cunoașterii unor texte prime (arhitexte) la care se raportează, explicit sau implicit, o creație modernă Unul dintre principiile estetice ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rămân în zona de interferență cu științele naturii, acolo unde se manifestă realmente "contemplativ" (în acest sens vezi supra trimiterile la "pasivitatea" caracteristică pozitiviștilor). Din momentul în care ele devin însă "comprehensive" nu mai poate fi vorba nici despre "o înstrăinare metodologică de domeniul lor obiectual" (pentru Verstehen avem nevoie de Einfühlung, așa cum vom arăta în cap. III, 1C)210 și nici despre "o emancipare" în raport cu valorile. În această ultimă privință am spune mai degrabă că viziunea lui Dilthey asupra științelor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de art. 3 alin. 2 C.civ. care precizează că sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, care constă în exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Activitățile de producere, administrare ori înstrăinare de bunuri sau prestarea de servicii nu sunt altceva decât activități comerciale. Ele se regăseau în vechea legislație, în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Activitățile de producere, administrare ori înstrăinare de bunuri sau prestarea de servicii nu sunt altceva decât activități comerciale. Ele se regăseau în vechea legislație, în Codul comercial sub denumirea de fapte sau acte de comerț fiind considerate activități comerciale indiferent de calitatea celui care le realiza
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
un criteriu legal de determinare a categoriei "profesioniști": sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. Exploatare unei întreprinderi constă în exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. De remarcat că încă de la începutul noii reglementări este utilizat termenul de profesionist. Ne întrebăm dacă noțiunile de profesionist și nonprofesionist sunt doar simple redenumiri
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu reușește să o facă. Astfel, următorul alineat întregește definiția sau înțelesul termenului "profesionist" prin circumscrierea expresiei "exploatarea unei întreprinderi" ca fiind "exercitarea sistematică de către una sau mai multe persoane, a unor activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu ca scop obținerea de profit". Observăm că legiuitorul prevede în art. 3 alin. 3 C.civ. ceea ce constituie "exploatarea unei întreprinderi" dar nu definește întreprinderea. Mai mult termenul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
un risc asumat. De cele mai multe ori scopul exploatării întreprinderii este obținerea de profit, cum este cazul comercianților. Riscul nu înseamnă decât posibilitatea de a obține profit sau de a suporta o pierdere; • obiectul activității să constea în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, care nu sunt altceva decât activități comerciale. Ele se găseau în vechea legislație, sub titulatura de "fapte de comerț", în art. 3 C.com. și erau considerate activității comerciale indiferent de calitatea celui care
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
mod similar se va proceda și în cazul și în cazul măririi sau micșorării patrimoniului profesional individual. Transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta, adică transferul intrapatrimonial, în cadrul aceluiași patrimoniu (deci aparținând aceleiași persoane), nu constituie o înstrăinare. Transferul se va face cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale. Art. 2324 alin. 1 C.civ. consacră principiul potrivit căruia cel care este obligat personal răspunde cu toate bunurile sale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu este altcineva decât asociația, respectiv fundația putând fi considerată profesionist. Ele au calitatea de profesionist, art. 3 C.civ. arătând că sunt profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere o organizare sistematică a unor activități de producției de bunuri, înstrăinare de bunuri și prestări de servicii -, chiar dacă această întreprindere nu are scop patrimonial. Capitolul 5 Patrimoniul profesional. Fondul de comerț 5.1. Patrimoniul profesional a. Definiție Incidența normelor dreptului comercial este indisolubil legată de conceptul de "fond de comerț". Fondul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
anume exercițiului comerțului; • o universalitate de drept, o universalitate juridică, ceea ce echivalează cu un patrimoniu autonom; universalitățile juridice sunt consacrate lege (de exemplu, patrimoniul succesoral. Mai mult dacă ar fi o universalitate de drept ar avea incluse în caz de înstrăinare dobânditorul ar prelua și datoriile și creanțele fondului, indiferent de ceea ce stabilesc părțile. Cu alte cuvinte, cumpărătorul unui fond de comerț plătind prețul cumpără atât elementele fondului de comerț cât și debitele comerciantului ceea ce nu este exact; • o universalitate de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiași patrimoniu, se face cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale. Transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu constituie o înstrăinare Patrimoniul este divizibil în mai multe grupe sau mase de drepturi și obligații cu destinații sau afectațiuni diferite. În cazul persoanelor fizice nonprofesioniști divizibilitatea patrimoniului este justificată și prevăzută de lege în cazul soților-bunuri comune și proprii; în cazul acceptării
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
titlu particular, cu titlu universal sau transmisiune universală în cazul fondului de comerț -care nu este decât un ansamblu de bunuri, o universalitate faptică creanțele și datoriile comerciantului nu sunt incluse în cadrul fondului de comerț. În consecință în caz de înstrăinare a fondului de comerț ele nu se transmit dobânditorului, cu excepția unor drepturi și obligații decurgând din contracte strâns legate de fondul de comerț: contractele de muncă, contractele de furnizarea a energiei electrice, a apei, telefon. Se poate stipula expres că
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]