3,459 matches
-
creștine belgiene, stabilită aici de la Începutul secolului trecut. Ce căutăm În asemenea coclauri, ne Întrebam de zor? Aflăm că așezare este vestită datorită sicrielor suspendate de pe vârful stâncilor Înalte de calcar, mărturie a unei vechi 655 practici funerare foarte rar Întâlnite. Din cauza lipsei de confort și a infrastructurii proaste, puține mașini cu turiști se Încumetă să sosească. Oricum, În acea perioadă de Început ploios de noiembrie nu eram decât noi, de aceea am fost primiți cu simpatie de localnici, iar copii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cuspelor aortice, la nivelul marginii libere a cuspelor mitrale și la nivelul inelului mitral. În literatură se folosește sintagma „sindrom al calcificărilor senile” care desemnează o triadă de calcificări prezente la nivelul cuspelor aortice, inelului mitral și arterelor coronare epicardice, întâlnită frecvent la vârstnici. Calcificarea inelului mitral este un proces degenerativ asociat cu înaintarea în vârstă și care se pare că este mai frevent întâlnit la femei decât la bărbați (1). Cantitatea de calciu poate varia de la calcificări punctiforme până la calcificări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
valvulare, ducând astfel la producerea regurgitării mitrale degenerative, care este cel mai adesea ușoară ( figura 13.7). Rareori ele pot interfera cu deschiderea valvulară, conducând la stenoză mitrală degene - rativă. Degenerarea mixomatoasă, cu prolaps al valvei mitrale, este de asemenea întâlnită la pacientul vârstnic și reprezintă o cauză frecventă a regurgitării mitrale. Această afecțiune este cunoscută în literatură ca „deficiență fibroelastică” și diferă de prolapsul de valvă mitrală de la pacienții tineri prin faptul că nu se asociază cu exces de țesut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
spune că toate cauzele amintite mai sus sunt înglobate în nivelul de trai necorespunzător. O societate sănătoasă nu are copii abandonați, nu are alcoolici, drogați, nu are săraci, decât în limite foarte mici. Or, la noi, aceste cazuri sunt frecvent întâlnite. Abandonul fiind un fenomen social negativ implică și anumite consecințe. I.4.2. Consecințele abandonului a. asupra copilului; 30 b. asupra familiei; c. asupra societății. a. Copilul abandonat poate fi: 1. instituționalizat (leagăn sau orfelinat); 2. adoptat de o familie
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de sex feminin și la 70‑80% dintre bărbații vârstnici (4). Un alt aspect deosebit de important la vârstnici este conferit de existența frecventă a comorbidităților: 80% au o boală cronică, iar 50% au cel puțin două boli cronice. Cele mai întâlnite afecțiuni asociate sunt: artrita, diabetul zaharat (DZ) de tip 2, insuficiența renală, osteoporoza, demența, hipoacuzia sau surditatea, scăderea acuității vizuale. În ce privește afecțiunile cardiovasculare, două treimi dintre vârstnici prezintă hiper- tensiune arterială. Cea mai frecventă cauză de spitalizare la vârstnici este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
ventriculare la pacientul vârstnic pot reprezenta o adevărată provo - care pentru clinician. Acest capitol dorește să ofere o imagine de ansamblu asupra tahiarit - miilor ventriculare întâlnite în practica zilnică. 30.2. Aritmia extrasistolică ventriculară Aritmiile extrasistolice ventriculare (ESV) sunt frecvent întâlnite atât la vârstnicul cu afectare cardiacă organică, precum și la cel fără. Apar în situațiile stimulării simpatice excesive, fumat, consum exagerat de alcool, ischemie miocardică, oboseală extremă, febră, anxietate. ESV iau naștere în miocardul ventricular și se extind către ventriculul controlateral
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
