26,133 matches
-
limbii etc., cartea e bună. Dimpotrivă, o carte superficială, alcătuită din locuri comune sau care nu încearcă decât să-l lovească în plex pe cititor, cum se întâmplă cu multe dintre best-seller-urile americane, care nu fac decât să acumuleze evenimente, întâmplări, acțiune - multe dintre cărțile foarte populare sunt cărți de acțiune - poate fi numită o carte de consum. Dar fiecare carte trebuie judecată în parte, nu pornind de la renumele scriitorului, ci de la ea însăși. Deși ai scris multă proză, ești și
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
dorința de a-l vedea dădea aerului o transparență de lentilă, astfel că îi puteam distinge și ridurile dimprejurul ochilor mijiți de lumina tomnatică și pata de pe fulgarin. În scenariul meu ar fi trebuit să-i ies înainte ca din întâmplare, cu dezinvoltura femeii bine coafate, și să-l însoțesc o bucată de drum. Zâmbetul lui de întâmpinare, strângerea de mână și umerii noștri alăturați o clipă în îmbulzeala străzii mi-ar fi încălzit ziua iar cele câteva cuvinte schimbate ar
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
Nicolae Manolescu Întîmplarea este cunoscută și a făcut să curgă multă cerneală. O reiau pentru învățămintele care pot fi trase din ea. Și, de ce nu, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete. Un profesor de limba și literatura maghiară de la o
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
privește valabilitatea răspunsurilor. Trebuie ele luate în serios ori e vorba de un mic amuzament ocazional și festiv? Dovedește bunăoară ancheta despre romanul românesc din Observator cultural că s-a schimbat canonul sau măcar că e pe cale să schimbe? E o întîmplare ori are o semnificație mai adîncă faptul că noi înșine am cerut părerea cîtorva prozatori tocmai despre Craii de Curtea-Veche, romanul "laureat" al anchetei cu pricina? Și așa mai departe. Părerea mea este că rezultatele trebuie privite cu prudență. Nu
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
asemenea un rol perturbator. Așa încît nu sînt deloc convins că Mateiu Caragiale se află în fruntea preferințelor cu un temei absolut. Ceva mai mult spune prezența (sau absența) în primele zece (sau douăzeci de) romane a unor titluri. Aici întîmplarea se diluează în favoarea unei necesități matematice mai evidente. Și ce constatăm? O anume stabilitate a canonului. Romane dintre cele mai recente par să nu fi avut încă timp să se consacre. Tot Rebreanu, Camil și Sadoveanu rețin atenția. Li se
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
se simt moralmente datori să fie solidari; * Pentru că, deși puțintel mai întremați, rămân totuși sărăntocii Europei. Fapt pe care li-l confirmă zilnic toate mediile; fapt pe care îl constată ei înșiși atunci când ies prin lume. Am inventariat cam la întâmplare motivele care, după părerea mea, explică popularitatea scandalosului refren vocal "înainte era mai bine". Motivele nu au însă toate aceeași greutate. Dacă aș încerca să scot în relief doar câteva din ele, cele care se coagulează într-un nucleu dur
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
a fost martor în cursul vieții sale". Fiind o specie literară aflată la granița dintre literatură (confesivă) și istorie, amintirile prezintă în primul rând un interes documentar, aducând amănunte revelatoare în măsură să contribuie la reconstituirea adevărului cu privire la oameni și întâmplări din trecut". Paginile lui Grigore Cojan nu sunt propriu-zis amintiri literare, ci niște fișe de istorie literară (cu date biografice, prezentare succintă a operei, cu aprecieri critice datorate unor nume cunoscute în critica și istoria literară) - și din acest punct
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
prezentînd acțiunile ca făcute fără o intenție precisă, fără o planificare: la nimereală, la plesneală/plezneală ("N-ați observat că nu are nimic scris în față...? Totul la plezneală", Adevărul 403, 1991, 1); modelul său sintactico-semantic ar putea fi la întîmplare (probabil calc din fr. au hasard, mai ales că primele sale atestări alternează cu cele ale unei variante și mai apropiate de modelul sintactic francez: la toată întîmplarea, cf. à tout hasard). Alte expresii descriu modul de a acționa pentru
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
plezneală", Adevărul 403, 1991, 1); modelul său sintactico-semantic ar putea fi la întîmplare (probabil calc din fr. au hasard, mai ales că primele sale atestări alternează cu cele ale unei variante și mai apropiate de modelul sintactic francez: la toată întîmplarea, cf. à tout hasard). Alte expresii descriu modul de a acționa pentru a obține mici avantaje (la ciupeală) sau, în mod arbitrar, pentru a nedumeri, a crea confuzie: la derută ("Cereți apoi la derută o bute", Academia Cațavencu = AC 37
