2,702 matches
-
Transilvania. Cea mai mare parte din teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Mureș, cu excepția zonei de nord-est, care se găsește în județul Harghita, și a zonei de nord-vest, care intră în componența județului Bistrița-Năsăud de astăzi. Județul se învecina la sud cu județul Târnava Mică, la sud-vest cu județul Turda, la vest cu județul Cluj, la nord cu județul Năsăud, la nord-est cu județele Câmpulung și Neamț, iar la sud-est cu județele Ciuc și cu Odorhei. Județul Mureș era
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Piatra Neamț. Județul se afla în partea central-nord-estică a României Mari, în nord-vestul regiunii Moldova. Astăzi marea parte a teritoriului fostului județ face parte din actualul județ Neamț. Se învecina la nord cu județul Câmpulung, la nord-est cu județul Baia, la est cu județul Roman, la sud cu județul Bacău, la sud-vest cu județul Ciuc, iar la vest cu județul Mureș. În anul 1930, județul avea patru plăși: În anul
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Fălticeni. Județul se afla în partea nord-estică a României Mari, în nordul regiunii Moldova, iar actualmente teritoriul lui este împărțit între județul Suceava și județul Iași. Se învecina la nord cu județele Suceava și Botoșani, la vest cu județul Câmpulung, la sud cu județele Neamț și Roman, iar la est cu județul Iași. A fost dezmembrat odată cu reforma administrativă comunistă din 1950. Județul cuprindea orașele Fălticeni și Pașcani
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Făgăraș. Județul se afla în partea centrală a României Mari, în sud-estul regiunii Transilvania, de-a lungul râului Olt. Actualmente teritoriul lui este împărțit între județele Sibiu și Brașov. Se învecina la nord cu județul Târnava Mare, la vest cu județul Sibiu, la est cu județul Brașov, iar la sud cu județele Argeș și Muscel. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. După Unirea Transilvaniei cu România
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Silistra, mai puțin estul județului, care făcea parte din plasa Silistra și care a rămas în componența teritoriului României. Este vorba despre teritoriul din jurul actualei comune Ostrov din județul Constanța. Se învecina la nord cu județele Ilfov și Ialomița, la est cu județele Constanța și Caliacra, iar la sud cu Bulgaria. Ca urmare a implicării României împotriva Bulgariei în cel de-al Doilea Război Balcanic, partea Cadrilaterului la nord de linia Turtucaia-Balcic
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
Prahova, Muntenia, România, formată din satele Chiojdeanca (reședința), Nucet și Trenu. Comuna Chiojdeanca este situată în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în Subcarpații de Curbură, pe ambele maluri ale râului Chiojdeanca, ce se varsă în râul Cricovul Sărat, învecinându-se la nord cu comuna Calvini (județul Buzău), la est cu comuna Salcia, la sud-est cu comuna Sângeru, la vest cu comunele Șoimari și Podenii Noi, iar la sud cu comuna Apostolache, Prahova. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ234
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Alba Iulia. Județul se afla în partea central-vestică a României Mari, în sud-vestul regiunii Transilvania. Teritoriul său cuprindea partea centrală a actualului județ Alba. Se învecina la vest cu județul Hunedoara, la nord cu județul Turda, iar la est cu județele Sibiu și Târnava Mică. Teritoriul județului era împărțit inițial în șapte plăși: Ulterior, plasa Ighiu a fost desființată și au fost înființate două plăși noi
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
Oltenia. Actualmente, teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Mehedinți cu excepția părții nordice ce aparține de județul Gorj, în timp ce o mică parte din fostul județ Severin în care se găsea orașul Orșova face parte în prezent din Mehedinți. Se învecina la vest cu Iugoslavia, la nord-vest cu județul Severin, la nord cu județul Hunedoara, la est cu județele Gorj și Dolj, iar la sud Bulgaria. Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși: Ulterior, plasa Câmpul a fost desființată și
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
se afla în partea sud-estică a României Mari, în regiunea Dobrogea de Sud, cunoscută sub numele de Cadrilater. Actualmente teritoriul fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Dobrici. Câteva sate din sud sunt incluse în Regiunea Varna. Se învecina la nord cu județul Constanța, la nord-vest cu județul Durostor, la sud cu Bulgaria, iar la est cu Marea Neagră. Kalli Akra înseamnă în grecește „Buna adăpostire”. Acest promontoriu, la poalele căruia trăiau până în 1940 ultimele foci endemice "Monachus monachus albiventer
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era orașul Pitești. Județul se afla în partea central-sudică a României Mari, în vestul regiunii Muntenia. Teritoriul lui cuprindea mare parte din actualul județ Argeș și o bucată din vestul actualului județ Vâlcea. Se învecina la vest cu județele Olt și Vâlcea, la nord cu județele Făgăraș și Sibiu, la est cu județele Muscel și Dâmbovița, iar la sud cu județele Teleorman și Vlașca. Teritoriul județului era împărțit inițial în cinci plăși. În anul 1925
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
administrativă din anul 1925, teritoriul județului a corespuns vechiului comitat omonim. Avea o suprafață de 1.491 km². Ulterior, teritoriul său a fost mărit. Teritoriul lui cuprindea partea estică din actualul județ Brașov și sudul județului Covasna de astăzi. Se învecina la vest cu județele Făgăraș și Muscel, la nord cu județul Trei Scaune, la est cu județul Buzău, iar la sud cu județele Prahova și Dâmbovița. Până la reforma administrativă din 1925, Brașovul era împărțit în trei plăși, 23 de secretariate
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