parc --- pe ternul de sport ? 16. Alcătuiți propoziții în care să folosiți următoarele forme : va/v-a sa/s-a odată/o dată la/l-a ia/i-a sau/s-au 57 CAPITOLUL V ANEXE 1. Proiect didactic 2. Ortograme întâlnite la clasele I - II V. 1. PROIECT DIDACTIC PROIECT DIDACTIC CLASA :a II-a OBIECTUL : Limba română SUBIECTUL : Pronunțarea și scrierea corectă a cuvintelor care au pe m înaintea lui p și b. TIPUL LECȚIEI : predare - învățare SCOPUL : - consolidarea deprinderilor
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
nivelul însușirii noii deprinderi, fixându-se sarcini individuale în raport cu aceste rezultate. VII. TEMA PENTRU ACASĂ Elevii vor avea de alcătuit un scurt text cu titlul,,Vara “ în care să folosească cuvintele : câmpie, umbră, împreună, împrejur, îmbelșugată. 61 V. 2. ORTOGRAME ÎNTÂLNITE LA CLASELE I-II (sora ) sa s-a (întors) (el) sau ea s-au (întâlnit ) (frații) săi să-i (ajute) neam (de viteji) ne-am (cunoscut) na (cartea) n-a (auzit) (am un) nai n-ai (cântat) la (pădure) l-
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Elevii vor avea de alcătuit un scurt text cu titlul,,Vara “ în care să folosească cuvintele : câmpie, umbră, împreună, împrejur, îmbelșugată. 61 V. 2. ORTOGRAME ÎNTÂLNITE LA CLASELE I-II (sora ) sa s-a (întors) (el) sau ea s-au (întâlnit ) (frații) săi să-i (ajute) neam (de viteji) ne-am (cunoscut) na (cartea) n-a (auzit) (am un) nai n-ai (cântat) la (pădure) l-a (văzut) ai (o carte) / ai ! a-i (cere) ia (un caiet) / ia ! i-a
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
ia ! i-a (spus) iar (vine) i-ar (trebui) iau (paltonul) i-au (lăudat) deal (mare) de-al (vostru) ca (tine) c-a (venit) cal (alb) c-al (meu) naș (tânăr) n-aș (dori) al (său) a-l (întreba) ați (întâlnit) a-ți (cere) căi (ferate) că-i (bine) cam (atât) c-am (plâns) car (cu fân) / car (lemne) c-ar (merge) caș(dulce) c-aș (avea) cea (cuminte) / cea Roibule! ce-a (făcut) cei (patru) ce-i (pasă ?) cel (mic
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
trebuie menționat se referă la starea clinică a acestor pacienți, cunoscut fiind faptul că vârstnicii se prezintă în mod caracteristic cu un număr mai mare de comorbidități. Dacă se face o legătură între incidența bolii renale și a insuficienței cardiace întâlnite mult mai frecvent la vârstnici comparativ cu pacienții tineri și situa iile de urgență mai des întâlnite la aceștia, rezultă profilul de risc mult mai ridicat la care se face referire. De asemenea, acești pacienți au și o rezervă cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
Streptococul, Pseudomonas și Candida Albicans. Alți germeni sunt: Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Escherichia Coli, Pseudomonas, Fusobacterium, Peptostreptococcus, Stafilococul și Streptococul. Au mai fost citate cazuri de mediastinite cu Eikenella corrodens, Haemophilus, Salmonella. În cazul contaminării mediastinale după sternotomie cel mai frecvent întâlniți sunt cocii gram-pozitivi, Stafilococus Aureus și Stafilococus Epidermidis, apărând în 70-80% din cazuri. În formă mixtă, gram-negativi și gram-pozitivi, apar în 40% din cazuri, extrem de rar, fiind infecții doar cu germeni gram negativi. Alți germeni responsabili de mediastinitele din chirurgia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
grupul actinomyces. Această formă de mediastinită apare destul de rar la persoanele cu status imunitar normal. În prezent odată cu apariția condițiilor de imunosupresie (SIDA, tratamentul imunosupresor la transplantați, depresia imunitară indusă de polichimioterapia administrată la neoplazici) această afecțiune devine destul de frecvent întâlnită. La persoanele neimunosupresate apar:infecția cu histoplasma;infecția primară progresivă cu Mycobacterium tuberculosis;infecția cu Actinomyces (rară);infecția cu Nocardia asteroides (foarte rară). La persoanele imunosupresate apar:infecția cu Mycobacterium avium - complex;infecția cu Mycobacterium tuberculosis (59% la pacienții cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