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
actriță fetiș în rolul "Prințesei" Sissi - o infirmieră romantică și timidă, dintr-un sanatoriu psihiatric, îndrăgostită la prima vedere de "Războinicul" Bodo - un tânăr frustrat și chinuit de amintiri. Filmul e o repunere ultra-contemporană în discuție a destinului și a întâmplării, a mecanicii complicate a sentimentelor nemărturisite și a abdicărilor inutile. Drumurile celor doi s-au întretăiat datorită unei șanse oarbe sau grație unui destin implacabil? - o întrebare la care, pe tot parcursul filmului, se caută un răspuns. Mărturisește regizorul la
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
s-ar fi putut întâmpla nouă?! Cinematograful poate da convingător aceste răspunsuri și este minunat că poți asista - grație acestei "mașini de creat speculații" - la desfășurarea vieții altora și poți fi martor - fără nici un risc - la jocul vieții și al întâmplării." Ca și în "Lola...", Tykwer stăpânește la perfecție limbajul cinematografic, se mișcă cu nonșalanță prin hățișurile și meandrele poveștii, dând forță și suspans fiecărui cadru. Dar, dincolo de acestea, ceea ce face cu adevărat valoros și atașant acest film și-l deosebește
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
americani să dea cu mătura pe străzi și să adune gunoaiele pe care le găsești risipite lejer din vîrful munților pînă pe plaja Mării Negre? Au făcut-o, cu vreun an în urmă, în parcul Herăstrău, mizînd pesemne pe puterea exemplului. Întîmplarea aceea n-a stînjenit pe nimeni și, din cîte țin minte, presa a relatat cu o veselă nepăsare că în Herăstrău ne fac curat americanii. Noii primari ai Bucureștiului se lăudau, înainte de a fi aleși, că vor schimba fața sectoarelor
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
modul cum percepe timpul inteligența umană. Memoria nu e lineară, sare de la una la alta și nu putem ști unde se va opri în clipa următoare. Memoria nu are un plan cronologic. Nici viața nu are, de fapt, fiindcă altminteri întâmplările cele mai apropiate ar fi întotdeauna cele mai însemnate pentru noi. Nu privesc nici una din tehnicile narative pe care le folosesc ca pe un simplu procedeu și nici nu cred în inovație tehnică de dragul de a inova. Romanele nu sunt
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
cineva abandonînd cursa mai devreme). Era aproape deprimant. Cel puțin la Teatrul "Bulandra" nu am mai văzut așa ceva. Și în nici un caz vineri seară - nu luni sau marți - la un spectacol ce tocmai avusese premieră. Poate a fost doar o întîmplare nefericită și nesemnificativă. Pentru trupa tînără din spectacol poate fi considerată și un exercitiu, dincolo de orice. E greu să joci cu sala goală și să simți că marea majoritate a spectatorilor nu sînt nici macar împătimiți de teatru (comentariile și atitudinea
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
Cronicar "O, cum omul a devenit concret..." Să fie o întîmplare că, dintre numele mari ale literaturii române din secolul XX, cele cu opera cea mai restrînsă și neînseriabilă apar că preferate ale universitarilor și criticilor azi? În "revista multilingva de cultură și literatura PARADIGMĂ" nr. 3-4 (director Marin Mincu, redactor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
Uite, neică, o iei așa, pă ulița aia,... și o ții dreeept înainte până dai dă Berlin!"... După indicația lui, nu se putea ajunge decât într-un cătun, un sălaș de țigani lângă o mlaștină unde drumul se înfunda definitiv. Întâmplarea stârnise vâlvă. Nici un pericol; pentru un uzbec, confuzia, ratarea Berlinului era o treabă obișnuită. Deci, autorul articolului citat mai sus, nepotul lu' nea Costică, moșteni hazul, forța comică a bunicului crâșmar. Reproduc articolul Paradă perversă al procurorului Costel Balcan, folosind
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
Trecînd pe la teatru să mă interesez cînd este programat spectacolul Anna Karenina, premiera acestei stagiuni, descopăr că se joacă o producție din aprilie 2000, despre care îmi vorbiseră doi colegi (nu mi-a semnalat nimeni din teatru) și pe care întîmplarea a făcut să o ratez. Așadar, joi, 25 ianuarie, am avut bucuria să văd O, tată, sărmane tată, mama te-a spînzurat în dulap iar eu sînt foarte trist... de Arthur Kopit (traducerea Livia Deac), în regia actriței Iarina Demian
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