se întâlnesc și arbori ce aparțin ordinului conifere, ne referim în speță la molid. Satul Boiștea face parte din comuna Petricani, 47°10' latitudine nordică 26°28' longitudine estică, comună cu o populație de 5.645 (2) locuitori și se învecinează la sud cu satul Târpești, sat în care s-a născut și încă își desfășoară activitatea cunoscutul artist popular Nicolae Popa. El s-a născut în anul 1919 și a fost cântăreț bisericesc. A fost și este un pasionat și
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Brăești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Brăești (reședința), Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu și Ruginoasa. Comuna se învecinează cu comuna Chiliile la est, la sud și sud-vest cu comunele Odăile, respectiv Bozioru, la nord-vest cu Gura Teghii și cu comuna Lopătari la nord-est. În vecinătatea localității Brăești se află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană din nord-vestul județului
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Vădeni este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Baldovinești, Pietroiu și Vădeni (reședința). Comuna se află în extremitatea nord-estică a județului, la vărsarea Siretului în Dunăre, între orașele Brăila și Galați, cu care se învecinează. Este traversată de șoseaua națională DN2B, ce leagă Brăila de Galați, precum și de șoseaua națională DN22B, care îndeplinește același rol. Din DN2B, lângă satul Vădeni se ramifică șoseaua județeană DJ221B, care duce tot la Brăila. Prin comună trece și calea
Comuna Vădeni, Brăila () [Corola-website/Science/300789_a_302118]
-
Județul Cahul a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Cahul. Județul se afla în partea estică a României Mari, în sud-vestul regiunii Basarabia. Județul Cahul se învecina la vest cu județele Covurlui, Tutova și Fălciu, la nord cu județul Lăpușna, la est cu județele Tighina și Cetatea Albă, iar la sud cu județul Ismail. Întinderea sa a suferit modificări în nord, unde o treime din Plasa Cantemir
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]
-
satul Cochirleanca, aflat la o distanță de față de orașul Buzău și la față de orașul Râmnicu Sărat, având o suprafață de , din care reprezintă terenuri agricole. Comuna cuprinde 5 sate: Cochirleanca (satul de reședință), Boboc, Roșioru, Gara Bobocu și Târlele. Se învecinează la nord cu comunele Ziduri și Bălăceanu, la vest cu comuna Poșta Câlnău, la sud cu comunele Săgeata și Vadu Pașii (toate din județul Buzău), iar la est cu comuna Galbenu din județul Brăila. Are un relief de câmpie, fiind
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
până la vărsarea în râul Bâsca Roziliei. În direcția cealaltă, de la pichetul Cocianu, limita comunei pornește pe Izvorul Hânsarului, apoi leagă Vârful Ciubotarului, Dealul lui Vodă, înălțimile Fulgerișului, Muntele La Brad, apoi ajunge la Izvorul Varlaamului. La nord-vest, Gura Teghii se învecinează cu comuna Zagon și, în dreptul văii Bâscăi Mari, cu mica comună Comandău, ambele din județul Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Ciubotarului, Dealul lui Vodă, înălțimile Fulgerișului, Muntele La Brad, apoi ajunge la Izvorul Varlaamului. La nord-vest, Gura Teghii se învecinează cu comuna Zagon și, în dreptul văii Bâscăi Mari, cu mica comună Comandău, ambele din județul Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Zagon și, în dreptul văii Bâscăi Mari, cu mica comună Comandău, ambele din județul Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii Gurii Teghii sunt Brăești, Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii Gurii Teghii sunt Brăești, Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei este râul Bâsca Roziliei, în jurul căruia se concentrează localitățile comunei. El se formează din confluența râurilor Bâsca Mică (dinspre est) și
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Merei este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este temperat continentală. Comuna se află în zona izvoarelor râului Sărata, apă
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
se termină în DN10). În Merei, acest drum se intersectează cu altă șosea județeană, DJ205, care o leagă spre est de (DN10) și spre est de Pietroasele și . Comuna nu este străbătută de căi ferate, deși pe teritoriul comunei Stâlpu, învecinată în sud, se află halta CFR "Băile Sărata-Monteoru", pe linia Buzău-Ploiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Merei se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
circa 6 km de la Lunca, pe această șosea se intră pe neobservate în Fânațe. În amonte, la circa 2 km, se află orașul Nucet, la nord la 1,5 km se găsește satul Sighiștel iar la sud, peste Deal se învecinează cu satul Vărzari și cu orașul Vașcău. In 1774 apare la Viena prima relatare, în limba latină, a unei explorări speologice din acești munți, respectiv a Peșterii de la Fânațe. Portalul Peșterii Fânațe, înalt de circa 4 m și lat de
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
Câmpie este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea Sânmihaiu de Câmpie este situată în partea de sud a județului Bistrița-Năsăud, pe drumul județean care face legătura între Lechința și Budești și se învecinează la vest cu satul Zoreni iar la nord-vest cu Sălcuța. Clima localității Sânmihaiu de Câmpie este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile puțin uscate și relativ reci. Temperatura medie multianuală este de 9-10 ° C. Așezare rurală
Sânmihaiu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300890_a_302219]
-
Chițoveni este un sat ce aparține orașului Flămânzi din județul Botoșani, Moldova, România. Satul se întinde pe colinele de la N-E până la apă Miletinului. Se învecinează cu Prisăcani (cel mai apropiat), iar la distanțe mai mari, cu Stroiești și Dracșani. Nu se cunoaște cu exactitate anul întemeierii ( este posibil să aibă aceeași vechime cu satul vecin Prisăcani ). Fost sat de clacași pe moșia Flămânzi, se spune
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]