sunt: anxietatea, confuzia, letargia, cefaleea, tulburările de vedere, senzația de presiune în urechi și în special sincopa [17, 18]. La adult, traheea și bronhiile primitive sunt structuri relativ rigide, în comparație cu cele de la copil, motiv pentru care urgența respiratorie este rar întâlnită. Un adult cu SVCS poate prezenta ca semne clinice: distensia venelor toracice - 65%, distensia venelor gâtului - 55%, edem facial și cervical - 40-45%, edemul trunchiului și extermităților superioare - 10-40%, pletora feței și cianoză - 15%, paralizia corzilor vocale - 3%, sindrom Claude-Bernard-Horner - 3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
sau cele cu calcifieri parietale, tuberculoamele ulcerate sau neulcerate sunt cele mai frecvente indicații chirurgicale ale tuberculozei. În schimb leziunile bilaterale extinse contraindică orice intervenție chirurgicală. O categorie aparte o reprezintă așa-zisele cazuri limită dintre care cele mai frecvent întâlnite sunt: plămânul distrus cu leziuni minime controlaterale sau leziunile bilaterale pe lobi diferiți. În aceasta constă de fapt abilitatea chirurgului de a ști să aleagă dintr-un veritabil caleidoscop de imagini radiologice și aspecte clinice în primul rând pe cele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
cu flora banală (ca în orice cavitate închisă din organism). Tuberculoza extensivă fibrocavitară Sunt forme anatomo-patologice complexe în care procesul tuberculos afectează un segment sau un lob și invadează, depășind scizura, un segment dintr-un lob vecin. Cel mai frecvent întâlnite sunt leziunile excavate ale segmentului dorsal din lobul superior care au tendința de a invada și segmentul Fowler din lobul inferior; la rândul lor procesele fibrocavitare din segmentul Fowler au tendința de a se extinde spre segmentul dorsal din lobul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
nefiziologic, al debitului de acid clorhidric, pe când scăderea raportului la fenomenul invers. De asemenea, apele întâlnite în forajele 1-3 au pH-ul = 7, iar în forajul 4 pH-ul 7,8, fiind deci o apă slab alcalină. Debitele tuturor pânzelor întâlnite au fost foarte mici și, din acest motiv, nu au mai fost măsurate. De remarcat este faptul că, în toate probele, conținutul în ionii de Cl- și K+ este foarte mic. De asemenea, se poate aprecia conținutul relativ ridicat în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ovarian, având aspect de macrochist cu șepte în interior. Celulele neoplazice epiteliale formează unul sau mai multe chiște umplute cu un fluid mucoid; aceste chiște nu comunica de obicei cu ductul principal pancreatic. EPIDEMIOLOGIE Neoplasmele chistice mucinoase sunt relativ rar întâlnite: 5,7% din toate tumorile pancreatice primare. În câteva studii publicate, toți pacienții cu neoplasme chistice mucinoase au fost femei, dar cazuri bine documentate s-au descris și la bărbați (sub 1-5%) [74]. Vârsta medie la diagnostic este de 40-60
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
chimioterapia primară urmată de intervenție chirurgicală șansa de supraviețuire este de 15% (Rusch, 1993) [50]. În stadiul IIIb - N3 nu se poate face o estimare a supraviețuirii la 5 ani. Cazurile de supraviețuire în urma tratamentului radiant, citostatic, operator sunt rar întâlnite. De asemenea, există supraviețuitori sporadici după diverse categorii de T4, mergând până la 20% în T4 carenă (Jensik) [24], sau 19% (Grillo) [17]. Stadiul IV În metastaza cerebrală unică operată rata medie de supraviețuire a pacienților este de 2-3 ani, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