doar protocolul premierelor. Alarmant și trist. Dar este o altă discuție. În orice caz, ieșind din "turnul de fildeș", poți trăi și vedea multe. Poți vedea săli goale, friguroase sau săli arhipline, călduroase. Poți avea parte de tot felul de întîmplări. La O, tata.... am avut parte, de exemplu, în pauză, de o improvizație dansantă ad-hoc la care am fost invitați de Mihai Panait (principal colaborator al lui Dan Puric și Mihai Mălaimare, după cum singur s-a prezentat). Insolitul personaj cu
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
îl interesează pe cititorul său. Cu toate aspectele negative care decurg de aici, dar și cu satisfacțiile inerente. Acest jurnal te poate însă vrăji, în măsura în care există predispoziția necesară. Toate personajele sale, inclusiv autoarea se mișcă într-un ritm încetinit față de întîmplările uneori teribile prin care trec. Ea spune la un moment dat: "prin artă mă voi strădui să trăiesc demn, conștient". în consecință, toate faptele povestite sînt secondate de o dublură artistică. O pancreatită acută e vindecată prin "rugăciunea inimii", a
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
Brașov: Filumena Marturano de Eduardo de Fillipo (traducerea - Ion Cantacuzino și Mariella Coandă, versiunea scenică - Felix Alexa) în regia lui Felix Alexa. Este prima colaborare a trupei cu regizorul și este pentru a doua oară cînd Felix Alexa părăsește Bucureștiul. Întîmplarea face ca ambele ieșiri să i se datoreze lui Eduardo de Fillipo. Prima a fost la Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești unde a pus (în 1998) Arta Comediei. Prin recenta montare, regizorul continuă în alt fel introspecția umană din Nunta
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
1998) Arta Comediei. Prin recenta montare, regizorul continuă în alt fel introspecția umană din Nunta lui Krecinski, de la Teatrul Național din București: situațiile, pe muchie de cuțit, transformările interioare care determină preschimbarea rîsului în plîns sau a plînsului în rîs, întîmplările care pun în discuție, abrupt, o întreagă viață. De aceea, ultimele două spectacole ale lui Felix Alexa sînt studiu de caz: cazul Krecinski și cazul Filumena Marturano. El merge cu analiza foarte profund, fără să expedieze nici o relație. Fiecare este
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
PDSR. Văzîndu-se cu partidul la putere, aceștia se concurează nemilos, trăgînd fiecare în parte de sforile pe care le are la îndemînă. Dacă Bucureștiul e mare și aici se întîmplă prea multe, încît locuitorii Capitalei n-au timp să urmărească întîmplările din culisele vieții de partid pedeseriste, în țară lucrurile stau cu totul altfel. Așa cum pe vremea cînd țărăniștii se înfruntau, local, acesta era meciul politic despre care se discuta în capitalele de județ, scînteile care ies acum în partidul păstorit
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
discuție numele lui Dostoievski; secondat de motanul Behemoth, se angajează într-o demonstrație aiuritoare, în sprijinul căreia aduce, la început, argumente de bun-simț ("Ca să te convingi că Dostoievski e scriitor trebuie neapărat să-i ceri legitimația? Păi, ia dumneata, la întîmplare, cinci pagini din orice roman al lui și te vei convinge, fără nici o legitimație că ai de-a face cu un scriitor!"), pentru ca apoi să insinueze că, el însuși ar putea fi, la urma urmelor, Feodor Mihailovici în persoană. Replica
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
etc., în acord cu tipul de literatură - "intensivă" - la care aspira Ion D. Sîrbu încă din tinerețe: cred că literatura secolului nostru trebuie să depășească orizontala intrigii și analizei romantice. Epicul nu mai poate fi justificat prin desfășurarea neprevăzută de întâmplări și oameni. Vreau ca literatura mea, cu riscul de a schematiza, să fure ceva din problemele filozofiei. De aceea, cu riscul de a sacrifica realismul (descripției, analizei), voi crea numai personagii... care să deschidă orizonturi". În Adio, Europa! personajele nu
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
care Béla Balàsz încerca să definească gramatica, stilistica și chiar poetica limbajului cinematografic. Filmul - un lung și ramificat flash-back la vreme de turbulență meteorologică și psihologică - înfățișează un fotograf care se străduiește să reconstituie la masa de scris o tensionată întîmplare limită. Întîmplare căreia ambiționează să-i prezinte și verigile lipsă, faptele petrecute înainte și după, dar și concomitent cu momentul culminant: confruntarea dintre familia pașnică deși în disoluție și răufăcătorii urmăriți de doi polițiști coruptibili. Primplanurile detaliate și încadraturile - cînd
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]