Principiile ingrijirii paliative au fost aplicate pentru prima dată în România în Spitalul "Sf. Luca" din București în 1995, în secția de oncologie paliativă, care s-a adăugat compartimentului de geriatrie paliativă. Înlăturarea sau reducerea durerii constituie componenta cea mai întâlnită a tratamentului simptomatic. Pe lângă problemele respiratorii sau digestive, pe lista de priorități se numără asigurarea igienei corporale și găsirea unei poziții antalgice. În plus față de consilierea pacientului, echipa trebuie să aibă în vedere și susținerea familiei. Prin urmare, pe lângă medici
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
și reluat de Desforges în 1957. Se întâlnește mai cu seamă în dezinserțiile frenocostale și în rupturile cupolei drepte. Contracțiile puternice ale diafragmului, care apar în timpul compresiilor toracice, pot determi-na singure ruptura sau dezinserția acestuia. Plăgile diafragmatice sunt mai rar întâlnite ca rupturile frenice (în statistica personală - circa 40,8% din totalul leziunilor frenice). Herniile diafragmatice posttraumatice pot urma unor plăgi penetrante ale diafragmului (Griffin, Pisani, Sheridan și Bernstein 1956). O cauză mai puțin obișnuită este reprezentată de inciziile practicate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
ale spațiului intercostal conduc la apariția herniilor diafragmatice intercostale, denumite de Moreaux și „hernii intercostale abdominale”. Hernia diafragmatică intercostală este consecința firească a asocierii unei leziuni a periferiei diafragmului cu cea a spațiului intercostal apropiat. Conținutul acestor hernii foarte rar întâlnite (cu incidență ceva mai ridicată după plăgile toraco-abdominale) este format din viscere abdominale. Primul caz a fost descris de Cloquet în 1818, iar în 1898 Bazy prezintă primul caz operat cu succes. Weickardt, în anul 1950, adună din literatură 25
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
avea direcție verticală sau orizontală. Moreaux consideră că hernia se dezvoltă intrapericardic atunci când ruptura este localizată preponderent la nivelul pericardului (Moreaux citat de [69]). Această variantă de hernie poate fi de trei tipuri:hernie anterogradă (reprezintă varianta cea mai des întâlnită și constă în hernierea intraperi-cardică a organelor abdominale);hernie retrogradă (așa-numita ectopie abdominală a cordului, în cursul căreia cordul trece în cavitatea peritoneală);hernia mixtă (în care ectopia abdominală a cordului coexistă cu hernierea intrapericardică a viscerelor abdominale). Organele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
nivelul peretelui toracic și abdominal am observat că plăgile responsabile de cele mai multe hernii posttraumatice sunt cele abdominale (84,61%) și mai ales cele localizate anterior (61,53%) [1, 2]. Leziunile viscerale Leziunile viscerale toracice Rupturile pulmonare sunt cel mai ades întâlnite, dintre leziunile organelor toracice, fiind determinate cu cea mai mare frecvență de către capetele coastelor fracturate (prin „embrochement costal”). În seria lui Z. Popovici au fost identificate leziunile pulmonare în 18 cazuri. Ruptura pericardului asociată cu ruptura diafragmului este foarte rară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în evidență cu totul excepțional (fiind citată de Z. Popovici într-un singur caz, de Moreaux în 0,2% din cazuri, iar de Lucido și Wall în 2% din cazuri). Ruptura viscerelor cavitare abdomino-pelvine asociată rupturilor diafragmului nu este frecvent întâlnită. Ruptura acestora se poate produce atât în cavitatea peritoneală cât și în cea pleurală (stomac, colon) și conduce la apariția peritonitei sau epanșamentelor pleurale, cu posibilitatea unei evoluții foarte grave. După Moreaux ruptura stomacului este întâlnită în 1,8% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]